CTL: Intermediar din Caraibe, adăpost pentru fraude internaționale
Owner / 2013-04-04
Acasa | Investigatii | CTL: Intermediar din Caraibe, adăpost pentru fraude internaționale
Share this story


O firmă din Insulele Virgine Britanice (BVI) a continuat să facă afaceri cu personaje dubioase în ciuda faptului că autoritățile au forțat-o să respecte legislația împotriva spălării banilor


de Michael Hudson, Ștefan Cândea și Marina Walker Guevara


Ițele încâlcite ale Afacerii Magnitsky, un scandal care a tensionat relațiile ruso-americane și a blocat adopțiile orfanilor ruși de către americani, șerpuiesc printr-un paradis fiscal din Caraibe.


Decesul lui Sergey Magnitsky, un contabil din Moscova, a iscat furie pe plan internațional. Moartea lui a alimentat nevoia de a scoate la iveală afacerile secrete care l-au determinat să afirme că mafioți și oficiali guvernamentali au furat 230 de milioane de dolari de la Fiscul rus.


Magnitsky și alți avocați făceau investigații pentru un fond important de investiții și au găsit că banii dispăruți din Rusia erau în conturi din Elveția și proprietăți de lux din Dubai. Au descoperit că toată afacerea se termina cu o mică firmă din BVI care se specializase pe înființarea de firme off-shore pentru clienții care doreau să le rămână secretă identitatea.


Aceasta este povestea din spatele actorilor din Afacerea Magnitsky și a modului în care un off-shore acționează ca ascunzătoare pentru evazioniști, activități de spălare de bani și personaje dubioase din Rusia, Europa de Est și Statele Unite.


*****

La începutul lui 2008, avocații care lucrau pentru un fond de investiții din Londra se chinuiau să dovedească cum clientul lor fusese victima unui jaf corporatist. Avocații credeau că o grupare mafiotă a transferat pe șest acționariatul a trei dintre afacerile din Rusia ale fondului de investiții către o firmă fantomă din Caraibe. 


Firma off-shore fusese înființată de Commonwealth Trust Limited (CTL), o companie din BVI care crează pentru clienți de pretutindeni firme și trusturi în străinătate.


Avocații fondului de investiții Hermitage Capital Management Limited au contactat CTL și au cerut răspunsuri, pentru că doreau să știe cine a fost în spatele firmei misterioase. Și aici a apărut problema: CTL habar nu avea. 


Din datele CTL, proprietarii erau doi indivizi dintr-un mic orășel rusesc de la Marea Neagră: un profesor îndrumător de cariere profesionale și un pensionar de 70 de ani, așa cum arată documentele ulterioare din dosar. Avocații Hermitage au susținut că profesorul și pensionarul erau de fapt paravane pentru interlopii care doreau să-și păstreze astfel anonimatul în firmă.


Acesta este un scenariu comun în lumea firmelor off-shore care este deservită de o armată imensă de contabili, avocați și intermediari care sunt plătiți să păzească secretele clienților lor. Cei care luptă împotriva corupției spun că adesea secretul este păstrat prin faptul că toată această armată închide ochii când vine vorba de identitatea și trecutul clienților lor. 


Avocații fondului Hermitage au susținut că mult mai târziu a devenit clar scopul jafului corporatist. Firmele au fost folosite, susțin ei, într-o schemă laborioasă de returnare ilegală de taxe în valoare de 230 de milione de dolari de la Fiscul rus. 


Presupusul jaf avea alte implicații mult mai mari. A dus la crearea unei rupturi între Statele Unite și Rusia, la o nouă legislație a drepturilor omului în Statele Unite care a determinat Kremlinul să răspundă prin interzicerea adopțiilor orfanilor ruși de către americani.


Până acum, nu s-a spus nimic despre rolul jucat de CTL în Afacerea Magnitsky. Documente confidențiale obținute de ICIJ arată că CTL a înființat cel puțin 23 de firme off-shore care, spun oficialii Hermitage, au fost folosite de presupușii infractori să plimbe banii și să-și acopere urmele. 


Documente interne ale CTL obținute de ICIJ arată relația pe care firma a avut-o nu numai cu persoanele implicate în Afacerea Magnitsky, ci și cu mii de alți clienți. Documentele arată că firma este un intermediar pentru o listă întreagă de afaceri dubioase prin înființarea de companii off-shore pentru escroci care operează cu titluri financiare, cu jocuri piramidale sau cu personaje legate de corupția politică, trafic de arme și crimă organizată.


Nu există date care să arate că CTL a fost implicată în fraude sau infracțiuni. Datele obținute de ICIJ arată totuși că CTL nu verifica de cele mai multe ori cine este clientul real și ceea ce dorea acesta să facă – o verificare care este vitală, spun experții în spălarea banilor, în prevenirea fraudelor și a altor activități ilicite în lumea off-shore. 


Documentele obținute arată că autoritățile din BVI nu au luat ani de zile măsuri energice împotriva CTL, chiar și după ce au concluzionat că firma a încălcat legislația pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Co-fondatorul CTL, canadianul Thomas Ward, a găsit că vina pentru probleme firmei o reprezintă „legea numerelor mari”, adică de fiecare dată când înființezi companii pentru mii de oameni, a mai spus el, câțiva din ei nu sunt de bună calitate.


Într-un răspuns în scris la întrebările ICIJ, Ward a precizat că CTL își alege cu atenție clienții și că nu are probleme diferite față de alte firme similare care oferă servicii off-shore. 


„Mă văd ca o persoană etică. Nu cred că am făcut ceva rău în mod intenționat. În mod sigur nu am ajutat și nu am favorizat pe nimeni în acțiuni ilegale”, a spus Ward  într-un interviu telefonic. El a fost consultant al firmei din momentul în care a vândut-o noilor proprietari în 2009.



Insula Comorii


Insulele Virgine Britanice, cartierul general al CTL, sunt un lanț de insule vulcanice sau de corali care l-au inspirat pe Robert Louis Stevenson să scrie „Insula Comorii”. 


Aici trăiesc aproape 28.000 de oameni și sunt înregistrate 500.000 de firme off-shore care sunt active, ceea ce reprezintă, conform unui raport al Băncii Mondiale, 40% dintre firmele off-shore înființate în întreaga lume. Secretomania este punctul de atracție pentru străinii care vor să aibă o firmă înregistrată în BVI, teritoriu autonom britanic din Marea Caraibilor.


Autoritățile din BVI cer puține informații, sau chiar deloc, legate de persoana care se află în spatele unei companii înregistrate în acest teritoriu. Ele se bazează, în schimb, pe CTL și pe alte firme locale similare care garantează pentru aceste companii. 


Tax Justice Network, un grup care luptă împotriva spălării banilor, a plasat BVI, în raportul său Financial Secrecy Index, pe locul 11 în topul jurisdicțiilor cu cele mai bine păzite secrete. BVI a devenit un jucător pe piața mondială a industriei off-shore în 1984 când autoritățile locale au adoptat Legea Firmelor Internaționale. 


Numărul companiilor care au fost înființate aici a crescut foarte repede în zece ani de la mai puțin de 1.000 la 36.000 înregistrate anual. În 1994, revista Euromoney preciza că BVI este „domiciliul de bază al firmelor off-shore pe plan mondial”, iar autoritățile guvernamentale au angajat o companie de relații publice din New York pentru a face reclamă insulelor și paradisului fiscal de aici. 


Pentru fondatorii CTL a fost un an bun de a trece la acțiune. Ward, un economist și întreprinzător din Canada, a pus bazele firmei și l-a adus ca partener minoritar și computer guru pe Scott Wilson, un texan care lucra ca inginer radio în Caraibe. CTL a înființat biroul în capitala BVI, Road Town, pe insula Tortola. 


Ca agent de înregistrare, CTL a ajutat la înființarea de firme și corporații pentru clienți și a acționat ca paravan pentru multe dintre companiile pe care le-a înregistrat prin faptul că primea în numele acelor firme citații sau alte documente judiciare.


Firma s-a extins rapid și a înființat subsidiare în Bahamas, Belize și în alte locații similare. CTL a arătat un interes special pentru Rusia și Europa de Est ca piață de clienți, așa cum îi scria Ward unui posibil client din regiune: „din câte știu eu, suntem singurul agent din BVI care are un vorbitor de limba rusă printre angajați”. 


CTL s-a dezvoltat bine astfel că Ward, care își împărțea timpul între Caraibe și Canada, și-a cumpărat în 1999 o casă într-o zonă exclusivistă din Toronto plină de milionari și miliardari. Casa, în stil georgian, are aproape 1.900 de metri pătrați si a fost închiriată de Ward și soția sa pentru filmările fimului de succes Mean Girls cu Lindsay Lohan.



“Master clients”


Documente confidențiale arată că CTL a încheiat multe dintre afacerile sale cu ajutorul „master clients”, adică avocați, contabili și alți intermediari din Rusia, Cipru și din alte țări care au adus CTL clienți ce doreau să înființeze firme. 


Procedura standard a CTL era ca firma să lase ca acești „master clients” să fie responsabili de ceea ce în lumea finanțelor se numește „due diligence”, respectiv verificarea identității clienților și a trecutului acestora. 


În 1999, firma preciza că: „ne bazăm pe compania dumneavoastră pentru a face cercetările necesare pentru a ne cunoaște pe deplin clienții înainte de a le oferi o firmă în BVI. Nu va fi necesar pentru dumneavoastră să oferiți aceste informații direct către CTL. (Evident, asta preferă și clienții dumneavoastră)”.


Acest sistem a funcționat cu mici excepții până în ianuarie 2002 când autoritățile americane au acuzat unul dintre „master clients” ai CTL de fraudă. Acuzația făcea referire la faptul că Merrill Scott & Associates Inc., o firmă de investiții și planificare fiscală din Utah, opera „un joc piramidal de proporții folosind banii noilor investitori pentru a-i plăti pe cei dinainte”. Merrill Scott folosea un birou al CTL din Mauritius, un paradis fiscal din estul Africii, prin care înființa firme pentru investitorii americani.


„Ei, bine, aș spune că noi cunoșteam acest client mai bine decât pe restul. Le-am vizitat sediul, foarte meticulos, și am cunoscut majoritatea angajaților.”, scria Ward într-un e-mail intern. Totuși, Ward și CTL s-au distanțat de comportamentul Merrill Scott și a minimalizat gravitatea fraudei. 


„Dacă cineva e vinovat la Merrill, atunci e unul sau doi oameni de la vârf”, spunea Ward. Un judecător a decis ca trei directori ai Merrill Scott să plătească aproape 17 milioane de dolari pentru a ajunge la o înțelegere cu cei care făcuseră reclamație împotriva lor. Ward a răspuns întrebărilor ICIJ legat de acest subiect spunând că CTL a examinat atent Merrill Scott înainte de a începe afacerea, dar într-un final s-a numărat printre „oamenii înșelați” de firmă. 


El a mai precizat că cercetarea prealabilă a unui client nu protejează întotdeauna agenții ca CTL de a „fi trași pe sfoară de clienți oneroși” sau de a semna cu „cineva care pare, conform investigațiilor, a fi onest”, dar „ulterior se dovedește că a făcut ceva oneros”.


Alte semne de întrebare legate de modul în care CTL își verifică clienții și partenerii de afaceri au apărut în 2003 când principalul organism care reglementează industria off-shore din BVI, Comisia pentru Servicii Financiare, a început să verifice actele firmei. 


Comisia a ajuns la concluzia că CTL a încălcat, așa cum arată documentele instanței, legislația de combatere a spălării banilor din BVI prin faptul că nu a reușit să verifice și să înregistreze identitatea clienților. Comisia a cerut CTL să își actualizeze verificările asupra clienților, dar nu a mai întreprins nici o altă acțiune, lăsând cazul în așteptare aproape trei ani. 


CTL a oferit în mod constant date despre progresul actualizărilor pentru a respecta ordinul, dar a continuat să accepte noi clienți din Rusia, Europa de Est și alte zone cunoscute ca fiind surse de bani negri.


La sfârșitul lui 2005, directorul general al CTL, Sandy Holburn, a scris fondatorilor firmei, Ward și Wilson, pentru a le atrage atenția asupra numărului de clienți din fostul bloc sovietic pe care firma îi avea: „În mod evident se întâmplă multe lucruri pe care nu le cunoaștem sau nu le înțelegem legate de beneficiarii firmelor pe care noi le înființăm pentru acești clienți”. 


Ward a răspuns că CTL nu prea poate face mare lucru în această privință. „Ai dreptate, firește, că pe măsură ce ne dezvoltăm avem mai mulți clienți și pe măsură ce avem mai mulți clienți este tot mai posibil ca unul dintre aceștia să cauzeze probleme și nu putem face mare lucru dacă vrem să ne dezvoltăm”, a fost vorbele lui Ward care a spus că nu-și amintește de avertizarea lui Holburn sau de răspunsul său trimis acesteia.


Când anchetatorii din BVI au revenit într-un alt control la începutul lui 2006, au concluzionat că CTL a făcut puține lucruri în vederea îmbunătățirii procedurilor de verificare a clienților. Ei credeau, așa cum un judecător a menționat ulterior, că firma a oferit informații „false și derutante” în rapoartele pe care le înainta autorităților din insulă. Nici atunci nu s-au luat măsuri imediate. 


Comisia pentru Servicii Financiare și compania au avut „un dialog continuu” timp de un an, conform unui judecător, timp în care Comisia și-a întocmit raportul și se gândea ce să facă cu CTL. Acțiunea anchetatorilor a venit într-o perioadă în care organizații influente ca Fondul Monetar Internațional punea presiune asupra paradisurile fiscale să-și îmbunătățească metodele de supraveghere a industriei off-shore. 


Co-fondatorul CTL, Scott Wilson, a declarat că el și alții din firmă credeau că procedurile lor sunt conforme cu legislația din BVI și cu modul de operare a altor firme din insulă. Totuși, el a precizat că autoritățile „e posibil să fi ales CTL ca exemplu” ca parte a unui efort mai mare de înfrâna această industrie.



Most Wanted


Problemele pe care firma le avea cu autoritățile nu a încetinit dezvoltarea firmei. Un document intern al CTL arată că numărul de firme off-shore pe care le-a înființat în BVI s-a triplat în șapte ani, de la 2.100 noi companii înregistrate în 2000, la 6.600 în 2007. 


Printre clienții care au semnat cu CTL în această perioadă s-a numărat și Dmitri Firtash, un miliardar din Ucraina, cu un trecut suspect. Presa relata legăturile acestuia cu Semion Mogilevich, un cunoscut boss al mafiei ruse, care a fost anchetat în Statele Unite pentru o inginerie financiară de 150 de milioane de dolari, caz care l-a introdus pe Mogilevich în lista FBI cu cei mai căutați zece oameni.


Telegramele Departamentului de Stat american arată că Firtash a recunoscut unui diplomat de vârf american că „a avut nevoie și a primit permisiunea lui Mogilevich ca să înființeze diferite afaceri, dar a negat orice relație apropiată cu acesta”. 


Firtash a înființat în 2006 prin CTL o firmă off-shore, Group DF Limited, la câteva luni după ce a recunoscut public că deține acțiuni importante la RosUkrEnergo în parteneriat cu gigantul rus al gazelor naturale, Gazprom. Group DF Limited a devenit compania mamă prin care Firtash și-a dezvoltat afacerile în energie, industria chimică și imobiliare. Firtash nu a putut fi contactat pentru comentarii.


Datele interne ale CTL arată că firma a înființat 31 de companii în 2006 și 2007 pe numele unui individ, ulterior descris într-un proces din Marea Britanie ca fiind paravanul pentru Mukhtar Ablyazov, un magnat bancher din Kazahstan care a fost acuzat că a furat 5 miliarde de dolari dintr-una din cele mai mari bănci din fosta republică sovietică. 


25 dintre cele 31 de firme apar pe lista BTA Bank ca fiind posibil printre cele folosite de Ablyazov să-și ascundă urmele cât timp a devalizat banca BTA între 2005 și 2009. Avocații lui Ablyazov, care susține că acuzațiile sunt inventate de dușmanii săi politici din Kazahstan, nu au răspuns cererii jurnaliștilor de a-și spune punctul de vedere.


Când autoritățile din BVI au revenit la sediul CTL pentru o altă inspecție în iulie 2007, oficialii CTL au admis că nu au făcut nici un fel de verificare de la începutul lui 2006 asupra persoanelor fizice care le sunt clienți și că au finalizat verificarea pentru mai puțin de jumătate din „master clients”. 


Abia în februarie 2008, la aproape cinci ani de când Comisia a găsit prima oară că CTL a încălcat legea referitoare la spălarea banilor, anchetatorii au decis să ia măsuri care amenințau să scoată firma de pe piață: au interzis CTL să mai accepte noi clienți până nu respectă legislația. Oficialii CTL au rămas înmărmuriți. Fără posibilitatea de a încheia contracte cu noi clienți, Ward a scris într-un document că firma a fost lăsată „fără viitor”. „Va fi distrusă”, spunea el.



Afacerea Magnitsky


Aprilie 2008 a dus noi greutăți pentru CTL întruchipate într-o scrisoare trimisă de niște avocați din Londra. Hermitage Capital Management, care conducea un fond de investiții în Rusia, susținea că niște hoți „și-au însușit” acționariatul a trei dintre subsidiarele Hermitage și le-au folosit pentru a cere și primi cu succes returnări de taxe în valoare de 230 de milioane de dolari de la Guvernul rus. 


Hermitage susținea că presupușii hoți au încercat să-și acopere urmele prin a aduce acuzații false unor directori ai Hermitage, dar și prin desemnarea unei firme Boily Systems să preia controlul asupra celor trei subsidiare ale Hermitage. Boily Systems este o firmă pe care CTL a înființat-o în 2007 la cererea unuia dintre cei mai importanți „master clients” din Rusia, G.S.L. Law & Consulting. Ancheta fondului Hermitage a fost condusă de Sergei Magnitsky, un auditor din Moscova.


În mărturiile sale din iunie și octombrie 2008 date autorităților ruse, el a numit oficiali guvernamentali și interlopi care, susținea el, se aflau în spatele fraudei fiscale. Un avertizor a oferit Hermitage date bancare care arătau o îmbunătățire susbtanțială a averii unui oficial rus de la Fisc, Olga Stepanova, care a aprobat returnarea a 155 din cele 230 de milioane de dolari. 


Soțul acesteia, Vladlen Stepanov, a folosit o firmă off-shore înființată pentru el de CTL, Aikate Properties, pentru a deschide un cont bancar în Elveția, așa cum arată o reclamație a Hermitage trimisă autorităților elvețiene. Milioane de dolari au alimentat ulterior contul Aikate Properties de la Credit Suisse și există dovezi care indică faptul că familia Stepanov spăla bani prin afaceri imobiliare din Dubai și Muntenegru, se mai arată în reclamație. 


Hermitage a mai precizat că oficialul rus și soțul ei au strâns 38 de milioane de dolari cash și bunuri, chiar dacă salariul lor adunat nu depășea 50.000 de dolari pe an. CTL a netezit calea celor doi soți prin faptul că a semnat o scrisoare nenominală în iunie 2008 care afirma că Aikate Properties „nu este implicată în activități de spălare de bani”. 


Stepanov declara că avuția familiei vine din afaceri legitime și că nu au fost acuzați de vreo infracțiune nici în Rusia, nici în altă parte. Soții Stepanov nu au putut fi găsiți pentru a răspunde întrebărilor jurnaliștilor ICIJ. Oficialii Hermitage au întocmit o listă cu aproape 40 de firme despre care ei susțin că au fost folosite de organizația criminală și de complicii lor din guvern. Informații din interior obținute de ICIJ arată că cel puțin 23 dintre aceste firme au fost înființate de CTL. 


În schimb Magnitsky, auditorul Hermitage din Rusia, nu mai trăiește să vadă aceste noi descoperiri. În noiembrie 2008, Magnitsky a fost arestat de autoritățile ruse și acuzat că a comis fraude fiscale, totul fiind parte a efortului, susțin oficialii Hermitage, de a-l reduce la tăcere și de a se ascunde presupusa schemă infracțională. 


Co-fondatorul CTL, Ward, a spus că firma sa „nu a avut nici un rol în afacerea Magnitsky, cu excepția faptului că a îndeplinit datoriile de rutină ca agent registrator. Orice alt agent similar ar fi fost în aceeași situație ca CTL și nu ar fi participat cu nimic mai mult în această afacere”, a precizat el.



Jocuri de tip Caritas


Pe măsură ce Afacerea Magnitsky se încingea, alt scandal în care erau implicați clienții CTL a izbucnit. Un profesor de finanțe de la Universitatea A&M din Texas a folosit două firme înființate de CTL pentru un joc piramidal care a cauzat investitorilor pierderi de 85 de milioane de dolari.


Într-un alt joc piramidal, condus de un manager al unui fond de investiții din Connecticut, au fost folosite patru firme înființate de CTL ca parte a ingineriei financiare, spun anchetatorii americani, și a păgubit investitorii de milioane de dolari.


CTL a mai înființat o firmă în BVI implicată într-o inginerie financiară similară, dar de mică amploare, care atrăgea investitori americani cu situație financiară modestă prin intermediul internetului, susțin anchetatorii din Wisconsin. 


Compania Delten Holdings Inc. era proprietara domeniul minvestment.com care poza într-un site de investiții on-line. Investitorilor li se solicita o investiție inițială de 15 dolari, spun anchetatorii. Cine se afla în spatele Delten e confuz. Datele CTL arată că singurul director al Delton era un ins din Moscova, iar acționarul unic o firmă off-shore din Seychelles, paradis fiscal din Oceanul Indian. 


La 11 luni după ce a înființat Delten, CTL a trimis autorităților din BVI un raport prin care informa faptul că firma este posibil să desfășoare „un joc piramidal”. CTL a demisionat ca agent registrator al Delten, iar autoritățile nu au adus acuzații CTL în acest caz. Asta nu a împiedicat investitorii să contacteze CTL și să ceară ajutor.


O femeie din Brooklyn, New York, a scris CTL că ea a făcut trei investiții de câte o mie de dolari prin minvestment.com pentru ea, pentru familie și pentru biserică. Casa ei și biserica aveau nevoie de reparații, spunea ea, și s-a gândit că sumele mari promise la returnarea investiției vor fi de ajutor. Și-a dat seama că a pierdut toți banii și îi era rușine să-i spună pastorului că a irosit banii congregației participând la acest joc. 


„Nu înțeleg cum pot unii să facă așa ceva”, a spus ea adaugând că se roagă ca CTL să poate cumva să o ajute. În e-mailurile interne, oficialii CTL au căzut de acord că legislația BVI privitoare la confidențialitate însemna că nu puteau face nimic în legătură cu Delten.



Plan de evacuare


În 2008 și 2009 angajații CTL au devenit tot mai îngrijorați când firma a început să piardă clienți după ce autoritățile le-au interzis să mai accepte alții noi. Aceștia au început să-și mute firmele către alți agenți de înregistrare sau în alte paradisuri fiscale. Mulți erau supărați, arată documente interne ale CTL, pe „mediul legislativ tot mai împovărător” și au refuzat să ofere datele de identificare pe care autoritățile din BVI le cerea CTL. 


Dacă CTL dorea să-și asigure salvarea, avea nevoie de un plan. Salvarea a venit de la o firmă olandeză, Equity Trust. CTL și Equity Trust au făcut o propunere oficialilor BVI: dacă Equity Trust cumpăra CTL, și-ar fi retras autoritățile interdicția? 


Planul a funcționat și în iunie 2009, Comisia pentru Servicii Financiare a aprobat preluarea CTL de către Equity Trust și a ridicat interdicția de a avea noi clienți. Ward a rămas în continuare în noua firmă drept consultant, având atribuții de director de vânzări și marketing.


În septembrie 2009, el a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu vechii clienți și pentru a recruta alții noi. Una dintre firmele pe care le-a contactat a fost G.S.L. Law & Consulting din Moscova care a lucrat cu CTL la înființarea Boily Systems. În ciuda urmărilor din cazul Magnitsky, Ward a notat în raportul său legat de această călătorie că ambele firme au în continuare „relații excelente” și că G.S.L. continuă să fie cel mai mare client din Rusia. 


În timp ce Ward era în vizită la sediul G.S.L. și la alți parteneri de afaceri, Sergei Magnitsky era arestat. În arest s-a îmbolnăvit grav din cauza bolilor netratate și a murit pe 16 noiembrie 2009.


O comisie de anchetă rusă a concluzionat că a existat „neglijență criminală” din partea angajaților penitenciarului prin faptul că nu i s-a oferit ajutor medical. Decesul său a avut repercusiuni în Rusia și în afara ei.


În decembrie 2012, președintele Barack Obama a semnat Legea Contabilității „Sergei Magnitsky” prin care se interzice celor care au încălcat drepturile omului să intre în Statele Unite sau să folosească bănci americane. Ca răspuns, președintele rus Vladimir Putin a semnat legea prin care americanilor le-a fost interzis să mai adopte copii ruși.


Liderii ruși nu au crezut acuzațiile de corupție și de încălcare a drepturilor omului în cazul Magnitsky. Prim-ministrul Dmitrii Medvedev a declarat pentru CNN în ianuarie că Magnitsky nu era un luptător împotriva corupției, ci un simplu „contabil corporatist sau avocat care și-a servit șeful” în a comite fraude fiscale. Autoritățile de la Moscova se pregătesc acum să declanșeze un proces penal împotriva lui Magnitsky. Ar fi pentru prima oară în istoria Rusiei când un acuzat este judecat post-mortem.



 „Fără autorizație”


Anul trecut, la o conferință a industriei off-shore din Miami, fostul partener al lui Magnitsky, Jamison Firestone, a nominalizat CTL ca un exemplu de nerespectare a legii care a permis ca Afacerea Magnitsky să aibă loc. Pe un ecran mare, Firestone a arătat scrisoarea din iunie 2008 a CTL în care se afirma că Vladlen Stepanov și Aikate Properties nu erau implicați în spălare de bani. 


Probele, a spus Firestone, arată că Stepanov și soția sa, oficial al Fiscului rus, au fost implicați în spălare de bani. „Undeva în BVI există o autoritate și aș dori ca ei să fi avut o mică discuție cu acești oameni înainte de a scrie așa ceva”, a spus Firestone.


În timpul alocat întrebărilor după prezentarea lui Firestone, Brodrick Penn, pe atunci director în cadrul Comisiei pentru Servicii Financiare din BVI și-a apărat agenția. „Sunt bucuros să spun că CTL nu mai este operațională în BVI. Această firmă a avut o problemă sistemică în interiorul său legată de spălarea de bani”, a declarat el. Ca „pedeapsă”, CTL „nu mai este autorizată” să facă afaceri în BVI. „Mă bucur mult să aud că i-ați prins. Foarte mult”, a spus Firestone în timp ce sala se umplea de aplauze pentru măsurile luate de autoritățile din BVI.


Totuși, există o problemă în povestea cu personajul negativ scos din afaceri. CTL încă funcționează cu un nou acționariat într-un sediu nou din capitala BVI, Road Town. Încă este un agent registrator autorizat să aducă clienți noi în BVI. Ward spunea că va continua să lucreze part-time, ajutând CTL să managerieze relațiile cu clienții. 


Comisia pentru Servicii Financiare a refuzat să răspundă oricăror întrebări legate de statutul CTL sau investigațiile sale legate de această firmă. Într-o declarație scrisă, oficialii agenției au precizat că ei mențin „un regim de înregistrare și legislativ de clasă mondială și că cer standarde înalte de integritate și management financiar atât în ceea ce privește agenția, cât și pentru licențele pe care le emite”


Equity Trust, care este deținută de TMF Group din Amsterdam, a precizat că a lucrat cu Comisia încă din 2009 pentru a remodela operațiunile CTL. Reprezentanții companiei au declarat că au demis managementul CTL și „continuă să facă progrese semnificative în a aduce portofoliul CTL în deplină concordanță” cu legislația din BVI împotriva spălării banilor. 


Pe lângă această curățenie, oficialii Equity Trust au adăugat că aproape jumătate din clienții CTL au părăsit firma.



Michael Hudson este Senior Editor al International Consortium of Investigative Journalists. Ștefan Cândea este jurnalist free-lance și co-fondator al CRJI. Marina Walker Guevara este directorul adjunct al ICIJ.

Au contribuit la documentarea acestui articol Frédéric Zalac și Alex Shprintsen de la Canadian Broadcasting Corporation (CBC).


 

CITESTE DOSARUL OFFSHORELEAKS
comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.