Nepotismul îngroapă fondurile europene
Adrian Mogoș / 2013-04-03
Acasa | Investigatii | Nepotismul îngroapă fondurile europene
Share this story

România este cea mai mare dezamăgire a oficialilor europeni când vine vorba de absorbția fondurilor europene. Birocrația, lipsa unui management de calitate sunt cunoscute la Bruxelles. Ce nu se cunoaște, sau nu se vrea a fi văzut, este nepotismul și pilele din aproape orice instituție care desfășoară proiecte cu bani europeni. Un raport de anul trecut al Oficiului European de Luptă Antifraudă, organism al Uniunii Europene, situează România pe primul loc în topul fraudelor cu fonduri europene cu 225 de cazuri.

 

Adrian Mogoș

 

„România are cel mai slab nivel de performanță și dificultăți la toate nivelele de implementare a programelor, începând cu evaluarea și selectarea proiectelor. În mod normal, lipsa capacității administrative este motivul principal pentru absorbția slabă a fondurilor UE, iar România nu face excepție”, se arată într-un raport din martie 2011 a Băncii Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Fondului Monetar Internațional.

 

Conform unui document al Comisiei Europene, realizat pentru 178 de regiuni europene, care a folosit indicatori realizaţi de World Bank, Freedom House şi Trasnparency International, indicatori ce au luat in calcul corupţia, statul de drept şi eficienţa guvernării, România se află pe ultimul loc.

 

Capacitatea administrativă la care se face referire în acest studiu este într-adevăr o problemă, dar oficialii de la Bruxelles parcă evită să înțeleagă că în orice instituție a statului nu te poți angaja dacă nu ai pile, cunoștințe sau relații. Acest sistem fanariot influențează din păcate traiul oamenilor.

 

Caraş-Severin şi  Botoşani sunt  unele  dintre cele mai sărace şi lipsite de speranţă judeţe din România. Cele două judeţe au cea mai slabă performanță în absorbția fondurilor europene,  nepotismul din administraţie este ridicat, au unul dintre cele mai mici PIB-uri  și sunt conduse de câte un baronet local: Florin Țurcanu și Sorin Frunzăverde.

 

 

Baroneții hărții din cui

Florin Țurcanu este președintele Consiliului Județean – CJ Botoșani din 2012. Pe 1 ianuarie 2011, când Țurcanu era deputat procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pentru fals intelectual și uz de fals în formă continuată. Cei doi vicepreședinți sunt Gheorghe Sorescu și Paul-Ioan Pavăl. Primul este liberal și este văzut de presa locală drept un om de imagine al președintelui CJ, iar cel de-al doilea omul deputatului PSD Andrei Dolineaschi care, conform jurnaliștilor botoșăneni, și-a pus oamenii în funcție cheie din județ.

 

Cei trei, împreună cu administratorul județului și câțiva directori din insituție, iau toate deciziile în ceea ce privește proiectele finanțate din fondurile europene. Radu Judele, administratorul județului, este anchetat de procurorii DNA de trafic de influență într-un proiect finațat de UE legat de managementul integrat al deșeurilor în județul Botoșani.

 

În județul Botoșani au fost finalizate, conform oficialilor CJ, numai patru proiecte. Două dintre acestea au avut în vedere reabilitarea a aproape 20 de km de drumuri, suma plătită fiind de cca 7,7 milioane de euro. Contractul cu cea mai mare valoare a fost câștigat de firma Tehnic Asist care în perioada 2008 – 2012 a câștigat aproape toate lucrările de drumuri din județ. Mihai Țâbuleac recunoștea fără jenă că patronul Tehnic Asist îi este apropiat încă din perioada când cel din urmă era angajatul șefului CJ.

 

Celelalte două proiecte sunt „Amenajarea şi reabilitarea Unităţii de Asistenţă Medico – Socială Mihăileni” și „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe “Casei Ventura” în vederea amenajării Muzeului Etnografic al Judeţului Botoşani”. Primul a costat puțin peste 430.000 de euro, contractul de execuție a lucărilor fiind câștigat de firma unui fost consilier local PD-L dintr-o comună botoșeneană, iar cel de-al doilea, în valoare de aproape 2,4 milioane de euro, a ajuns tot la un client politic, Victor Mihalachi. Acesta a fost principalul finațator PD-L, iar acum sponsorizează PSD.

 

 

Rezultate slabe

Capacitatea administrativă a celor două județe reiese din raportul anual de implementare al Programului Operațional Regional  pe 2011, făcut public în vara anului trecut.  În acest raport se arată că din cele 56 de proiecte contractate în regiunea Vest doar patru au fost finalizate în judeţul Caraş-Severin, judeţul cu cel mai mic PIB din cele patru care aparţin regiunii. Același lucru se observă și în regiunea Nord-Est unde din cele 72 de contracte finalizate la nivel de regiune, judeţul Botoşani a reuşit să contracteze doar șase. Din cele șase, a finalizat numai patru.

 

Așadar, două județe din părți de țară diferite, aceeași problemă. Ce şanse de dezvoltare reale există în asemenea zone guvernate de baroni locali? Până  când edilii vor înțelege că un management performant nu se poate realiza pe baza învechitului, dar atât de actual, sistem de pile-cunoștințe-relații, zonele pe care le conduc nu se vor putea dezvolta. Nici cu bani europeni, nici cu bani de la guvern.

 

Buzunarul larg al UE

13 decembrie 2011 a fost o zi neagră pentru Ioan Borduz, primarul unei comune din județul Caraș – Severin. Atunci, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru schimbarea în mod ilegal a destinației fondurilor europene, deturnare de fonduri în formă continuată, complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals cu scopul de a ascunde infracțiunile împotriva  intereselor financiare ale Comunităților Europene.

 

Borduz nu era un mic primar fără influență, ci vicepreședintele PD-L Caraș – Severin. Printre cei trimiși în judecată alături de Borduz a fost și Cosmin Nicorici, pe atunci administratorul firmei M-Proiect Consulting SRL, pentru fals și mărturie mincinoasă. În prezent, Nicorici, condmnat la doi ani cu suspendare, este doar asociat la M-Proiect Consulting SRL care și-a asigurat partea leului din publicitate în toate cele patru proiecte finalizate care Consiliul Județean (CJ) Caraș – Severin.

 

 

Proiecte inutile

Trei dintre aceste proiecte nu au un beneficiu real, palpabil pentru locuitorii județului.  Unul dintre programele finalizate, „Schimb de bune practici transfrontaliere între administrațiile publice”, a costat aproape 600.000 de euro, banii fiind dați în cea mai mare parte pe licențe software și echipamente IT. Victor Naidan, managerul proiectului și șeful Direcției Urbanism și Dezvoltare Teritorială spunea în media locală că obiectivul proiectului era „transferul de competențe tehnice între autorităţile locale cu privire la furnizarea serviciilor locale şi guvernarea locală, dorindu-se dotarea şi formarea comună a echipelor autorităţilor publice din zona de graniţă cu privire la managementul fondurilor europene”. Ați înțeles ceva? Nici noi!

 

Grupul ţintă al proiectului l-a format specialiștii din administraţia publică locală, societatea civilă şi populaţia locală. Acest program de schimb transfrontalier a inclus și Telemunca: Oportunitate de revalorizare a zonelor rurale, conceput pentru tinerii șomeri care vor să lucreze în sectoarele dinamice ale județului cum ar fi turismul. Pe lângă faptul că turismul cărășean e la pământ, nu există localnic care să nu-ți spună că pentru un loc de muncă, oricâte studii și cursuri ai face, îți trebuie pile. Cele două localități au fost orașul Bozovici, mai degrabă o comună mai mare, și Glimboca, de pe Valea Bistrei.

 

Problemele economice ale județului s-au rezolvat și printr-un alt proiect finalizat în iunie 2012 de aproximativ 1,02 milioane de euro: „Creșterea gradului de mobilitate în vederea dezvoltării schimburilor economice și turistice în zona transfrontalieră Pojejena - zona eligibilă Vojevodina”. Pe lângă obișnuitele consumabile, traduceri și alte asemenea activități ce aduc bunăstare zonelor sărace ale județului, în cadrul acestui proiect, pentru o libertate de mișcare, s-a achiziționat și un catamaran, că șalupele și bărcile de pe Clisura Dunării nu erau suficient de bune.

                                               Ca să aibă catamaranul unde ancora s-a construit și un mic port în comuna Pojejena, aflată la 12 kilometri de Moldova Nouă unde există un terminal de pasageri la nivel european. Dirigenția pentru acest șantier a fost asigurată de firma Consultvet. Aceasta este deținută de Maria Iulia Balaci, fost primar al unei comune cărășene, foarte apropiată de Sorin Frunzăverde. Se pare că ea a pierdut alegerile de anul trecut tocmai din cauza unor contracte care ar fi secătuit bugetul local.

 

Primarul comunei, Omer Radovancovici, a fost un aliat de bază al președintelui CJ Caraș – Severin, Sorin Frunzăverde. Radovancovici a fost condamnat definitiv la cinci ani pentru contrabandă cu țigări. Catamaranul și portul au reprezentat 93% din valoarea totală a proiectului, 1,02 milioane de euro. Localnicii sunt încântați de cum arată barăcile ce țin loc de port. Nimeni nu știe însă cine va folosi catamaranul. „E bine că s-a făcut, de ce să nu se facă. Avem neamuri dincolo”, spune o femeie din Pojejena. Am încercat să vorbim și cu primarul, dar tocmai ce i se adusese la cunoștință că trebuie din nou să stea după gratii.


 

Contractele pentru achiziția navei sofisticate și de construire a portului sătesc a fost încheiate cu o firmă de construcții din Ilfov, pe al cărui site nici nu apare vreo informație că se ocupă cu vânzări de bărci sumpe. Pe site-ul CJ, proiectul e trecut ca finalizat în iunie 2012, dar în toamna anului trecut se muncea din zor la port. Suma aruncată pe catamaran și pe portul inutil de la Pojejena este aproape similară cu cea cheltuită pentru reabilitarea Centrului pentru persoane cu dizabilităţi Oraviţa, dar și aici lucrările au ajuns ca un făcut pe mâna unui apropiat al lui Sorin Frunzăverde, Marian Chirciu.

 

Toți oamenii președintelui

Pe lângă faptul că proiectele de curând finalizate nu au nici o relevanță pentru dezvoltarea economică reală a județului, angajații din Consiliul Județean își trag partea leului din fondurile europene. De exemplu, poeta Liubița Raichici care a prestat servicii de traducător în două dintre proiecte, este directoarea Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național din CJ și o susținătoare înfocată a președintelui Sorin Frunzăverde.

 

Victor Naidan este șeful Direcției Urbanism și Dezvoltare Teritorială, om cu putere în județ. Jurnalul Național a scris că, la recomandarea lui, angajații CJ au direcționat contracte dintr-un proiect european către firme de casă ale clicii păstorite de Sorin Frunzăverde. Același proiect în care procurorii DNA au trimis în judecată pe primarul Borduz.

 

De fapt, angajările în CJ se fac pe principiul solidarității. De exemplu, Elena Amzoi, directorul general adjunct al Direcției Generale Juridică, Servicii Publice Administrative ș Resurse Umane din CJ Caras-Severin este soția directorului Autorității Electorale Permanente Vest. Gianina Angyal, consilier în cadrul CJ, este soția directorului OPC, Angyal Cristian care este și președintele Handbal Club Caraș-Severin, adică plătit tot de CJ.

 

Constantin Vasile Bîtea, directorul executiv al CJ, îl avea nu demult ca adjunct pe fiul său. Acum fiul, Cristian Florin, este director executiv pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice a CJ. Darian Laurențiu Ciobanu, directorul general al Direcției Generale Juridică, Servicii Publice Administrative și Resurse Umane, este fiul lui Mircea Ciobanu, consilier județean PNL și directorul AJVPS, mâna dreapta a lui Ionesie Ghiorghioni, vicepreședintele CJ și unul dintre oamenii de încredere ai lui Frunzăverde. Martin Motolan, fost primar, subprefect, este șeful Departamentului de Proiecte Internaționale al CJ.


„Avem o problemă de clientelism politic în administrația locală, problemă care devine vizibilă cu regularitate în campaniile electorale”, se precizează în studiul Expertforum de anul acesta. Aceasta înseamnă practic că unele contracte din fonduri europene au fost acordate unor firme care au susținut unii candidați în campaniile electorale. 

 

Politizarea excesivă a Programului Operațional Regional - POR, program prin care se urmărea dezvoltarea economică României cu fonduri structurale, a dus la blocarea acestuia de către Comisia Europeană în iunie 2011. Într-un raport al Societății Academice Române din 2013 se arată că: „auditorii europeni au descoperit nereguli în sfera achizițiilor publice făcute în cadrul unor proiecte. Au existat suspiciuni că distribuirea proiectelor a fost realizată politic (...) Această suspiciune de acordare a fondurilor POR a decurs din problemele din cadrul procesului de achiziție și nu numai”.


Caraș-Severin și Botoșani nu sunt unicat, dar se numără printre cele mai sărace din România. Fondurile UE au reprezentat șansa devoltării acestora prin proiecte reale, durabile. Exemplele de mai sus și încrengăturile de cumetrie și prietenie nu fac decât să dăuneze, iar botoșănenii și cărășenii, presupușii beneficiari ai acestor proiecte, vor avea mult de așteptat până să ajungă la nivelul de trai din UE. 


(Cel de-al doilea autor al materialului a dorit sa-si pastreze anonimatul)


Această anchetă jurnalistică este derulată în cadrul programului "Grants for Investigative Journalism" organizat de Fundația Freedom House România cu sprijinul financiar al U.S Department of State și al Ambasadei Franței în România. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere sau poziția U.S. Department of State și a Ambasadei Franței în România.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.