Alegeri în toiul crizei

Criza, pe care aproape nimeni nu o vedea apropiindu-se de plaiurile carpatine, a lovit şi România. Încă toropiţi de o tranziţie lungă românii abia dacă au observat fenomenul. Şi nu s-au îngrijorat prea mult. Căci pe aici criza e precum anotimpurile: un fenomen al naturii. Vine şi trece. Dar dacă această criză, cea mai mare care a cuprins lumea în ultimii 80 de ani, nu e un simplu fenomen economic, ci mai ales unul moral? Se vor schimba datele problemei? Vor deveni concetăţenii noştri mai atenţi la sensul moral al evenimentelor?

Şi iată, tocmai acum, uninominalul, oferă o ocazie abordării etice a alegerilor. Căci dacă până acum se votau liste anonime de partid, acum candidaţii au ceva consistenţă. Mulţi alegători sunt însă intrigaţi. Cine sunt aceşti necunoscuţi care se ascund în spatele siglei partidului? Aşa că am mai descoperit odată că împăratul este gol. Că partidele nu prea au cu cine defila. Că nu au avut cum şi de unde recruta candidaţi viabili. Că nu calitatea umană sau profesională conta, ci urgenţa acoperii colegiile uninominale şi eventual identificarea candidaţilor dispuşi să îşi asume financiar campania.

Frauda din economie este asemănătoare celei din politică. Reţelele de întreprinzători bine „orientaţi” şi bine „integraţi” care au împânzit ţara îşi au corespondenţi în spaţiul politic. Farsei din economie îi corespunde farsa politică. Iar acum, dacă tot a venit momentul să plătim toate acestea, poate că e timpul să şi lămurim lucrurile. Uninominalul e o şansă care poate fi irosită. Şi deja istoria recentă ne-a arătat că am irosit de prea multe ori şansele.

Când voturile se cumpără aproape în public, cum ne-au arătat alegerile locale, alegătorii cinstiţi au de ce se teme. Spiritul pervertit al economiei manelizate s-a propagat asupra politicii, dar şi asupra societăţii. Şi asta pentru că prea multă vreme am acceptat situaţia ca fiind dată. Ca un fel de blestem. Dar realitatea ne arată că lucrurile nu mai pot continua.

În acest context electoral şi economic Acţiunea pentru Uninominal Curat vă propune încă o listă a acelor candidaţi ce par să aibă unele probleme. Cel puţin conform metodologiei asumate de Acţiune care pune accentul pe patru criterii: migraţia politică, colaborarea cu fosta Securitate, conflictul de interese şi averea nejustificată. Poate astfel se vor mai lămuri unele lucruri. Nu e o judecată, cu atât mai puţin o execuţie, ci invitaţia la reflecţie. Informaţiile provin toate din presă. Ele pun semne de întrebare. E încă o ocazie pentru candidaţi şi partide de a explica şi pentru alegători de a vota în cunoştinţă de cauză.

Cristian Pîrvulescu

1)      Partidul România Mare

Dan Dumitru Zamfirescu

Conform CNSAS, deputatul PRM a făcut poliție politică înainte de 1989, în perioada în care a lucrat pentru Ministerul de Interne (1980-1990). Din 1990 până în 2002 a fost ofițer SRI pe probleme economice.

2)      Partidul Național Liberal

Adrian Miuțescu

Soția deputatului PNL a accidentat grav trei persoane, în 2007, intrând pe contrasens la volanul mașinii personale. Cu toate că a trecut mai bine de un an de la accident, Poliția încă face cercetări în acest caz. Iar victimele accidentului (în urma căruia un băiețel de 11 ani și-a pierdut splina) au declarat că Miuțescu le-a promis 100.000 de euro ca să uite povestea, însă nu s-a ținut de promisiune. Recent, numele deputatului PNL a fost menționat în legătură cu un dosar DNA privitor la vânzarea IPEE (Întreprinderea de Piese și Echipamente Electrice) din Curtea de Argeș, întreprindere la care Miuțescu a fost director.

Gheorghe Banzea

Șef al Direcției de Finanțe Publice Argeș, calitate în care ar fi acoperit o returnare dubioasă de TVA, așa cum a arătat presa locală. Conform presei piteștene, Banzea a impus un anume lichidator, apropiat lui, pentru lichidarea ARO, o afacere de milioane de euro.

3)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

Georgiu Gingăraș

Fost ministru al Tineretului și Sportului în prima parte a mandatului de premier al lui Adrian Năstase, Gingăraș a primit o locuință de la RAAPPS. Pe care nu a eliberat-o nici acum, ba mai și pretinde despăgubiri pentru mobila pe care a cumpărat-o (locuința fiind goală la primire). Gingăraș a declarat că va părăsi locuința numai după ce fiica lui își va termina studiile.

Filip Georgescu

Actual deputat PSD și fost director general al Romsilva între 2001 și 2003, Georgescu a fost acuzat de presa locală că a pus la punct schimburi ilegale de terenuri între Romsilva și propria sa familie. Conform presei piteștene, soția lui Georgescu a primit terenuri de aproape 20 de hectare în zona Pitești, dar și Vidraru și Transfăgărășan, terenuri ale Romsilva, deși aceasta moștenise terenuri la cîmpie, nicidecum la munte. Schimburile de terenuri sînt și în atenția DNA.

Bogdan Niculescu Duvăz

În 2002, după ce a părăsit PD pentru a intra în PSD, Duvăz a fost acuzat de presa națională că a tras sfori ca o benzinărie obscură să fie vândută către Petrom (pe atunci, societate de stat) cu o sumă de aproape 12 ori mai mare decît valoarea de piață. Duvăz a negat acuzațiile, dar în 2004 s-a asociat, într-o firmă cu sediul în Constanța, tocmai cu proprietarul acelei benzinării.

4)      Partidul Democrat-Liberal

Cristian Boureanu

Anchetat de DNA în afacerea “Loteria”(conform procurorilor, în calitate de membru în Consiliul de Administrație al Loteriei, Boureanu ar fi semnat acte care au dus la prejudicierea societății de stat) și suspectat că și-ar folosi influența politică pentru a achiziționa terenuri retrocedate foștilor proprietari la prețuri subevaluate.

Gheorghe Davidescu

Traseist politic: ApR, PNL, acum PD-L.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Viorel Hrebenciuc

Cînd Hrebenciuc era demnitar guvernamental (prefect de Bacău, apoi secretar general al Guvernului) a fost consacrat termenul de „suveică”, definind mai multe firme cu acelaşi profil care lucrau pentru acelaşi acţionariat la limite ce reduceau la maxim impozitul. Viorel Hrebenciuc apare, personal, într-o singură societate, dar co-acţionarii de aici sînt nume grele şi controversate (cum ar fi Dan Matei Agathon), majoritatea din ceea ce a intrat în conştiinţa poporului cititor de presă sub numele de „grupul de la Bacău”. Unul dintre asociaţii băcăuani mai deţine şi alte firme, implicate în prejudicierea RAFO Oneşti. Din Bacăul al cărui prefect era au plecat, în primii ani de după 1989, mulţi dintre campionii naţionali ai afacerilor cu statul.

Porecla „guzganul rozaliu” i se trage de pe urma scandalului Adevărul, care l-a plasat în asocieri comerciale alături de controversatul om de afaceri iordanian Fathi Taher. Şi, deşi este acuzat că ar fi adus „mafia arăbească” în Guvern, nu a făcut-o pe filiera Taher, ci prin Kemal Kader, Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam.

Nu face distincţie între politică şi afaceri, dovadă că economicul este transpartinic stând o anchetă a DNA pentru trafic de influenţă în care a fost cercetat alături de (între alţii) un presupus sponsor al liberalilor şi un fost ministru ţărănist.

Vlase Petru Gabriel

Fost subprefect, Vlase este beneficiarul concesiunii unui teren ultracentral în Bacău pe care administraţia PSD a refuzat să-l retrocedeze proprietarilor în drept. Pe vremea cînd era subprefect, prin fratele său, om local de afaceri, a deţinut multă vreme monopolul transportului pe calea ferată a cărbunelui pentru CET Bacău. A fost deseori identificat de presa băcăuană ca fiind mîna dreaptă a eminenţei cenuşii pesediste, Viorel Hrebenciuc.

Endre Bereczki

Consilier local PSD în Oneşti, după ce a fost deputat legislatura 2000 – 2004. În declaraţia de avere de pe pagina sa de parlamentar apare ca acţionar la TIAB SA; firma face parte din grupul celor zece companii care s-au plâns că au de recuperat datorii de la RAFO. Bereczki este, pe de altă parte, partener la firma AMC, unde acţionar majoritar este chiar RAFO.

Iulian Iancu

Fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului în mandatul 2000-2004, în prezent deputat de Neamţ, a fost acuzat că a căpuşat companiile de stat din domeniul gazului prin intermediul unei firmei româno-germane la care era asociată soacra deputatului PSD nemţean. În perioada acţionariatului soacrei, parlamentarul a deţinut funcţii influente: director general al Distrigaz Nord SA Târgu Mureş, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Gazelor Naturale şi secretar de stat în Ministerul Industriilor.

Cristian Vintilă

Fost consilier judeţean, membru PSD, asociat în firma Barter Group cu Viorel Hrebenciuc şi Dan Matei Agaton, înfiinţată în 1997 şi care se ocupă de "comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi produselor derivate".

Constantin Avram

Fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, fost subprefect de Bacău, Avram este unul dintre cei mai plimbăreţi politicieni băcăuani: şi-a început cariera ca liberal, a plecat la PD, de unde a migrat la PC. În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, firma lui a beneficiat de câteva contracte finanţate din bani publici.

2)      Partidul Democrat Liberal

Constantin Drăgănuţă

A profitat la maxim pe vremea când era director la FPS Bacău şi a intrat în posesia a numeroase spaţii şi chiar a două societăţi comerciale. Una dintre ele este fosta societate Ilba, care avea în proprietate toate morile din  judeţul Bacău şi deţinea monopului asupra fabricării capacelor de canal. Societatea a fost falimentată iar proprietarii au rămas cu un teren de câteva zeci de hectare într-una din lateralele proprietăţii lui Dumitru Sechelariu, în imediata vecinătate a Lacului de acumulare din municipiul Bacău. Şi-a instalat soţia în fruntea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Cristian Cucuian

Acuzat de fals în completarea declaraţiei de avere, fapt care i-a atras plângere penală.

Liviu Miroşeanu

A fost acuzat de presa locală că şi-a propulsat soţia şi cumnata în conducerea Direcţiei de Management a Instrumentelor Structurale din Agenţia Regională de Mediu (în traducere liberă, la dispecerul de fonduri UE pentru ecologizare, în perioada 2007 – 2013).

Tudoriţa Lungu

Consilier județean PD-L, fostul director al Direcţiei Apelor Siret, acuzată că a îndiguit cursuri de apă cu firmele colegilor de partid, după inundaţiile din 2004 – 2005. Mare parte dintre lucrările acestora au fost, însă, luate de următoarea viitură, apa ducând cu ea zeci de miliarde de lei vechi.

3)      Partidul Național Liberal

Ionel Palăr

Ocupă poziţia de vicepreşedinte CJ, venit de la PUR/PC. Are contracte cu Primăria pentru furnizare de aparate de aer condiţionat. A obţinut un teren la 200 de metri de primăria Bacău, în centrul oraşului, unde construieşte o clinică medicală.

Silvestru Dogaru

Venit tot din fost PUR/PC pe filiera Stavarache. A obţinut contracte de la Primărie ca să-şi înfiinţeze un cotidian, a plantat gărduleţe pe marginea străzilor Bacăului şi a asfaltat drumuri din judeţ. Balastiera lui Dogaru a funcţionat fără o serie întreagă de avize.

Tudor Chiuariu

Cercetat de DNA pentru că a promovat o hotărâre de guvern privind înstrăinarea la preț subevaluat a unui teren al Poștei Române.

Ioan Silviu Lefter

Fost prefect de Bacău, fost secretar de stat, unde a şi a devenit „băiat deştept” conducând Agenţia Română de Conservare a Energiei, deputat şi membru al comisiei parlamentare de control a industriei energetice. În 2007 s-a asociat într-o firmă, specializată în transportul de gaze, cu fiii cunoscutului om de afaceri Costel Căşuneanu.

Gabriel Stănică Lupu

Consilier local din partea Alianţei Da (PNL – PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC,    PD-L şi a ajuns, în pragul alegerilor, în tabăra PNL.

Lucian Ciubotaru

Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipărirea buletinelor de vot la toate alegerile organizate în mandatul 2004-2008, dar şi contracte prin care a furnizat serviciului public de salubritate mături, suficiente pentru următorii zece ani. Foştii salariaţi de la Fabrica de bere Mărgineni şi de la Vinalcool Bacău îl acuză ca a devenit acţionar la firmă prin mijloace neortodoxe şi că urmăreşte distrugerea fabricii ca să poată intra în posesia celor câteva zeci de hectare de teren pentru a construi în zonă, la marginea de sud a oraşului, un cartier de locuinţe rezidenţiale.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Mircea Dănuță

Mircea Danuță a fost mebru PDSR, s-a tranferat la ApR, după care a revenit în PSD. A fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în urma unor afaceri cu alcool. Prejudiciul adus statului se ridică în prezent la peste 20 de miliarde de lei vechi. A fost acuzat în 2006 că a fugit de la locul săvârșirii unui accident rutier, iar în 1999 a pierdut un proces de calomnie inițiat împotriva a doi jurnaliști de la Monitorul de Botoșani.

2)      Partidul Național Liberal

Mihai Axinte

Director al Direcției Silvice Botoșani, vicepreședinte PNL Botoșani. Traseist politic: fost în PNŢCD, PD şi, în final, PNL. În anul 2001 a fost implicat într-un incident la punctul de frontieră Fundu Herții, cînd încerca să treacă fraudulos granița. În rapoartele întocmite de către controlorii silvici se relatează că a trecut de mai multe ori cu vederea defrișări masive în zona Ocolului Silvic Dorohoi, imputabile fratelui său.

Florin Turcanu

Traseist financiar: a sponsorizat, pe rând, partide precum PSD, PRM, PNL. 

3)      Partidul Democrat Liberal

Cristian Vasile Achitei

Fost consilier județean, Cristian Vasile a fost acuzat în repetate rânduri de conflict de interese. Firma Conproiect Aky, unde sânt asociați fratele și soția lui, a obținut mai multe contracte publice de la Consiliul Județean. În cadrul unui proiect de reabilitare a infrastructurii județului, finanțat de Banca Mondială, nu mai puțin de patru acțiuni de proiectare în valoare de 15.000 de dolari fiecare au fost executate de firma menționată. 

4)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Liviu Constantin Conțac

Fost director al Direcției Județene de Drumuri și Poduri (DDP) și devenit celebru datorită relației de serviciu pe care a avut-o cu tatăl său, Constantin Conțac, președintele Consiliului Județean Botoșani. În august 2004, cei doi au lucrat în familie la CJ: tatăl era șef, iar fiul era subordonat, conducând DDP. Astfel, toate licitațiile organizate de DDP Botoșani au fost câștigate de o singură firmă, care subcontracta lucrările către o altă firmă la care era acționar chiar președintele CJ. Prejudiciul adus statului de către cei doi se ridică, potrivit DNA, care anchetează acest caz, la 200 miliarde de lei vechi. 

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Daniela Bartoş

Face parte din “lotul Beuran” al falşilor autori ai unor ghiduri medicale traduse din limba franceză; a solicitat să i se retragă titlul de conferenţiar universitar. Asociaţia Distribuitorilor de Medicamente a acuzat-o de “blaturi” la licitaţiile pe programe naţionale. A aprobat, cu delegarea responsabilităţii, promovarea soţiei unui fost secretar de stat cu titlul de medic primar fără îndeplinirea criteriului vechimii. Un alt consilier, personal, de data aceasta, şi responsabil pentru probleme de control, a fost trimis în judecată pentru afaceri cu contraceptive, achiziţionate la un preţ aproape triplu faţă de cel al pieţei, de la o firmă din Tîrgu Jiu. Daniela Bartoş a pus şi bazele unei fundaţii, alături de colega sa de partid şi Guvern Ecaterina Andronescu, prin care se organizau “misiuni comerciale” de care au beneficiat tocmai reprezentanţi ai administraţiei locale gorjene; presa a scris că fundaţia era, de fapt, o portiţă pentru acte de corupţie.

Doru Damian

I-a fost subaltern, la Penitenciarul Brăila, în perioada septembrie 1989 – aprilie 1990, lui Mihai Avramides, luîndu-i apărarea atunci cînd Grupul de Investigaţii Politice şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-au acuzat pe Avramides că ar fi fost torţionar, ofiţer de securitate şi agent de legătură al actualului preşedinte al Romîniei, Traian Băsescu.

Viorel Balcan

Fostul senator pesedist a fost acuzat de legături cu mediul de afaceri de tip mafiot grupat în jurul unui dubios personaj italian, Rosario Raneri, unul dintre pionii ilegalităţilor din zona Brăila – Galaţi. Numele îi este asociat, prin firma la care este acţionar fratele lui, Viorel Balcan, afacerilor cu fier vechi de la societatea comercială CET, unde şi-a angajat fiica pe post de consilier juridic şi şi-a instalat propriul director de la care a primit şpagă de instalare 200 de milioane de lei vechi. A solicitat şi obţinut o derogare de la lege pentru a putea rămâne director la SC Drumuri şi Poduri SA în perioada mandatului senatorial, explicând că salariul de 1,2 milioane lei nu contează ci e vorba despre o legătură sufletească; după ce a părăsit parlamentul a preluat pachetul majoritar al societăţii cu drept de preempţiune pentru celelate acţiuni. Miza finală: fondurile ISPA pentru reabilitarea străzilor brăilene şi viitorul pod peste Dunăre, un proiect de cel puţin 300 de milioane de dolari. DNA îl anchetează, din 2006, pentru trafic de influenţă. În 2004 a fost retras din lista posibililor candidaţi PSD în celebra operaţiune ulterior eşuată de eliminare a baronilor locali din partid.

Mihai Tudose

Deputat PSD, membru în Comisia pentru Integrare Europeană, are mai multe afaceri. Printre acestea, și una specializată în consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. În 2006 a renunţat, conform declaraţiilor de avere succesive, la acţiunile sale în această poveste de succes – editarea de broşuri informative Phare şi Sapard precum şi proiecte întotdeauna câştigătoare de finanţări europene. Societatea a rămas însă, în familie – soţia şi părinţii deputatului deţinând portofoliul de acţiuni.

Cristian Rizea

A fost subiectul unei anchete în cazul unei deturnări de fonduri europene, demarată după o sesizare a Directoratului pentru Tineret al Comisiei Europene pentru justificarea unor cheltuieli din perioada 2000 – 2001, în perioada în care Cristian Rizea era directorul ANSIT (agenţie guvernamentală pentru sprijinirea tineretului). Banii, peste 1,5 milioane de euro, au fost cheltuiţi pe deplasări în străinătate şi publicitate, deşi ei fuseseră puşi la dispoziţia agenţiei anume pentru derularea programului comunitar Youth.

2)      Partidul Noua Generație - Creștin Democrat

Tudorel Arbunea

Mai mulţi dinte foştii angajaţi ai firmei de pază aparţinând fostului voleibalist şi ex-candidat la Primărie pe lista Uniunii Forţelor de Dreapta, au luat cu asalt, în 2000, sediul societăţii lui Arbunea pentru a-şi recupera salariile neplătite de patron. Patru ani mai târziu, fosta secretară a pretendentului PNG, creştin şi democrat, la deputăţie, a mărturisit că a rupt relaţia amoroasă cu Arbunea după ce acesta a sechestrat-o şi maltratat-o.

Gheorghe Puşcaşu

Om de afaceri specializat în construcţii şi transport de persoane, a derulat numeroase contracte pentru lucrări de interes public în mai multe judeţe.

Adrian Mihail Drăgan

Acuzat de fals, participaţie improprie la fals şi complicitate la obţinerea unor subvenţii cu nerespectarea condiţiilor legale din bugetul alocat producătorilor de grâu, în condiţiile în care, la vremea aceea, firma sa nu avea acest obiect de activitate. În context, falsul s-a bazat şi pe o imensă gogomănie: firma se angaja să producă recolta de grâu în interval de puţin mai mult de o lună - tranzacţia s-a încheiat în august, recolta fiind promisă pentru toamna aceluiaşi an.

3)      Partidul Național Liberal

Diana Tuşa

Deşi statutul funcţionarului public parlamentar îi interzice, şefa de cabinet a preşedintelui Camerei Deputaţilor face parte din consiliul de administraţie al mai multor societăţi comerciale, la care ar fi avut acces, scrie presa, graţie fidelităţii faţă de Bogdan Olteanu.

Horia Văsioiu

Deputat PD 1996 – 2000 şi din 2004, candidează din partea PNL. A devenit liberal cu acte abia după ce conducerea centrală l-a desemnat candidat, în ciuda ostilităţii notorii dintre Văsioiu şi filiala locală PNL. Face parte din grupul deputaţilor care a votat legea ce interzice posibilitatea confiscării averilor ilicite. Soţia acestuia, fost viceprimar, plecată şi ea din PD în PNL, a fost cercetată pentru fals în declaraţii, ca urmare a omiterii din declaraţia de avere a veniturilor obţinute în perioada în care figura ca angajată a unei firme a fostului prefect PSD de Constanţa Mihai Manea, TCInd. Parchetul a dat sentinţa NUP pe motiv că viceprimarul a uitat să declare aceste venituri.

4)      Partidul Democrat Liberal

Eugen Bădălan

Generalul în rezervă, fost şef de stat major al Forţelor Terestre, face subiectul unui proces intentat în baza acuzaţiilor de abuz în serviciu şi prejudicierea Statului Major cu 1,2 milioane de euro; procesul a fost suspendat pe motiv de excepţie de neconstituţionalitate dar instanţa a dispus sechestru asigurator pe bunurile mobile şi imobile. Acelaşi cap de acuzare se referă şi la prelungirea unui contract din 2004 într-unul multianual. Este în proces cu ex-ministru al Apărării Theodor Atanasiu, fiind reclamat pentru denunţ calomnios, după ce Bădălan a provocat deschiderea unui dosar penal care a dus la demiterea fostului şef politic al Armatei.

5)      Partidul România Mare

Valeriu Popa

A fost adjunctul ministrului Energiei între 1985 şi revoluţie, perioada cea mai neagră din istoria recentă a României, cînd furnizarea curentului electric fusese aspru raţionalizată.

Costel Turtoi

Urmărit penal în trei dosare de înşelăciune şi evaziune fiscală, două dosare fiind deja la Procuratură. Un alt dosar de fraudă aflat în cercetare se referă la refuzul lui Turtoi de a pune la dispoziţia lichidatorului judiciar informaţii despre cele trei societăţi ale sale aflate în procedură de faliment – infracţiune sancţionabilă cu închisoarea de la şase luni la trei ani. Candidatul a invocat că a ajuns la faliment în urma unui blocaj financiar generat ca efect al crizei mondiale.

1)      Partidul Democrat Liberal

Cătălin Croitoru

Liderul Federației Educației Naționale și candidat din partea PD-L; flagrant conflict de interese: platforma sindicală devine campanie electorală pentru liderul devenit candidat și pentru partidul care îl susține, dar și campanie contra partidului de la guvernare; candidatul își camuflează parte din venituri, în declarația de avere, sub formula "conform declarației fiscale" - declarație care nu are caracter public.

Elena Udrea

Fostul consilier prezidențial Elena Udrea și, totodată soția omului de afaceri Dorin Cocoș, s-a îmbogățit, anul trecut, cu peste 33 miliarde lei vechi; conform Evenimentului Zilei, în declarația de avere, Elena Udrea declară că și-a rotunjit veniturile din dividende și asistență juridică; din dividende, a câștigat 30 miliarde lei vechi, iar din activitatea de asistență juridică prestată prin cabinetul de avocatură, 2,6 miliarde lei; în plus, a mai obținut 50.000 de euro din vânzarea unei case de locuit; în declarația de avere nu a declarat vreun câștig obținut ca urmare a prestației de la Cotroceni; averea Elenei Udrea se compune și din trei terenuri intravilane, dintre care două, pe numele soțului; împreuna cu acesta, Udrea mai are două apartamente și două vile; Elena Udrea a declarat, totodată, două Mercedes (1998,2002), un Porsche din 2004 și un Audi din 2001; ea mai este proprietară a două hoteluri și a 15 spații comerciale; valoarea bijuteriilor achiziționate în ultimii zece ani se ridică la două miliarde lei. Elena Udrea a avut contracte - cu onorarii disproporționate - de asitență juridică cu instituții publice (RAAPPS).

Silviu Prigoană

Om de afaceri, proprietar al societății Rosal Grup; societatea are contracte de servicii cu primările de sector ale Bucureștiului; presa acuză contractele de conflict de interese, în special la Primăria sector 3, unde Prigoană a câștigat mai multe licitații.

Alexandru Ciocâlteu

A migrat spre PD-L plecând la PNȚ-CD cu un popas la PRM, după o scurtă oprire în PNL.

Dănuț Liga

Migrează de la PD la PRM și, apoi la PC, înainte de a reveni la PD-L.

2)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

Emanuel Onoriu

Fiul cuplului Gabi Luncă și Ion Onoriu a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu executare pentru că a accidentat cu mașina trei persoane, dintre care două au decedat, pe trecerea de pietoni.

Virgil Viorel Tudorache

Finul lui George Becali este și el implicat în afaceri dubioase cu terenuri, unele aflate în proprietatea institutelor de cercetări pomicole Băneasa. Presa semnalează faptul că Tudorache ar fi recurs la relații cu lumea interlopă pentru a obține câștig de cauză în dosare de retrocedări de terenuri; el a beneficiat și de decizii favorabile de retrocedare din partea unor instituții publice din subordinea Prefecturii București.

Horia Culcescu

Implicat în afaceri controversate cu terenuri, dar și comerț cu produse alimentare și băuturi și, respectiv, jocuri de noroc;  a reușit să obțină un contract de asociere în participațiune între o firmă proprie și Serele Pipera pentru a obține proprietatea asupra 26 de hectare de teren - teren evaluat la câteva sute de milioane de euro; prin deciziile luate, la această afacere care pare să dezavantajeze statul, a contribuit și RAAPPS, fostul proprietar al serelor.

George Becali

A devenit unul dintre cei mai bogați oameni din România din afaceri imobiliare controversate; unul dintre cazurile cele mai notorii este schimbul de terenuri pe care l-a făcut cu Ministerul Apărării, în urma căruia a obținut importante suprafețe în zona de nord a capitalei; DNA a început urmărirea penală a lui Becali, în sarcina căruia,  în calitatea lui de finanțator al Clubului de fotbal Steaua București, s-au reținut două infracțiuni de dare de mită. Mai recent, Becali este urmărit penal și pentru alte infracțiuni, conexe calității sale de finanțator al echipei de fotbal Steaua.

3)      Partidul Național Liberal

Bogdan Olteanu

Președintele Camerei Deputaților; a încasat peste 1,4 miliarde de lei vechi din participarea la ședințele comisiilor de privatizare ale BCR și CEC. Conform Academiei Cațavencu, Olteanu a concesionat în 2006 2.000 de metri pătrați de la Parohia Ghermănești, Snagov, cu 1,5 euro pe metru pătrat. Terenul în zonă este 500 de euro/metru pătrat. Dacă ar fi cumpărat terenul, Olteanu ar fi dat cel puțin un milion de euro, așa plătește 3.000 de euro pe an.

Ludovic Orban

În perioada mandatului său la Ministerul Transporturilor, o societate de construcții s-a detașat ca marele beneficiar al contractelor cu instituții dependente de minister; Romstrade a cumulat contracte de ordinul sutelor de milioane de euro, uneori în condițiile unor licitații controversate; costurile pentru reparația pistei aeroportului Băneasa au sărit de la 18 milioane euro - la achiziție - la 61 milioane la finalul executării; contractul aparține  Romstrade; deși situația a fost semnalată ministerului în subordinea căruia se află aeroportul, nu a existat nici o reacție a ministrului Orban; ministru care, în urmă cu 3 ani, a avut un accident de mașină - s-a tamponat cu un tramvai -; mașina pe care o conducea Orban atunci era proprietatea patronului Romstrade, Nelu Iordache, ceea ce poate vorbi despre relații mult mai apropiate decât cele formale; Orban are la dipoziție 3 mașini de lux de la minister, deși prin lege are dreptul doar la una; anul trecut a comis un accident de circulație în legătură cu care presa a prezentat probe din care reiese că au fost mușamalizate consecințe ale evenimentului.

Alina Gorghiu

Și-a camuflat veniturile provenind din participarea la consilii de administrație făcând, în declarația de avere, trimiterea "conform declarației fiscale" - o formă de a refuza transparența și de încălca legea.

4)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Marius Marinescu

Averea senatorului a intrat în verificarea Agenției Naționale de Integritate; Marinescu deține bani și proprietăți a cărora valoare totală depășește un milion de euro.

Alexandru Fărcaș

A fost cercetat penal, alături de alt membri marcanți - pe atunci, în 1996-2000 - ai PNȚCD pentru atribuirea considerată ilegală a unor terenuri din apropiere de Cluj; Fărcaș, fost prefect al județului, a fost ulterior scos de sub urmărire penală.

Doru Giugula

Fost ofițer de Securitate (ofițer USLA) și fost prim-vicepreședinte al Comisiei pentru integritate a PSD; în calitate de consilier municpal al Capitalei, a fost activ în eforturile consilierilor PSD pentru blocarea implementării unui proiect de restructurare a traficului în perioada 2000-2004.

Ovidiu Tiberiu Mușetescu

Fost șef a APAPS, a gestionat procesul privatizării activelor statului într-un mod care i-a atras în presă numeroase acuzații de corupție; unul dintre cazurile semnalate este legat de privatizarea SC Roman SA, al cărei beneficiar a fost omul de afaceri Ioan Neculaie; cazul a făcut obiectul unei anchete DNA Brașov; în urma anchetei, Mușetescu a fost scos de sub urmărire penală.

Sergiu Andon

Deputat PC, președinte al comisiei juridice din Camera Deputaților, îl apără pe Dan Voiculescu, președintele onorific al PC, în procesul contra CNSAS; el este acuzat, în presă, de incompatibilitate, pentru că legea nu ar permite parlamentarilor avocați să pledeze într-o asemenea circumstanță; a atacat legea CNSAS la Curtea Constituțională, acțiune care a pus CNSAS în pericol de a-și înceta activitatea.

Corneliu Ciontu

A migrat de la PRM la PC trecând prin PNG.

Aurelia Vasile

Deputat PSD cu două mandate în Camera Deputaților, a beneficiat de o vilă construită de ANL pe care nu a declarat-o în declarația de avere decât în 2008, deși a contractat-o din 2003; este discutabilă calitatea ei de beneficiar al unui contract ANL.

5)      Uniunea Democrată Maghiară din România

Lukács Vilmos

Președinte director general al Companiei Naționale de Investiții, proprietar al unei case, al unui apartament și al unei cabane, a obținut și un contract ANL pentru un apartament.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Adrian Mocanu

Este fiul președintelui Consiliului Județean Buzău și prosper om de afaceri în domeniul betoanelor și, în general, al produselor de balastieră. Firmele sale au contracte pe bani publici, obținute cu ajutorul tatălui.

Valeriu Alexandru Ungureanu

Deputat PSD de Buzău, fost subprefect al județului, a primit bani de la Camera Deputaților pentru chirie pe perioada mandatului de deputat, în condițiile în care deține două apartamente în București. Numele lui Ungureanu este foarte des asociat cu afacerile controversatului om de afaceri sirian Omar Hayssam. Zvonurile sînt alimentate și de faptul că unul dintre fii săi, Dragoș Paul, a fost angajat la una din firmele sirianului.

Marian Ghiveciu

Cunoscut om de afaceri buzoian, Ghiveciu este în prezent cercetat de DNA cu privire la transferul dubios al unor terenuri din localitatea Merei la Drumul European E85. Citația trimisă de DNA pe numele său numără nu mai puțin de 10 capete de acuzare. În replică, Ghiveciu a cerut în mod expres DNA să-și suspende cercetările pe perioada campaniei electorale, astfel încât să se bucure și el de șanse egale cu ale celorlalți candidați.

2)      Partidul Noua Generație - Creștin Democrat

George Ion Tomescu

Medic anestezist la Spitalul județean Buzău, a fost prins în flagrant, în anul 2004, de polițiști și procurori în timp ce lua mită în valoare de 10 milioane de lei vechi de la un taximetrist. În schimbul sumei, medicul ar fi urmat să externeze din spital o pacientă accidentată de taximetrist, care ar fi scăpat, astfel, de un dosar penal. Pentru infracțiune a fost condamnat în 2007 la trei ani cu suspendare și interzicerea pentru un an a drepturilor electorale. Același medic Tomescu a mai fost cercetat în anul 2003, tot pentru luare de mită, iar în 2001 pentru malpraxis.

3)      Partidul Național Liberal

Marian Cătălin Predoiu

Ministru al Justiției, candidat PNL în Colegiul 5 Buzău, împotriva lui Predoiu există o plîngere penală formulată de unul dintre acționarii fostei Bănci Internaționale a Religiilor. Capetele de acuzare sunt: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, trafic de influență, înșelăciune, conflict de interese. În acest dosar, numele lui Predoiu este asociat cu cel al socrului său, Cătălin Zanfirescu, implicat în falimentarea BIR. Acesta din urmă a fost scos de sub urmărire penală imediat ce Predoiu a devenit ministrul Justiției.

4)      Partidul Democrat Liberal

Cezar Florin Preda

Este șeful Comisiei parlamentare de control al SIE și totodată ‘controlorul’ din umbră al grupului de firme RER România SRL cel mai mare ‘gunoier’ din țară, cu filiale în Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. Managementul gunoaielor este o afacere atât pentru familia Preda (soția si finul fiind implicați în conducerea RER), cât și pentru PD-L (la Buzău, director general RER - Silvia Banu, secretar general al organizației PD-L Buzău, la Ilfov - director REBU/RER este Mircea Raicu, lider PD-L și candidat pentru Cameră în București). Recent, impresionanata avere a deputatului Preda a intrat și în atenția ANI. 

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Adela Alexe

Cercetată penal mai bine de trei ani pentru abuz în serviciu, după ce modernizarea Complexului Perla din Călărași (aflat în proprietatea Clubului Sportiv Municipal, condus în 2005 de Alexe) s-a sfârșit cu o clădire ruinată și o gaură financiară de șapte miliarde de lei vechi, candidata PSD la Camera Deputaților a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) la începutul lunii noiembrie a acestui an.

Dumitru Boabeș

În calitate de deputat în mandatul 2000-2004, Boabeș a cerut (și primit) permisiunea conducerii Camerei Deputaților ca, în paralel cu funcția de deputat, să poată fi și director al unei societăți comerciale (cumul de funcții interzis expres de lege).

2)      Partidul Democrat Liberal

Marian Dinulescu

Platforma siderurgică Siderca din Călărași a fost tăiată la fier vechi de către firma privată a unui afacerist local, Constantin Bercaru, și asta în dauna bugetului de stat, care nu a putut să recupereze datoriile istorice ale Siderca. În calitatea sa de vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași, Dinulescu l-a acoperit pe Bercaru și chiar a profitat de pe urma afacerilor acestuia de la Siderca, având în vedere că soția lui Dinulescu era asociată cu Bercaru în unele firme.

Constantin Tudor

Traseist politic: PSD, PC, acum PD-L.

Vasile Iliuță

Conform unui memoriu trimis mai multor instituții ale statului (și chiar la Cotroceni) de către un călărășean, Iliuță a putut cumpăra la prețuri derizorii mai multe active foste de stat (în special foste ferme zootehnice, avicole și foste CAP-uri, cu terenurile aferente) cu prețuri derizorii. Ca urmare a acestor achiziții, Iliuță a intrat în conflict cu câțiva foști proprietari de terenuri agricole, pe care i-a amenințat și chiar agresat. Pe numele lui Iliuță s-au făcut numeroase plângeri penale, dar cercetările continuă.

Stelian Fuia

Agenția Națională de Integritate a făcut o plângere penală împotriva lui Fuia la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals în declarații. Conform dosarului ANI, Fuia a declarat în fals că ar deține acțiuni la câteva companii private. Care, de fapt, aparțin unor firme străine suspectate de a-i aparține lui Fuia, dar nerecunoscute de acesta din urmă. Deputatul PD-L mai este acuzat că, prin manevre contabile, și-a transferat în patrimonial propriilor firme terenuri de sute de hectare ale unor societăți de stat din Fundulea.

3)      Partidul Național Liberal

Eugen Nicolăescu

Ca ministru al Sănătății, Nicolăescu s-a înconjurat de (adică a angajat în minister) asociați din firmele sale personale, dar și de rude ale acestor asociați. Asociații ministrului au câștigat contracte de milioane de euro cu Ministerul Sănătății, pentru livrarea de medicamente, ceea ce îl pune pe Nicolăescu într-un major conflict de interese. Tot ca ministru, Nicolăescu a demarat programul de construire a spitalelor regionale. Numai pentru serviciile de proiectare, ministerul a plătit peste zece milioane de euro unei firme austriece, după o licitație “cu dedicație”. Liberalul este cercetat de DNA în dosarul “Loteria”, pentru că a semnat, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al acestei instituții, acte care ar fi prejudiciat compania de stat.

Dan Motreanu

A fost implicat în scandalul “Chiriile parlamentarilor”: deși deținea o locuință proprietate personală în București, încasa lunar de la Parlament o mie de dolari pentru cheltuieli de chirie. A renunțat la suma pentru chirie după ce situația a fost dezvăluită de presă.

4)      Partidul Noua Generație - Creștin Democrat

Nicolae Șerbu

Afacerist controversat, lui Șerbu i se poate reține scandalul “vilei RAAPPS”(o clădire din centrul Bucureștiului) pe care a folosit-o ani la rând fără a plăti chirie.

Aurelian Pavelescu

Traseist politic: PD, PIN, acum PNȚCD (dar candidează pe listele PNL, după ce a fost foarte aproape de o nominalizare din partea PNG-CD la candidatura de primar al Bucureștiului).

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Antoanela Marinescu

Este fiica Paraschivei Barbu, nume ce se regăseşte constant în încrengătura de afaceri derulate prin parteneriate public-private cu Primăria Constanţa. Mama candidatei este intermediar al unor afaceri de anvergură care ajung în portofoliul apropiaţilor lui Radu Mazăre. Cea mai notorie este Aqualand-ul din Mamaia. Marinescu este acţionară în firmele mamei sale.

Manuela Mitrea

Soţia-deputat a lui Miron Mitrea a devenit notar, deşi nu întrunea condiţiile prevăzute de lege. Când era ministru al Justiției, Monica Macovei a dat-o în judecată pentru a-i retrage calitatea de notar.

Eduard Martin

Deputat. Fiu al fostului prefect de Constanţa şi piesă de bază în gruparea Mazăre, Martin junior a fost menţionat în raportul “Contra Banda Litorală”, realizat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație. A fost filmat de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, pe 9 octombrie 2007, votând la două mâini, de două ori în 20 minute. Ziariştii constănţeni au găsit discrepanţe între declaraţiile succesive de avere ale deputatului.

2)      Partidul Democrat Liberal

Zanfir Iorguş

Fost, timp de 12 ani, primar al Mangaliei. Traseist: înainte de PD-L a trecut prin PNŢCD şi PSD, în funcţie de culoarea dominantă din Parlament. În timpul mandatelor sale de primar, pădurea Comorova a devenit cartier rezidenţial. Presa a scris că Iorguş a cumpărat zece suprafeţe de teren în pădurea Comorova, netrecute în declaraţia de avere. Crucea Roşie a făcut plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva sa, deoarece a permis, ca primar, vânzarea terenului din curtea Spitalului Municipal Mangalia, care era revendicat de Crucea Roşie.

Laurenţiu Mironescu

Deputat, fost director al Administraţiei Porturilor Maritime (APM) Constanţa, co-acţionar, cu  actualul candidat pentru postul de senator Bania, la o firmă beneficiară a unor contracte cu APM în perioada în care aceasta era condusă de Banias; unul dintre parlamentarii care au solicitat bani de chirie, deşi aveau locuinţe în Bucureşti.

3)      Partidul Național Liberal

Gheorghe Dragomir

Deputatul se află pe lista CNSAS ca având dosar de reţea în Securitate. A omis din declaraţia de avere două firme. Presa locală a relatat că familia deputatului, parteneră de afaceri cu alt candidat liberal, Constantin Matei, dezvoltă afaceri “preferenţiale” în zona de nord a litoralului, unde primarii provin din PNL.

Gheorghe Albu

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, a fost acuzat că a intrat prin inginerii funciare în posesia a 560 hectare de podgorie în zona Aliman din judeţul Constanţa, în detrimentul foştilor proprietari, ţăranii. Albu a sponsorizat, sub egida Ministerului Agriculturii, Ziua Recoltei în colegiul unde candidează, cu puţin timp înainte de începerea campaniei electorale.

Constantin Matei

Director al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, face parte dintr-un grup liberal implicat în afacerile turistice din zona Histria.

Andrian Mihei

Deputat, face parte din grupul parlamentar al proprietarilor de reşedinţe în Bucureşti care au primit bani de chirie de la Camera Deputaților.

4)      Partidul Noua Generație - Creștin Democrat

Florentin Scaleţchi

Preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, din conducerea căreia fac parte foşti colonei de Securitate, de Armată şi Poliţie, a fost surprins în flagrant de procurorii DNA, în noiembrie 2006, primind mită în schimbul unor intervenţii promise la autorităţi judiciare. Judecat şi condamnat pentru luare de mită, trafic de influenţă (în formă continuată) şi fals intelectual.

5)      Independent

Stelian Duţu

Deputat traseist, fost lider al filialelor Constanţa PD, PNL, PUR, PD-L. Pe bunurile sale, DNA a depus sechestru asigurator după ce fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a adus instituţiei, prin abuz în serviciu, prejudicii de peste trei milioane de euro. A fost acuzat că a decis, tot în acea perioadă, transformarea Costineştilor în comună, în schimbul titlului de cetăţean de onoare al noii comune şi, mai ales, al unui teren de 5.000 mp lângă faleză.

1)      Partidul Democrat Liberal

Aurel Cucu

Ales deputat PDSR în 2000, renunţă la mandat, în ianuarie 2001, pentru a deveni preşedinte al Consiliului Judeţean, poziţie din care a reuşit să ofere firmelor pe care le deţinea sau administra o covârşitoare parte din contractele cu bani publici şi fonduri europene din judeţ. Corpul de Control al Guvernului a verificat şi confirmat, în 2004, modul partinic în care erau cheltuiţi banii publici. A fost exclus din partid la marea cosmetizare din 2004 dar a revenit, după două luni, în Consiliul Judeţean din partea PD, reuşind, astfel, să câştige şi încrederea Justiţiei, PNA dându-i NUP în cazurile de utilizare dubioasă a fondurilor europene.

Jean Popescu

În ciuda faptului că, în 2005, judeţul al cărui prefect era fusese diagnosticat ca suspect de inundaţii, medicul Popescu şi-a lăsat pacientul în plata viiturilor şi a plecat într-o delegaţie a Crucii Roşii dîmboviţene în China.

Bogdan Cantaragiu

Traseist politic şi paraşutist electoral de profesie: deşi născut în Bucureşti, unde a şi lucrat ca director în Primăria Sectorului 1, a fost ales, în 2004, deputat PRM în Arad, a părăsit formaţiunea cu grupul Ciontea, a intrat în PP şi a trecut, doi ani mai târziu, în PD (ulterior PD-L), din partea căruia candidează pentru un colegiu în Dâmboviţa, la Titu.

2)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Ion Dumitru

Deputatul PSD este primul parlamentar trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, fiind judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru prejudicii de sute de mii de euro aduse Regiei Romsilva în perioada în care ocupa funcţia de director al instituției. Dumitru a fost deferit Justiţiei în mai multe dosare pentru corupţie, abuz în serviciu contra intereselor publice, atribuirea ilegală a unor achiziţii publice şi măsluirea licitaţiilor. Cel mai mare tun al deputatului a fost dat cu tancul – primul cumpărat de o instituţie civilă din România (opt miliarde de lei), după un şir de vânzări între firme-fantomă şi fără declaraţie vamală de import. Presa a scris că Dumitru ar fi sponsorizat construirea fermei de la Cornu a fostului premier Adrian Năstase, alături de care obişnuia să participe la partide de vânătoare. Procesul lui Ion Dumitru a fost suspendat în luna iunie a anului 2008, după ce avocaţii parlamentarului au invocat e serie de excepţii de neconstituţionalitate.

Victor Sanda

Fostul prefect de Dâmboviţa şi deputat face parte din grupul (identificat de DNA) demnitarilor locali care au contribuit la retrocedarea, prin transferuri ilegale, a 1.000 de hectare de pădure, din care 366 hectare în platoul Bucegi, unele în zone exceptate de lege, altele în rezervaţii naturale, strict protejate, în perioada guvernării Adrian Năstase. Printre beneficiarii pădurilor împărţite, deveniţi proprietari prin cumpărare ulterioară (ceea ce le atrage calitatea de „cumpărători de bună-credinţă”) se numără generalul Toma Zaharia şi omul de afaceri Alexandru Bittner, apropiaţi ex-premierului Adrian Năstase, originar din Dâmboviţa.

Gheorghe Ana

Numele lui Ana apare în acţionariatul unei firme PSD implicată în diverse afaceri imobiliare şi beneficiară a unor lucrări câştigate în licitaţii organizate de Consiliul Judeţean, condus pe atunci chiar de candidatul PSD. De semnătura lui a beneficiat şi controversatul Fathi Taher, când a fost aprobată mărirea de capital care i-a permis omului iordanian de afaceri să devină stăpânul parcului industrial din zona fostei fabrici de armament de la Mija.

Sache Neculaescu

În anul 1991, avocatul pesedist (anterior activist PCR) a fost arestat pentru implicare în trafic şi vânzare de copii, ulterior revenind în atenţie când, aflat în poziţie de cadru universitar, a fost descoperit ca plagiator. A fost acuzat că ar fi cumpărat judecători dâmboviţeni cu titluri doctorale.

Ion Stan

Fost preşedinte al comisiei parlamentare de control al SRI, ulterior secretar al acesteia, deputatul este „fericitul câştigător” al unei plângeri penale depuse de un fost ofiţer SRI pentru trafic de influenţă, asociere în vederea comiterii de infracţiuni şi transimiterea de informaţii cu caracter secret ori confidenţial în afara cadrului legal. A fost acuzat că, folosindu-se de poziţia parlamentară pe care o ocupă, a pus, printr-o scrisoare deschisă adresată structurilor de securitate, presiune politică asupra serviciilor secrete. A mai fost acuzat că a dat dispoziţie unor procurori să stopeze o anchetă derulată în baza unei acuzaţii de fals aduse unui lector de la Universitatea Valahia.

3)      Partidul Național Liberal

Gabriel Plăiaşu

În declaraţia de interese a deputatului liberal figurează, în perioada în care era consilier judeţean, beneficii obţinute în calitate de membru în CA al parcului industrial Mija, aparţinând controversatului om de afaceri Fathi Taher în urma unei suspecte majorări de capital şi a unor presupuse tranzacţii cu terenuri.

Maria Cristea

Site-ul de campanie al candidatei liberale a fost găzduit, o vreme, pe domeniul Casei Corpului Didactic Dâmboviţa (instituţie pe care a condus-o până la plecarea PD de la guvernare şi numirea ei în fruntea inspectoratului şcolar) iar în afişele electorale pe care le-a distribuit cu o lună înaintea începerii campaniei a folosit însemne interzise prin lege. Tot în campanie, ajunsă între timp inspector şcolar general, a organizat, în Târgovişte, o mică paradă a microbuzelor şcolare, pozând alături de acestea în scop electoral.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Ştefan Viorel

A deţinut, o vreme, concomitent funcţia de senator şi cea de preşedinte al CA la compania NAVROM, fiind, în acelaşi timp, şi membru în CA al SIF Muntenia.

Dan Nica

În calitate de ministru al Comunicaţiilor, a luat decizii prin care a creat avantaje unor companii private în detrimentul intereselor statului şi, totodată, al liberei concurenţe. Ministerul condus de Nica a atribuit unei firme IT mai multe contracte pe bani publici, unele prin încredinţare directă, altele prin diverse artificii menite să evite organizarea de licitaţii. Fostul ministru, în prezent deputat PSD, face parte şi din “lotul” chiriaşilor de lux ai RAAPPS.

Florin Costin Pâslaru

Televiziunea locală la care Pâslaru, consilier local PSD, este acţionar majoritar, a beneficiat, în anii 2003 şi 2004, de contracte dubioase de publicitate din partea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos şi a Zonei Libere Galaţi, unde era şi membru CA. În calitate de director al TV Galaţi a oprit difuzarea a două emisiuni de dezbatere, sugerând că acestea prejudiciază aportului de publicitate. Fundaţia unui imobil pe care a construit-o în vara aceasta la Galaţi a distrus o clădire veche de peste 100 de ani, din patrimoniul Primăriei, fără ca instanţele abilitate să ia măsuri. În anul 2004 a fost găsit ca fiind incompatibil cu funcţia de consilier.

Bogdan Ciucă

Este unul dintre parlamentarii care au primit bani de chirie deşi aveau case în Bucureşti. Înainte de a intra în PUR/, a fost membru ApR. Prin cabinetul său notarial au fost legalizate acte într-o tranzacţie imobiliară controversată, operată de consilierul judeţean PC Eugen Durbacă, “baronul local” al Galaţilor.

2)      Partidul Democrat Liberal

Doruleţ Resmeriţă

Este administratorul unei firme patronate de fraţii Herăscu, acuzaţi de fraudarea unor fonduri europene, asocieri de tip mafiot şi devalizări. Pentru o altă firmă a acestora, Resmeriţă care a înregistrat la OSIM peste 1.000 de mărci şi a devenit celebru confiscând denumirea “Divizia A”.

Mihail Boldea

Avocatul baronului local Durbacă în câteva afaceri dubioase cu terenuri, unele ajunse şi în vizorul DNA.

3)      Partidul Național Liberal

Viorel Cristovici

Consilier judeţean şi acţionar majoritar la o firmă, SC Majestic Comexim SRL, care desfăşoară lucrări publice, în urma unui contract cu Primăria din Brăhăşeşti, finanţate de Consiliul Judeţean. Primarul şi viceprimarul au fost arestaţi de DNA, în decembrie 2007, sub acuzaţia de luare de mită. Firma liderului PNL Tecuci a derulat contracte pentru reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, ca şi pentru dotarea primăriei din Tecuci cu aparate de aer condiţionat, la acest din urmă contract ajungând în urma unei licitaţii la care a concurat singură. Majestic Comexim a câştigat şi o licitaţie organizată în 2006 de UM02542 din Focşani.

Sandu Traian

Om de afaceri apropiat fostului ministru al Muncii Paul Păcuraru, antreprenor în turism dar şi cu afaceri cu tablă derulate sub semnul întrebării cu SIDEXul, Sandu Traian este fratele unui procuror gălăţean luat în colimator de DIICOT pentru dosirea, în schimbul unor şpăgi, a dosarelor unor oameni de afaceri locali aflaţi sub supraveghere pe motiv de legături economice ilegale la scară naţională. Presa locală şi centrală a scris atunci că procurorul a operat la umbra autorităţii politice a fratelui său. Doi ani mai târziu, nu cu mult timp înainte ca Sandu Traian să devină candidat PNL, fratele procuror avea să fie numit şef teritorial DIICOT.

Mihai Bucatanschi

În calitate de consilier local a votat o hotărâre de consiliu ce favoriza propria firmă.

Mihai Manoliu

Numele consilierului local liberal apare într-o serie de acuzaţii de mită în jurul unei concesionări ilegale de teren în folosul uneia dintre firmele clanului Durbacă. Manoliu a înotat contra curentului: a fost în PD, a continuat o vreme independent, acum este PNL.

4)      Partidul România Mare

Vlad Vladimir Galin Corini

A fost consilier prezidenţial în echipa lui Ion Iliescu, în mandatul 1992-1996. Emil Constantinescu a cerut schimbarea lui, Corini a atacat decizia în instanţă şi a câştigat daune în valoare de 400 de milioane de lei vechi. În schimbul acestei sume, a solicitat şi a primit, la întoarcerea PSD la putere, postul de ambasador în Senegal. Rechemat de la post de Traian Băsescu, în 20 aprilie 2006. Înainte de a deveni candidat PRM a făcut parte din PDSR (actualmente PSD), fiind inclusiv deputat de Ialomiţa. A publicat, în 1980, volumul “Tânara generaţie – prezenţă activă pe şantierele construcţiei socialiste”.

Dorin Meran

A făcut subiecul unor acuzaţii legate de afaceri dubioase finanţate de Consiliul Judeţean Galaţi şi bancrută frauduloasă. Pe rol se află, după doi ani de anchetă DNA, un dosar penal de 5142 de pagini deschis pe numele unei firme a lui Meran pentru deturnare de fonduri Phare şi fals în înscrisuri. În urma unor dispute cu şeful politic local direct, Dan Nica, generate de ocuparea unui post de consilier judeţean, a părăsit PSD pentru PRM. Înainte şi după aceste episoade a mai fost membru în PSM, PD-L, PIN şi PNŢCD. A revenit în PRM înaintea actualelor alegeri. Numele lui mai apare şi în contextul unor atribuiri ilegale de spaţii de activitate pentru o firmă la care este asociat cu unul din locoteneţii Mihaelei Geoană la Crucea Roşie. În acelaşi context se vorbeşte şi despre afaceri necurate purtate sub paravanul unor fundaţii. Un fost angajat îl acuză de violenţă verbală şi fizică.

Marin Costel

A fost prim secretar al Comitetului Judeţean UTC Galaţi (1984-1989) şi ziarist la oficiosul local de partid Viaţă Nouă – “Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitor de ţară nouă, marele îndrumător al tinerei generaţii” – dar a îmbrăţişat repede pluripartitismul, aplicîndu-l pe propria piele: a circulat pe traseul PRM – PNL (unde a trecut cu tot cu mandat de consilier judeţean în urma unei răfuieli cu preşedintele Corneliu Vadim Tudor pentru tema unor paraşutaţi de la centru înaintea alegerilor parlamentare din 2004) – independent – PC – PRM.

Călin Nestor

Avocat, traseist: PSDR – PSD Constantin Titel Petrescu – PNŢ – PRM.

1)      Partidul Democrat Liberal

Victor Boiangiu

În calitate de președinte al Consiliului Județean (CJ) Giurgiu, Boiangiu a finanțat (indirect) firme ale unor rude (care au avut contracte cu Direcția de Asistență Socială Giurgiu, subordonată CJ), dar și firme deținute de familiile altor înalți funcționari giurgiuveni.

Valentin Adrian Iliescu

Traseist politic: PUNR, PSD, acum PD-L

2)      Partidul Național Liberal

Dragoș Ujeniuc

În dubla sa calitate, de deputat și avocat, Ujeniuc s-a aflat în mai multe rânduri în conflict de interese. Conform unei declarații a fostului procuror general al României, Ilie Botoș, Ujeniuc avea un dosar penal în lucru, despre care nu au mai apărut alte date. Având în vedere notorietatea și importanța date de statutul de deputat, avocatul Ujeniuc a primit contracte fără licitație de la instituții de stat, dar și multe comenzi de reprezentare a unor interlopi pe care i-a scăpat de dosare penale grele.

Dan Pasat

Afacerist cunoscut pentru apucăturile sale violente. Reclamat pentru agresiuni asupra unor giurgiuveni cărora le-a încălcat proprietățile, dar și pentru că ar fi violentat niște membri ai PD-L la o manifestare politică.

Daniel Chițoiu

Este șef al Fiscului (ANAF), calitate în care s-a aflat în conflict de interese: a cerut modificarea Codului de procedură fiscală, astfel încât declarațiile fiscale anuale ale firmelor să fie certificate de către un consultant fiscal. Or, tocmai Chițoiu este consultant fiscal. Deci, dacă modificările ar fi trecut, modificarea cerută de Chițoiu ar fi avut efect și asupra lui (financiar și pozitiv). Pe de altă parte, Chițoiu a cumulat multe funcții în comisii și comitete de stat, reușind să adune, pe lângă salariul de la ANAF, peste 300.000 de lei noi.

1)      Partidul Democrat Liberal

Gheorghe Tinel

Fost şef al Corpului de Control al Ministrului Agriculturii în perioada Gheorghe Flutur. În 2006 s-a opus instituirii prohibiției la sturioni. Declaraţiile de avere ale lui Gheorghe Tinel sunt cel putin interesante. Dacă până în 2008 singura sa avere era reprezentă de veniturile încasate în calitate de consilier la minister şi proprietatea asupra unui automobil Dacia 1310, în 2008 lucrurile se schimbă radical. În 2008 Gheorghe Tinel numără două terenuri, o casă de vacanţă, o casă de locuit şi două apartamente Ca venituri declară leafa de la MADR în cuantum de 35.000 lei pe an şi venituri de 840.000 de lei realizate de soţia sa, Gheorghe Iuliana. Aceasta a fost angajată la Inspectoratul pentru Siguranţa Construcţiilor, pentru ca apoi să ajungă subit notar public în comuna Tunari, judeţul Ilfov, activitate care i-a adus veniturile de peste 8 miliarde declarate de soţ. Gheorghe Tinel declară credite totalizând 127.382 (contractat în 2005) de lei şi 400.000 de euro luate în 2008.

2)      Partidul Național Liberal

Cristina Pocora

Este Secretar de Stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Presa locală a acuzat-o de nereguli în declaraţia de avere. Potrivit documentului postat pe site-ul Guvernului, Pocora este acţionar la firma Origani SRL, înregistrată la Galaţi, care i-a furnizat în 2008 38.966 lei, sumă reprezentând dividende. La data de 28 ianuarie 2008, Pocora şi-a înstrăinat cele 19 părţi sociale deţinute la această firmă, fapt neconsemnat în declaraţia de avere.

3)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Dan Mircea Popescu

Pachetul de legi anticorupție al premierului Năstase a debutat cu o excepție: senatorului Dan Mircea Popescu i-a fost permis (în mod ilegal) să cumuleze funcția de senator cu cea de președinte al Consiliului de Administrație al Eximbank.

1)      Partidul Democrat Liberal

Petru Movilă

Are o avere frumușică, constituită imediat ce a devenit parlamentar, în 2004. În mandatul 2004 – 2008, Movilă a achiziționat nu mai puțin de șase terenuri (toate agricole, dar unele în zone cu potențial imobiliar ridicat), declară că deține între 15.000 și 26.000 de euro cash și donează bani la partid (48.000 de lei noi numai în 2007). Cu toate acestea, trăiește numai din salariul de parlamentar, din care mai plătește și ratele unui credit.

Dan Carlan

Acuzat că a luat un credit de peste un milion de dolari de la Bancorex pe care nu l-a mai returnat.

Daniel Oajdea

Ca fost lider studențesc, Oajdea s-a aflat în conflict de interese, după ce a închiriat un teren ieftin de la Politehnica ieșeană și și-a construit un restaurant. Deține un cont de 145.000 de euro, a căror proveniență nu poate fi justificată.

2)      Partidul Național Liberal

Relu Fenechiu

Cercetat de DNA în cel puțin două dosare (unul vizează vânzarea la suprapreț de transformatoare electrice către Electrica Moldova, înainte ca aceasta să fie privatizată, celălalt privește mai multe contracte de lucrări obținute de firme de-ale lui Fenechiu de la instituții publice din Iași). Fenechiu s-a aflat în conflict de interese cînd a apelat la colegul său de partid, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu, căruia i-a cerut eliberarea unui aviz necesar continuării unui proiect imobiliar privat în centrul Iașiului. Ulterior, una din firmele constructoare ale proiectului imobiliar s-a regăsit pe lista de donatori la bugetul PNL. Fenechiu a uzat de funcția lui politică pentru a-și angaja soția pe post de consilieră personală a directoarei Inspectoratului de Stat în Construcții, aceasta din urmă fiind membră a PNL Iași, filială condusă de Fenechiu. Tot un abuz de funcție a fost și obținerea unei finanțări de la Guvern pentru construcția unei biserici într-un cartier de vile construit de una din firmele proprii ale lui Fenechiu.

Cristian Adomniței

Ca ministru al Educației, a favorizat (din punct de vedere al investițiilor în infrastructura școlară) județul Iași, unde candidează pentru un nou mandat de deputat. S-a aflat, de asemenea, în conflict de interese cînd a folosit elicopterul Ministerului de Interne pentru a ajunge la propria nuntă.

Mugurel Cozmanciuc

În 2006, a fost nevoit să-și dea demisia din Consiliul Local Iași, după ce s-a descoperit că una din firmele sale avea contract cu o regie subordonată Primăriei Iași.

Camelia Gavrilă

A impus unor școli, în calitate de inspector școlar general, cumpărarea de computere de la o firmă a lui Relu Fenechiu, șeful ei pe linie de partid.

Traian Dobre

Traseist politic: PNL, PSD, acum iar PNL. Are la activ un schimb inechitabil de terenuri cu Romsilva: a cedat Direcției Silvice Suceava 4,7 hectare în valoare de 60.000 RON, pentru a primi la schimb 1,2 hectare pe malul lacului Ciric, din Iași, un teren de cel puțin jumătate de milion de euro.

3)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Cristian Nechifor

A fost cercetat de Poliție, în 2001, pe când era deputat PDSR, după ce o firmă pe care o deținea vânduse lenjerie unui spital din Iași, fără licitație.

Doru Tompea

A semnat un angajament cu Securitatea, iar ofițerul care l-a racolat a primit verdict de la CNSAS că a făcut poliție politică. Un raport al Prefecturii Iași din 2005 a arătat că o fundație a lui Tompea a deturnat banii primiți de la Guvern pentru sprijinirea presei de limbă română din Republica Moldova înspre sprijinirea presei locale din Iași, căreia i-a virat banii pentru a plăti publicitatea electorală a PSD.

Anghel Stanciu

A înființat mai multe fundații, care au obținut chirii foarte ieftine atât de la Primăria Iași, cât și de la RAAPPS. S-a aflat în conflict de interese când a votat, în Camera Deputaților, ca chiriașii RAAPPS să poată cumpăra spațiile închiriate, în condițiile în care Stanciu avea o fundație în aceeași situație. O parte din firmele sale au contracte cu diverse instituții de stat, în multe cazuri presa relatând că licitațiile la care Stanciu a câștigat contracte s-au desfășurat după sistemul “mâinii moarte”.

Neculai Rățoi

Fost primar aproape 20 de ani la Pașcani, Rățoi a condus orașul după o agendă exclusiv personală. Cele mai recente scandaluri în care a fost implicat, ca primar, sînt cel al construirii primăriei Pașcani (o construcție megalomanică, mult prea scumpă pentru necesitățile unui oraș mic, dotată cu dușuri cu hidromasaj și candelabre aurite) și cel al repartițiilor ANL (apartamentele au ajuns la odraslele constructorilor locuințelor, la cela ale unor angajați din primărie sau din regii subordonate primăriei, la un nepot al lui Rățoi etc).

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Gabriel Oprea

Fost prefect al Capitalei; numele său este asociat în presă unor afaceri imobiliare controversate; dosarul penal Omar Hayssam a fost disjuns pentru a permite cercetarea unor presupuse fapte de corupție ale unor membri PSD (Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Mușetescu) între care e menționat și numele lui Oprea; are o avere care, conform declarației, depășește un milion de euro, deși din 1983 (când era ofițer în Armată) și până în 2004 a fost doar salariat al statului; ca deputat, a încasat, de la Parlament, banii pentru chirie, deși are în proprietate trei locuințe în București și în apropiere de București

Ninel Peia

Multimilionar în euro din afaceri cu terenuri în zona Ilfov; din 2004 a fost consilier personal pentru ministrul Mediului, secretar de stat pentru Mediu, vice prim ministru și, din 2008, ales consilier local în comuna Voluntari; preocuparea pentru mediu este regăsită în solicitarea unor avize pentru construirea de imobile de sport și odihnă în pădurea Moara Vlăsiei - prin defrișarea unei suprafețe de 2 ha de pădure; a obținut avizul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului în ciuda protestelor unor organizații de mediu.

Gheorghe Nețoiu  

Are o avere estimată la peste 10 milioane de euro, bani pe care i-a câștigat mai ales din afaceri cu alcool, numele lui fiind pomenit în legătură cu scandalurile de contrabandă; are dosar de urmărire penală la DNA în calitatea lui de acționar al echipei de fotbal Dinamo, pentru transferuri presupus ilegale ale unor fotbaliști.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Culiță Tărâță

Fost deputat PDSR între 2001 și 2004, Culiță Tărâță a devenit celebru prin două afaceri: concesionarea Insulei Mari a Brăilei, în 2001, și cumpărarea de lemn, la prețuri mici și fără licitație de la Romsilva. Pentru ambele afaceri au existat dosare la PNA/DNA, dar lui Tărâță nu i s-a întâmplat nimic rău în cele din urmă. Totuși, între firma lui Culiță Tărâță (cea care a concesionat Insula Mare a Brăilei) și ADS (Agenția Domeniilor Statului – instituția care administrează IMB) există mai multe procese, scopul ADS fiind rezilierea contractului de concesionare, profund dezavantajos pentru stat.

Ioan Munteanu

Ca deputat PSD, Munteanu a folosit (și a și recunoscut) Dacia Logan, proprietate a Camerei Deputaților, în campania electorală pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Neamț, pe care nu a câștigat-o.

Iulian Țocu

Personaj cu notorietate, din tagma “baronilor”locali. În 2007, împotriva lui Țocu a început o anchetă penală pentru acuzații ca bancrută frauduloasă, evaziune fiscală și utilizarea bunurilor societății în scop contrar intereselor acesteia, sustragere de sub sechestru și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Mai grav, Țocu a fost trimis în judecată de DNA în 2006, acuzat fiind că ar fi cerut ajutorul unor capi ai lumii interlope ca să cumpere o firmă aflată în lichidare judiciară. Unul din cei la care a apelat atunci Țocu este basarabeanul Vasile Rodideal, acum arestat pentru trafic și contrabandă de țigări, dar închis, înainte de această arestare, și pentru tentativă de asasinat cu gloanțe KGB pe care le transportase în România din Republica Moldova.

2)      Partidul Național Liberal

Gheorghe Popescu

Fost viceprimar la Piatra Neamț și actual director al ANL (Agenția Națională pentru Locuințe), Popescu și-a favorizat un fost coleg de partid, trecut, între timp, la PD-L, căruia i-a încredințat un contract de aproape opt milioane de RON pentru scândura folosită la construcția caselor cetățenilor sinistrați după inundații. Iar prețul scândurii era dublu decât cel la vânzare pe piață. După ce a ajuns șef al ANL, Popescu s-a îmbogățit brusc și a început să dea bani cu împrumut, dar nu și-a publicat niciodată declarația de avere, cum cere legea. În mandatul său în fruntea ANL, multe locuințe (în special din București) s-au acordat, fără respectarea criteriilor legale, unor politicieni foști sau actuali la putere.

Dorinel Ursărescu

Ursărescu nu e numai deputat PNL, ci și afacerist. Firmele sale au lucrări de construcții la drumuri (25 de milioane de lei noi numai în județul Neamț), dar și contracte de exploatare de masă lemnoasă. Ursărescu a devenit cunoscut și pe plan național după ce s-a aflat că una din firmele “băieților deștepți”- adică o firmă care cumpără curent electric ieftin de la stat și-l vinde scump mai departe - , Green Energy, este deținută de fiul lui Gheorghe Ștefan “Pinalti”, de fiul lui Ursărescu (intrat în afacare la vârsta de numai 16 ani) și de nume din eșalonul doi al PNL.

Șerban-Cezar Strătilă

A fost cercetat de procurorii Parchetului General pentru complicitate la uzurpare de calități oficiale, după ce “nepoata”(o cunoștință a) Noricăi Nicolai a intrat în Senat și s-a jucat cu cartelele de vot ale mai multor senatori (printre care și Strătilă). Strătilă a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) în condiții neclare.

3)      Partidul Democrat Liberal

Stelian Ghiță

A fost suspendat din funcția de director al Spitalului Județean Piatra Neamț după ce i s-a deschis un dosar penal, în urma unei achiziții considerate ilegale. În cele din urmă, dosarul penal nu a avut consecințe în instanță.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Adrian Năstase

Nenumărate dosare de cercetare penală, în care fondul problemei stă în modul în care, susţin procurorii DNA, au fost ridicate cele două proprietăţi (cea de la Cornu și cea din Zambaccian, București): prin mită şi trafic de influenţă, iar prezenţa piscinei la etajul patru nu ar fi atras atenţia dacă în fond nu ar fi fost camuflată, în actele de construcţie a casei, printr-un fals. În acelaşi context, Năstase este acuzat de şantaj. La mijlocul acestui an, Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale a lui Năstase.

Marian Săniuţă

Numele i-a fost deseori pomenit în contextul controverselor iscate de negocierile contractului EADS. I s-au adus câteva acuzaţii de trafic de influenţă şi de o apropiere prea vizibilă de personaje dubioase din judeţ, cum ar fi Mihail Sireţeanu, urmărit în dosarul ”MFA Mizil”.

Horaţiu Zăgan

Consilier local la Câmpina, a parcurs o traiectorie inversă tradiţiei într-un circuit politic bătut de mulţi traseişti: a pornit de la liberali, a făcut escală în Alianţa pentru România şi s-a oprit la sociali-democraţi.

Mircea Grigore

De numele avocatului pesedist se leagă antecedentele politice ApR şi (prin absorbţie, desigur) PNL, dar şi câteva scandaluri de culise din justiţia prahoveană. Alte culise, citate de presa locală, ar fi interesate de părerea CNSAS despre candidatul PSD.

Emil Calotă

A plecat din Primăria Ploiești cu tinichelele câtorva scandaluri şi cu imaginea unui oraş în care dezvoltarea a bătut, opt ani, pasul pe loc. Averea familiei este în grija copiilor (fata şi ginerele), milionari în euro din afaceri cu mobilă, inclusiv (sau mai ales) mobilă pentru instituţii publice din judeţ.

Radu Oprea

Fiu al ex-viceprimarului PSD al Ploieştiului, Nicolae Oprea, oferă consultanţă pe relaţia cu municipalitatea în domeniul investiţiilor şi dezvoltarea proiectelor imobiliare. Care, ulterior, ajungeau să fie executate de acelaşi grup de firme al tânărului om de afaceri.

Ionuţ Ionescu

Din funcţia de şef al Administrației Domeniului Public a primăriei Ploiești a intermediat contracte pentru firma tatălui său.

2)      Partidul Democrat Liberal

Florin Anghel

Face parte din rasa campioană la traseism: PNŢCD, PUR, PNL, PC, PNDC, ajungând (după ce PNL n-a fost de acord să-i ofere un loc eligibil în colegiul de reşedinţă) acum la PD-L. Are hârtie de la CNSAS că nu a colaborat cu Securitatea. În schimb are, conform actualei conduceri a judeţului, nişte  hârtii contabile neortodoxe rămase în urmă după ce a părăsit funcţia de preşedinte al Consiliului Județean Prahova, deţinută între 2004 și 2008. A ajuns unul dintre milionarii din top 300 şi graţie concursului statului, care a avut constant nevoie de grupul său de firme.

Gabriel Hornoiu

Traseist politic: ApR – PSD – PD-L. Este cetăţean de onoare în cel puţin 25 de localităţi prahovene, presa locală scriind că este ahtiat după astfel de titluri – sau, poate, după titlurile de proprietate pe care, uneori, astfel de recompense onorifice le atrag.

3)      Partidul Național Liberal

Alexandri Nicolae

A fost prefectul judeţului, iar de numele său se leagă mai multe anchete pe care DNA le derulează în prezent, privind retrocedări de terenuri în afaceri de zeci de milioane de euro.

Iulian Teodorescu

Avocat, fost preşedinte al PNL Ploieşti; nu a ripostat la acuzaţiile, apărute, în presă, despre suspiciunea unui trecut de turnător la Securitate – nu a dezminţit şi nici n-a dat în judecată instituţia de presă care a publicat zvonul, nu a recurs nici la serviciile CNSAS.

1)      Partidul Democrat Liberal

Mircea Druc

Fost premier al Republicii Moldova, fost diplomat de rangul doi trimis de PSD în Brazilia (2001-2004). Migrator politic de peste Prut: a trecut de la Partidul Reîntregirii Opţiunea Daco – Latină la PUNR, iar apoi la PRM și, în final, la PD-L.

2)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Ioan Stan

Deputat PSD. În 2004 a fost trimis în judecată de DNA alături de Gavril Mîrza,  președintele Consiliului Județean, într-un dosar legat de sponsorizări ilegale în campania electorală. Folosindu-se de funcțiile deținute în cadrul județului, cei doi au reușit să adune nu mai puțin de 100.000 dolari de la diferiți oameni de afaceri. Aceștia erau convocați și presați să contribuie cu diferite sume de bani la sponsorizarea activității Fundației ‚Armonia’ (controlată de PSD) în vederea încurajării activităților culturale din județ. 

Mihai Frunză

Fost primar de Rădăuţi pe vremea comuniştilor, primar PSD trei mandate, până în 2008. Face obiectul mai multor plângeri penale în legătură cu gestionarea fondurilor şi a spaţiilor de la primărie. Frunză are o avere măricică: 0,38 ha teren intravilan în judeţul Botoşani şi în comuna Horodnic, 371 mp teren agricol la Rădăuţi, un apartament şi un spaţiu comercial în Rădăuţi, o casă de vacanţă în judeţul Botoşani, o Dacia 1410 din 1996 şi o Toyota Corola din 2006, cupoane BCR în valoare de 10.000 de euro şi un împrumut scadent în 2010, de 10.000 de euro. Toate astea din veniturile de consilier local, din pensia de 12.000 de lei, din salariul soţiei şi din închirieri.

Titi Petre

Fost director al Oficiului de Cadastru în perioada 2000-2004. Cercetat de DNA pentru transferuri ilegale de terenuri. Deţine 246.100 mp de teren agricol, forestier şi păşune, două case şi un apartament în Iaşi, două autoturisme, un Tico şi un VW, bijuterii de aur în valoare de 36.000 de lei, iar în conturi 130.000 de lei, 35.000 de euro şi 35.000 de dolari. Veniturile le realizează din salariul său şi al soţiei, cumulat 44.000 lei, din pensia lui de 12.000 de lei, din agricultură 10.000 de lei şi din expertiză, 85.000 de lei.

Eugen Bejinariu  

General în rezervă, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în guvernarea 2000-2004 şi premier interimar în decembrie 2004, de la alegerea lui Adrian Năstase în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi până la instalarea Guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Bugetar convins: are o casă de 381 mp în Bucureşti, obiecte de artă şi cult în valoare de 3000 euro, o colecţie de artă (tablouri, litografii şi gravuri estimate la 75.000 de euro, statuete, bibelouri, vase etc în valoare de 25.000 de euro, mobilier de 28.000 de euro şi bijuterii de 9.000 euro). În conturi curente şi depozite bancare deputatul are 30.600 dolari, 212.767 euro şi 74.963 lei. Mai deţine acţiuni la ERSTE Bank, evaluate la 647.580 euro.

Petru Tărniceru

Deputat. Este cercetat penal ca beneficiar de contracte preferenţiale în afacerea reabilitării gărilor din Moldova, în parteneriat cu Mihai Necolaiciuc.

3)      Partidul Național Liberal

Philip Rozopol

Om de afaceri. A făcut stagiul militar de 9 luni la securitate; după un stagiu de 3 săptămâni după absolvirea facultăţii a primit grad de locotenent şi după o altă convocare de 4 săptămîni a fost înaintat căpitan. A declarat că asta a fost singura legătură cu fosta Securitate şi că ulterior nu a fost convocat sau căutat vreodată, că nu a colaborat în nici un fel.

Alexandru Băişanu

Profesor universitar, fost subprefect, fost prefect până în octombrie 2008. Migrator notoriu: PNŢCD, PSD, PUR- PC, PNL.

Brînduşel Nichitean

Inginer. Traseist politic: ApR, PD, PNL, după ce fusese refuzat de PRM. În 2004 a pierdut mandatul de senator, după ce s-a dovedit că la alegerile parlamentare a votat de 5 ori!

Cezar Ioja

Om de afaceri și migrator politic: ApR, PRM, PNL. În oraşul său, Vatra Dornei, la fel ca şi pe forumurile ziarelor și posturilor de radio locale, se spune că a făcut bani din cămătărie şi proxenetism.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Nicolae Bănicioiu

Înainte să ajungă deputat PSD, Bănicioiu s-a plimbat – ca președinte al Uniunii Studenților din România (USR) - la Lisabona pe banii Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativei Tinerilor (ANSIT). De fapt, banii erau destinați unor copii cu dizabilități, așa că ANSIT a cerut banii înapoi, iar sejurul lui Bănicioiu a fost plătit de USR. În 2008, în conturile lui Bănicioiu apar, brusc, 25.000 de euro, deși deputatul nu câștiga mai mult de 13.000 de euro pe an.

Ioan Codruț Șereș

Fost ministru al Industriilor, Șereș s-a ales cu două dosare penale, cele mai grave acuzații fiind de trădare de țară și spionaj în favoarea unor investitori străini. Are acțiuni la SIF-uri și la Rompetrol pe care nu și le-a declarat.

Robert Sorin Negoiță

Deținător, împreună cu fratele său, al unei averi impresionante construite pe un imperiu imobiliar. Acuzat de implicare în scandalul “Protan”(firma de neutralizare a deșeurilor animale), căreia i-ar fi grăbit închiderea printr-o campanie de presă dusă prin intermediul cotidianului gratuit “Ring”, pe care-l deține.

1)      Partidul Național Liberal

Horia Cristian

Este director al casei Județene de Asigurări de Sănătate; în 2006, înainte de a ocupa actuala funcție, a fost director adjunct al Spitalului Județean; în acea perioadă, spitalul a achiziționat instalații de aer condiționat de la Avant Garde Sisteme SRL, care îl avea ca acționar pe Horia Cristian; achiziția s-a făcut prin selecție de oferte.

Ionel Patrichi

A fost consilier județean, director al Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare (SNIF) și, din 2007, acționar al unei firme private cu obiect de activitate asemănător, la care era director. A fost acuzat de incompatibilitate - consilier județean și, totodată, administrator al unei societăți; a fost acuzat de conflict de interese și pentru că firma la care este acționar a făcut afaceri cu cea la care a fost director: un angajat al SNIF era administrator al firmei lui, a închiriat utilaje de la SNIF, a folosit sediul SNIF pentru activități ale firmei, și și-a anunțat public intenția de a cumpăra SNIF, în condițiile în care societatea publică are un patrimoniu mult subevaluat.

2)      Partidul Democrat Liberal

Gheorghe Ciobanu

Fost membru PSD, a trecut la PD-L după 2004; a fost director al Direcției Vamale Timișoara și subprefect de Timiș; a fost subiectul unei anchete a DNA în care s-a stabilit că au existat legături între el, finul său - Gabriel Moldovan, director al Direcției Regionale Vamale Timișoara - și un grup de traficanți aflați în urmărire; Grupul de Investigații Politice (GIP) a făcut publice înregistrările convorbirilor telefonice care dovedesc aceste legături; Ciobanu a fost promovat subprefect chiar în timpul scandalului. Conform Mediafax, DNA a dispus NUP pentru subprefectul Ciobanu, cazul fiind preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Ștefan Drăgulescu

A migrat de la PNȚ-CD, prin PC, către PD-L. A fost ministru al Sănătății în timpul guvernării CDR.

3)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Petru Andea

Fost secretar PCR pe Centrul Universitar Timișoara, responsabil cu propaganda în universitate; a omis să treacă în CV funcțiile pe care le-a ocupat în anii '80 în ierarhia PCR.

Iosif Oncu

Fost primar al orașului Sînnicolau Mare; anchetat, împreună cu alți angajați ai primăriei pentru concesionarea a 1.440 mp din parcul orașului, teren pe care s-a construit o vilă achiziționată de fiul lui.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Horia Teodorescu

În 2004, era acţionar la nu mai puţin de şase societăţi, între care una, SC Condor SRL din Babadag, avea ca obiect principal de activitate construcţiile, în special pe cele contractate de la administraţia locală, condusă, la vremea respectivă, de membri ai aceluiaşi partid. În 2006, firma deţinea, în baza unui licitaţii niciodată ţinute, un contract de închiriere pentru un teren de 10.000 mp la km 54 al braţului Sfîntu Gheorhghe, teren pe care a fost construit, în prealabil, fără autorizaţii, un hotel luxos.

2)      Partidul Național Liberal

Paul Cononov

Guvernator al Deltei Dunării din 2005 pînă în 2008, funcţie de care a profitat din plin pentru a se strecura în miezul mai multor controverse, cum ar fi eliberarea, fără licitaţie, pentru o firmă administrată de un coleg liberal, a autorizaţiei de recoltare a stufului dintr-o zonă strict protejată din Delta Dunării (încălcând, astfel, decizia Consiliului Ştiinţific, cu excepții agravante anticonstituţionale, ca exceptarea de la redevenţe). Documentaţia acestui caz include şi semne ale – cel puţin – neglijenţei în exercitarea responsabilităţilor administrative. A acordat autorizaţie de pescuit sturioni, în condiţiile prohibiţiei de zece ani impusă pescuitului la sturion. Este cercetat penal împreună cu directorul executiv al Rezervaţiei Delta Dunării pentru că au permis intrarea în vigoare a acordului tacit, infracţiune pedepsită de lege cu pedepse de până la cinci ani.

Octavian Marius Popa

A fost, o vreme, Comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu. A fost acuzat de predecesorii săi că, în perioada în care a condus instituţia, a organizat un sistem de premiere care, de fapt, a urmărit constituirea unei puşculiţe pentru partid prin evaziune fiscală pe bani publici. În atari condiţii, Popa le-a cerut comisarilor Gărzii să constate contravenţiile, dar să nu aplice sancţiuni, pentru ca instituţia să nu fie târâtă în procese. I s-a reproşat că doreşte schimbarea organigramei şi structurii instituţiei pentru a putea instala şefi pe criterii politice.

3)      Partidul Democrat Liberal

Marian Avram

A fost şeful Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, calitate în care şi-a pus semnătura pe un caiet de sarcini pentru o licitaţie, favorizând două firme pe o piaţă de patru milioane de euro publici. A intrat în conflict cu firmele din industria alimentară, care l-au acuzat de abuz în funcţie. Are la activ şi câteva decizii ridicole, la limita anticonstituţionalului, cum ar fi interdicţia impusă producătorilor agricoli de a mai vinde în afara judeţelor de reşedinţă

Mihai Stroe

Inspectoratul Şcolar Judeţean s-a umplut de controverse în timpul mandatului său. Presa tulceană susţine că a distrus învăţământul local iar adversarii politici îl acuză de politizare, pro PD-L, a şcolilor din judeţ. Evaluarea Ministerului i-a atras un „nesatisfăcător” dar, după ce i s-a pus în vedere demisia, a rămas în post în baza unui lung şir de contestaţii.

Dumitru Enache

Primarul comunei Stejaru şi preşedintele Asociaţiei Primarilor de Comune din România. Face parte din grupul de primari tulceni aflaţi în conflict cu ONG-urile care se opun instalării de eoliene în ariile protejate. În acelaşi context a fost acuzat, împreună cu alţi primari tulceni, că a sacrificat islazurile comunale, concesionând unor firme din domeniul energetic 10.000 de hectare folosite iniţial ca păşune, dezinformând, în prealabil, populaţia cu privire la beneficiile comunităţilor locale.

4)      Partidul Noua Generație - Creștin Democrat

Gheroghe Turlică

Traseist politic: ApR, apoi, după absorbţie, PNL, acum PNG-CD.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

Victor Cristea

Primar al Vasluiului timp de 16 ani (până anul acesta), Cristea a devenit celebru prin ședințele de Consiliu Local la care participa sub influența alcoolului, dar și prin cheltuirea discreționară a bugetului public. Cea mai recentă deturnare de fonduri se referă la suma de 27 de miliarde de lei vechi, fonduri guvernamentale, folosită pentru un nou sediu de primărie, deși banii erau alocați pentru construirea altei clădiri.

2)      Partidul Național Liberal

Dan Marian

Deputat PNL, implicat într-un episod ciudat în 2005. Când a reclamat că a fost sechestrat de mai multe persoane. Ulterior, însă, au apărut declarații care au arătat că, de fapt, “sechestrarea”era numai o discuție lămuritoare, după ce deputatul ar fi cerut 100.000 de euro pentru a-l păstra pe șeful vămii Albița în funcție.

1)      Partidul Social Democrat - Partidul Conservator

George Băeșu

A devenit membru PSD după ce președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, i-a botezat un copil; din poziția de prefect - deținută în perioada guvernării PSD - a încercat să intimideze presa de opoziție din județ; în campania electorală 2004 a fost consemnată o amenințare adresată unor ziariști: "Ce omor o să vă dau după campanie!". Aproximativ 8 hectare de teren din imediata vecinătate a Crângului Vînători au fost cumpărate în mare grabă, în a doua parte a anului 2001, pe numele mamei lui Marian Oprișan. Mulți dintre cei care și-au vândut terenurile au declarat că "agent imobiliar" a fost însuși prefectul George Băeșu, la acea vreme subprefect al județului. Tranzacțiile au fost încheiate la același notariat, oamenii fiind transportați pentru legalizarea documentelor chiar cu mașina Prefecturii. Afacerea a fost investigată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a dat NUP. Firma la care este acționar a obținut, în ultimii ani, în urma unor licitații controversate, contracte pentru dezvoltarea strategiilor tuturor orașelor din Vrancea conduse de primari PSD.

Angel Tilvar

Senator, a migrat de la FSN la PSD, trecând prin ApR și PD; vicepreședinte și purtător de cuvânt al PSD Vrancea; este fiul unui fost ofițer de Securitate din Vrancea, fost șef al Contrainformațiilor din Miliție și Securitate.

Cătălin Vrabie

Fost prefect interimar (2004 - 2005), a fost acuzat, în presă, de braconaj, în 2006; a fost scos de sub urmărire penală după ce căprioara din frigider s-a transformat în capră.

2)      Partidul Național Liberal

Nicolae Latcan

Consilier județean și director al UDET Focșani (unitate de distribuție a agentului termic care aparține de Consiliul Local); în perioada în care a fost primar al municipiului Focș