ROantanamo – prinsi in reteaua CIA
Owner / 2013-03-18 en
Acasa | Investigatii | ROantanamo – prinsi in reteaua CIA
Share this story

de George Colgiu si Stefan Candea

Halele unei foste fabrici de vodca operata de doi oameni de afaceri romani, cu multiple cetatenii si legaturi cu serviciile secrete romanesti, au fost paravanul unei inchisori secrete a CIA de langa aeroportul Baneasa, folosit intens in acest program. Pe parcursul a cativa ani serviciile secrete din Romania au sprijinit CIA sa transporte, interogheze si sa detina suspecti de terorism in afara oricarui sistem judiciar. Romania nu a fost singura, ci s-a aflat printre alte 54 de state care au sprijinit programul secret al CIA.

Din 134 de suspecti de terorism transportati intr-un sistem ilegal de catre CIA in jurul lumii, noua ar fi atins si solul Romaniei. Un inalt oficial roman recunoaste pentru prima oara ca CIA a avut locatii secrete in tara noastra, in care nimeni nu avea acces, iar altul ca este nevoie de o ancheta judiciara pentru a aduce lumina in acest caz.

In tara noastra au fost operatiuni protejate de presedinti si guverne incepand cu anul 2003, operatiuni a caror legalitate nu a investigat-o nici un procuror in ciuda unor plangeri penale, actiuni la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) si cereri imperative din partea Parlamentului European (PE) si a Consiliului Europei (CoE).

Investigatii independente

Noi documente si informatii completeaza dosarul inchisorilor ilegale si secrete operate de catre CIA in Estul Europei. Din diverse rapoarte internationale, inclusiv dintr-un raport recent al Open Society – Justice Initiative (Globalizing Torture) reiese ca in Romania au fost detinuti sau tranzitati noua suspecti de terorism. Dintre ei sapte fac parte dintr-o lista scurta de detinuti 14 detinuti “de mare valoare”, asupra carora CIA este banuita ca a aplicat tehnici de tortura.

Anchete judiciare asupra celor care au protejat inchisorile ilegale ale CIA sunt in curs in Polonia, Eurocontrol si-a deschis catre investigatori ai Parlamentului European baza de date cu zboruri din perioada relevanta iar Lituania a identificat printr-o ancheta parlamentara locul unde inchisoarea CIA a fost gazduita. In alte tari europene au demarat sau au fost finalizate investigatii penale in dosarul inchisorilor si transferurilor CIA. Toate aceste investigatii independente au scos la lumina detalii necunoscute despre implicarea Romaniei in programul CIA. Pana acum oficialii romani au ignorat orice document si au neagat existenta unor astfel de locatii.

Oficiali romani cedeaza

Norica Nicolai, sefa comisiei Senatului care dupa trei ani de investigatii a concluzionat ferm ca astfel de inchisori nu au fost operate pe teritoriul Romaniei, recunoaste acum ca “a fost o anchetă în limitele pe care Parlamentul le are.” Reprieve, organizatia internationala pentru drepturile detinutilor considera ca ancheta Senatului a fost o operatiune de “musamalizare”. Nicolai sustine acum o ancheta mai serioasa: “Ar trebui (…) să se declanşeze o anchetă judiciarăşi să clarifice lucrurile, pentru că acel tip de anchetă are mijloace. (…) un Procuror General responsabil ar fi trebuit să spună:mă sesizez. “

Generalul in rezerva Ioan Talpes, fost sef al administratiei prezidentiale si consilier prezidential pe probleme de securitate nationala al lui Ion Iliescu intre 2001 si final de 2004, a batut in cuie acordurile Romaniei cu SUA in materie de securitate. Talpes confirma ca au existat locaţii oferite CIA, unde partea română nu avea control.Intrebat daca e vorba si de alte spatii decat aeroportul militar Kogalniceanu, Talpes e ferm: “Am oferit sprijin logistic, dandu-le posibilitatea sa se desfasoare. Ei au cunoscut ce fac, ei ne spuneau doar spatiile”.Talpes nu stie detalii operationale pentru ca “eu nu eram la un nivel foarte înalt atunci. Deci eu pot să spun că am discutat şi am fost de acord, în principiu, cu aşa ceva”.

Servicii secrete si Rasputin

O investigatie internationala la care CRJI a participat la finalul lui 2011 a identificat o locatie de detentie in sediul Oficiului Registrului National al informatiilor Secrete de Stat (ORNISS). Ancheta de fata a recurs la surse si informatii diferite, precum si un nou set de documente, pana acum inaccesibile. Nu stim daca CIA a operat mai multe centre de detentie in Bucuresti. Dar am continuat investigatia pe cont propriu si mai multe surse independente, unele din servicii secrete, ne-au indreptat catre locatia unui spatiu de detentie al CIA in imediata apropiere a aeroportului Baneasa.

In hala din metal inalta cat doua etaje, inconjurata de sarma ghimpata, seproducea in anii ’90 vodca Rasputin. Este inconjurata de 3 hale similare, dar mai mici, aflate in capetele strazilor Heliului, Carbunarilor si Biborteni. Halele au fost ridicate de catre Carol F., cetatean roman stabilit in Germania de Vest cu mult inainte de ‘89. In afacerea cu vodca avea un parteneriat cu Mohamad H., libanez care a venit impreuna cu familia la studii in anii 80, devenit proprietar al uneia din hale. Mai multe societati comerciale au functionat la adresa complexului de hale, pe hartie sau in realitate, insa majoritatea societatilor au fost vandute in ultimii ani catre persoane fantoma din tari precum Egipt, Irak sau Pakistan. Societatile familiei lui Mohamed H. au radiat punctele de lucru de langa aeroportul Baneasa la o luna dupa atentatele din septembrie 2001. Un an mai tarziu, in 2002, activitatea comerciala in aceste hale a incetat.

Deoarece depozitele sunt neocupate, am pretins ca reprezentam posibili investitori care cauta sa inchirieze o locatie langa aeroport. Am cerut informatii despre trecutul spatiilor si referinte de la fostii chiriasi. Oamenii care locuiesc in imediata apropiere a depozitului ne-au indreptat catre proprietari. Am reusit sa-l contactam pe Carol F., care ne-a facut o tura a fiecarui depozit si ne-a asigurat ca el este proprietarul a trei din cele patru hale. Dar nu a reusit sa ne demonstreze cine a ocupat spatiul: in istoricul halei este o pata alba fix intre anii in care CIA a folosit Romania pentru tranzit sau cazarea suspectilor de terorism. Am verificat descrierea locatiei din interior si modul ei de amplasare cu surse care sunt familiare cu programul CIA si ne-a fost confirmata posbilitatea ca spatiul sa fi fost folosit la detentia ilegala a unor suspecti de terorism.

Din mai multe surse familiare cu retele informative ale SRI reiese ca Mohamed H. a fost in reteaua unor ofiteri ai Brigazii Antitero. La un moment dat a ajuns ca reteaua sa fie utilizata de actualul numar doi din SRI, Florian Coldea, personaj cheie in relatia dintre SRI si CIA. Un raport public din 2005, semnat Marius Oprea, il identifica pe Carol F. in reteaua informativa a Securitatii, departamentul de informatie extern. Carol F. a confirmat ca facea frecvent afaceri in Romania inainte de 89, dar a negat ca ar fi colaborat in vreun fel cu serviciile secrete romanesti. A recunoscut ca in jurul afacerii cu vodca se perindau multe persoane care ar fi putut avea legaturi cu SRI, dar a negat ca hala pe care a construit-o a fost folosita de serviciile secrete. La aceasta intrebare care se referea strict la posibila folosire a spatiului de catre serviciile secrete, a raspuns precipitat: “Prostii, nu stiu cine v-a zis. Un arab, ceva…Faceti cu ei, vedeti ce au facut cu ei, secrete… ce au facut, ce au bagat (…) Poate Al Qaeda a fost acolo, cine stie, nu? ”. Mohamed H. nu a putut fi contactat in timp util pentru a comenta materialul de investigatie. Dupa difuzarea filmului la Antena 1 a trimis la comun cu Carol F., prin intermediul unui avocat, o negare a legaturilor cu serviciile secrete si a existentei unei inchisori CIA in depozitele din apropierea aeroportului: “informatii absurde si total nereale”.

Zboruri incriminatoare

In baza militara americana de la Guantanamo din Cuba au fost incarcerate sute de persoane suspectate de terorism. Implicarea lor in acte teroriste, inclusiv organizarea 9/11, nu este aici pusa sub semnul intrebarii, desi pentru multi din cei incarcerati s-a dovedit ulterior ca nu au avut nici o legatura cu acte de terorism. Dar operatiunea de rapire a lor de pe teritoriul altor tari, transportarea, incarcerarea si interogarea lor in afara oricarui sistem judiciar a fost declarata ilegala in mai multe cazuri si a nascut controverse inclusiv in SUA. Pentru a-si proteja agentii operativi, CIA a incercat sa lase cat mai putine urme in astfel de operatiuni. Asa incat a preferat sa lucreze in tari unde guvernele si serviciile secrete locale ii puteau acoperi sa incalce legea. Din cauza dimensiunii globale a operatiunii, CIA a fost nevoita sa recurga la o flota de avioane private care a transferat detinuti in jurul lumii, prin diverse inchisori ilegale si in cele din urma catre Guantanamo. Urmele lasate de aceste avioane nu au mai putut fi acoperite. A fost fisura in sistemul pus la cale de CIA si a dus la expunerea intregului program.

Investigatori impotriva torturii

Din investigatii judiciare sau din procese civile independente, au aparut documente care au conectat numere de inregistrare ale unor avioane private cu operatiuni CIA. Reteaua de zboruri in numele CIA a inceput sa ia forma cu mult inainte ca Eurocontrol sa puna la dispozitia comisiei LIBE din Parlamentul European parti din baza sa de date. Jurnalisti si investigatori ai organizatiilor pentru drepturile omului au presat constant prin cereri de acces la informatii de interes public si au pus cap la cap documentele existente. Un astfel de investigator este Crofton Black de la organizatia Reprieve, pentru apararea drepturilor detinutilor. El a observat cum zborurile sensibile care transportau detinuti au evoluat de la rute directe, fara ocolisuri, la zboruri camuflate, cu escale tehnice inutile, cu planuri de zbor false. Cele mai sofisticate operatiuni presupuneau intersectarea pe un aeroport a doua avioane cu rute diferite care faceau in secret schimb de pasageri sau cargo.

Crofton explica istoria programului inchisorilor si dificultatea punerii informatiilor disparate intr-un caz coerent: “Au ales trei locaţii în estul Europei, între 2002 şi 2005-2006 (…) Polonia la început, apoi România şi Lituania. (…)De cele mai multe ori nu ştim câte persoane au fost deţinute în aceste locaţii deoarece mulţi dintre cei închişi nu pot discuta despre experienţele lor. Deci prizonierii închişi în aceste locaţii secrete ale CIA sunt încă în baza de la Guantanamo şi nu au voie să facă declaraţii publice.

“Avem mai multe zboruri în România decât, să spunem, în Lituania, din cunoştinţele noastre. Se pare că a jucat un rol central în acest program între 2003 şi sfârşitul lui 2005.”

Peste 100 de escale

Puse cap la cap, documente de zbor indica peste 100 de escale suspecte si 14 zboruri certe cu 10 avioane CIA care au aterizat in Romania. Cele mai importante indicative folosite sunt N313P, N787WH, N88ZL pentru avioane de tip Boeing si N85VM, N379P, N308AB, N789DK, N 288KA, N860JB si N1HC pentru aeronave de tip Gulfstream. Acestea au folosit aeroporturi romanesti intre 2003 si 2005, in perioada in care suspecti de terorism acuza ca au fost detinuti sau tranzitati prin Romania.

Documentele arata ca pasageri au fost imbarcati sau debarcati cu ocazia acestor zboruri pe aeroporturi romanesti, fara nici un control al autoritatilor, informatie ignorata de ancheta parlamentara. Spre exemplu, pentru zborul N313P de la Kabul la Guantanamo, exista documente care arata escale la Szymany in Polonia, dupa care le Baneasa si la Rabbat in Maroc. Conform actelor trei persoane au ramas in Romania si exista indicii clare ca sauditul Abd al-Rahim al-Nashiri a fost transferat din Polonia in Romania cu acel avion. In numele lui al-Nashiri o plangere penala a fost depusa la Parchetul General si o actiune a fost declansata la CEDO impotriva Romaniei.

Exista indicii ca si alti suspecti de terorism au tranzitat sau au fost detinuti in Romania. Conform mai multor surse consultate si a rapoartelor publice, suspectii de terorism care au fost detinuti in Romania sunt: Abu Faraj al Libi, Khalid Sheik Mohammad, Ramzi Bin al-Shibh, Mohammad și Walid bin Attash, Jamat Gul, Abu Zubaydah si Ridnan Isamuddin. Sapte dintre ei se afla pe lista scurta de 14 detinuti considerati “de mare valoare” de catre CIA, conform raportului Globalizing Torture publicat recent.

O vizita secreta a unor inalti oficiali americani intareste declaratia lui Talpes privitoare la un pateneriat. Kyle “Dusty” Foggo, Anthony John Rizzo si Patrick B. Murray, reprezentant al Procuraturii Generale a SUA, au sosit in Romania in seara zilei de 28 iunie 2005, cu putin timp inaintea inchiderii centrului secret dela Bucuresti. ”Foggo si Rizzo in special sunt personaje cheie in aceasta poveste. Rizzo a fost insarcinat sa asigure ca tehnicile de interogare ale CIA urmau anumite limite pe care ei le-au vazut ca acceptabile din punct de vedere legal” ne-a declarat Crofton. Foggo, pe atunci director executiv al CIA si numarul trei in organizatie, a fost si arhitectul centrelor clandestine de detentie. Foggo a fost trimis in judecata in 2007 pentru acte de coruptie in interiorul CIA si a fost condamnat la trei ani inchisoare.

Modus operandi

Documente de zbor arata ca inaintea fiecarei sosiri pe Aeroportul Baneasa, din avioanele inchiriate de CIA erau sunate doua numere din Romania (0722 762 447 si 0721 211 064). In documente apar multe alte numere folosite de CIA in SUA. Unul din cele doua numere locale a fost dezactivat. Al doilea numar apartinea unei femei. Contactata initial, s-a recomandat ca fiind “Mihaela”, angajata a ambasadei Statelor Unite la Bucuresti. In urma altor demersuri de a o contacta, ne-a precizat ca lucreaza intr-o institutie cu regim special si are nevoie de acordul superiorului pentru a se intalni cu noi. Acordul nu i s-a oferit si imediat dupa demersul nostru numarul a fost abandonat si realocat.

Din interviurile cu mai multe surse confidentiale dintre angajati ai aeroportului Baneasa, care au asistat la aceste zboruri, reiese ca avioanele si personalul CIA s-au plimbat nestingherite ani la rand pe aeroporturi din Romania dar mai ales pe aeroportul Baneasa. “Pot spune căşi azi sunt avioane ale CIA care aterizează pe aeroporturile româneşti şi continuă, mai departe, misiunile lor, pentru că noi suntem într-o alianţă” ne-a lamurit Talpes. Conform fostului consilier prezidential, ceea ce Romania s-a angajat sa ofere serviciilor secrete americane este protectia fizica si informativa a unor locatii cerute sau a unor transporturi pe teritoriul tarii noastre. Cei care s-au ocupat de detalii au fost in mica masura SIE si apoi SRI prin Brigada Antitero. Traducerea in fapte a acordurilor cu CIA a fost ca zborurile speciale erau preluate de la aterizare de catre ofiteri ai SRI care protejau identitatea pasagerilor si se asigurau ca in urma nu raman dovezi. Politia de Frontiera nu avea acces la persoanele care intrau in tara iar angajatii aeroportului erau tinuti departe de scara avionului. “Avionul trăgea mereu în capătul pistei, în zona în care are acces SRI-ul, pe la Romaero, şi acolo alimentau, nu avea nimeni acces la ele. (...)avioanele totdeauna aveau obloanele trase sau luminile stinse, poate să fi fost şi geamurile vopsite, că nu se vedea niciodată nici o lumină.”

Pe tot timpul in care s-au desfasurat operatiuni CIA legate de transportul, interogarea si detinerea de suspecti de terorism, detalii complete ale operatiunilor erau cunoscute de foarte putini. Din sursele noastre doar sase generali, din care patru au fost pensionati in 2009. Doi dintre ei, Ioan Stefanut si Florin Coldea, fosti sefi ai Brigazii Antitero, sunt inca in sistem.

Siguranta nationala

Chiar daca unele zboruri pareau suspecte pentru angajatii aeroportului, acestia nu puteau pune intrebari: “Si daca ti se pare suspect? Ce sa le spui celor de la SRI? Sa-i intrebi ce fac? Pentru ca intotdeauna se punea problema ca este o chestiune de siguranta nationala si este actiunea SRI-ului (…) Nu le controla nimeni, aceste avioane, si se ocupau cei de la SRI, sefii lor de fapt, sa anunte ca nu are nimeni ce cauta la acele avioane”, ne-a marturisit un angajat al aeroportoului care prefera sa ramana anonim.Secretele au putut fi pastrate pentru ca sistemul pus la punct de SRI nu permite un control extern in general, nu doar in cazurile legate de inchisorile CIA. Orice este calificat ca “siguranta nationala” nu poate fi controlat din afara iar pe cat posibil nu lasa urme in documente.

Unul din motivele pentru care acum putem afla cateva detalii este ca operatiuni ale serviciilor secrete in SUA dar si in tari europene pot fi investigate independent. La noi investigarea independenta nu a existat pana acuma: doi dintre cei mai importanti parlamentari care au facut parte din comisia de ancheta a inchisorilor CIA, conduc acum SRI (George Maior) si SIE (Theodor Melescanu). Iar pe parcursul anchetei Senatului Melescanu a ocupat si functia de ministru al Apararii, fiind in pozitia sa-si raspunda singur la solicitarile trimise tot de el din partea comisiei de ancheta. Anexele clasificate ale Comisiei Senatului au disparut fara urma si toate institutiile din Romania sustin ca nu mai detin date cu privire la acele zboruri. Singurul organism independent care ar putea investiga abuzurile servicilor secrete, Parchetul, nu a reactionat nici la informatii publice si nici la plangerea unuia dintre suspectii de terorism. Diana Hatneanu de la ApadorCH spune ca faptele penale pentru care un dosar si o investigatie ar putea fi pornite, sunt foarte aproape de termenul de prescriere, pentru ca nu au pedepse cu inchisoarea foarte mari. Odata survenita prescrierea, ancheta penala nu mai poate fi declansata.

Am solicitat puncte de vedere SRI, Parchetului General si CIA insa pana la data publicarii acestui material acestea au evitat comentarii oficiale pe aceasta tema. Actualul director al SRI, George Maior, a comentat intr-un interviu despre utilitatea unor anchete jurnalistice asupra acestui subiect si nu despre actiunile SRI: "datorită acestor investigaţii putem fi mult mai expuşi din punct de vedere al pericolului terorist despre care vorbim".

CITESTE MAI DEPARTE: Anchete reale

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.