Absorbtia fondurilor europene în România – de la cifre la realitate
ALINA MOSCALU / 2011-12-16
Acasa | Investigatii | Absorbtia fondurilor europene în România – de la cifre la realitate
Share this story
România are cea mai mica rata de absorbtie a fondurilor europene din Uniunea Europeana
În 2007, Comisia Europeana (CE) aloca nu mai putin de 19,76 miliarde de euro din fondurile structurale si de coeziune. Era cadoul de bun-venit pe care Uniunea Europeana îl facea tarii noastre pentru faptul ca fusese acceptata ca membru cu drepturi depline al Uniunii.
În cinci ani de la aderare, România a reusit contraperformanta sa aiba o rata de absorbtie de 3,5 procente (pîna pe 31 octombrie 2011) din suma totala alocata în perioada 2007-2013. Cauzele care au dus la absorbtia dezastruoasa a banilor europeni sînt nenumarate: coruptie, birocratie, proasta aplicare a legislatiei ori inexistenta acesteia în unele cazuri, lipsa vointei politice pentru proiectele importante, nivel scazut de cunostinte în ceea ce priveste întocmirea si aprobarea unui proiect care sa obtina finantare europeana, un numar redus de specialisti care sa poata implementa proiecte din punctul initial pîna la încheiere. Si motivele pot continua.

Cauzele care au dus la slaba absorbtie a fondurilor europene în România
Birocratia si incompetenta sînt doua dintre cauzele care au contribuit constant la slaba absorbtie a banilor pusi la dispozitie tarii noastre de catre Uniunea Europeana. Exista nenumarate sesizari ale celor care fie s-au lasat pagubasi în a depune proiecte pentru a accesa banii europeni, fie pur si simplu au fost nevoiti sa depaseasca nenumarate obstacole care tin de birocratie. Spre exemplu, potrivit procedurilor existente, pe majoritatea programelor operationale termenele de rambursare de la momentul platii se înscriu în maximum 45 de zile lucratoare. POS CCE are un termen extins de 65 de zile lucratoare. În realitate, verificarea cererilor de rambursare si plata catre beneficiar pentru anumite DMI (Domenii Majore de Interventie) dureaza pîna la 150 de zile lucratoare de la data depunerii cererii de rambursare (ex.: la POS CCE – Axa Prioritara 1 – Un sistem productiv inovativ si eco-eficient). Documentul întocmit de Guvernul României, care se numeste „Plan de Masuri Prioritare pentru consolidarea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene“, mentioneaza: „Pe circuitul cererii de rambursare exista unele verificari prea laborioase, un numar mare de clarificari ce intervin în relatia cu beneficiarii, neclaritati de abordare si suprapuneri de verificare“.
O alta cauza care a contribuit temeinic la slaba absorbtie a fondurilor europene este coruptia din administratia publica, întîlnita de la cel mai jos nivel pîna la cel mai înalt. Un caz recent despre cum functioneaza coruptia în România este cel de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Iasi. Este vorba despre atribuirea ilegala a contractului pentru realizarea platformei de e-learning la UMF Iasi, care urma sa fie realizata din bani europeni. Procurorii sustin ca, prin atribuirea ilegala a contractului de lucrari în favoarea firmei SC Maguay Impex SRL Bucuresti, a fost cauzat un prejudiciu de sase milioane de lei UMF, bugetului statului si Uniunii Europene.
Paradoxal este ca, daca la 1 decembrie 2010 valoarea proiectelor depuse (aproximativ 25.000) depasise cu peste 50% alocarea UE 2007-2013, în realitate, fusesera aprobate doar 6.500 de proiecte. Cele 11.000 care au fost respinse au avut ca motiv principal al respingerii faptul ca nu îndeplinisera criteriile administrative si de eligibilitate, precum si faptul ca au fost de o foarte slaba calitate. În plus, exista întîrzieri majore în evaluarea si selectia proiectelor depuse. Guvernul României explica în „Planul de Masuri Prioritare“ aceste întîrzieri care duc la o slaba absorbtie a banilor europeni: „Pregatirea deficitara de catre unele AM/OI (autoritati de management/organisme intermediare – n.r.) a lansarii cererilor de proiecte, o serie de prevederi prea generale sau neclare în ghidurile pentru solicitanti care au condus la dificultati de interpretare, neanticiparea corecta a numarului de proiecte si implicit subaprecierea volumului necesar de activitati de evaluare, asigurarea cu întîrziere a evaluatorilor externi din cauza nelansarii din timp a procedurilor de achizitie aferente sau a contestarii acestora“.

Solutia gasita pentru o mai buna absorbtie: înfiintarea Ministerului Afacerilor Europene
În vara anului 2011, Guvernul condus de Emil Boc a venit cu propunerea înfiintarii Ministerului Afacerilor Europene. Propunerea a fost aprobata de Parlament în luna septembrie a aceluiasi an. În fruntea ministerului nou-înfiintat a fost numit comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban. Ministrul în portofoliul caruia au fost aruncate miliardele de euro necheltuite are mereu declaratii rezervate care vorbesc de la sine despre cît de grava este situatia absorbtiei banilor europeni: „Obiectivul fundamental si principal pe care îl avem este legat de evitarea dezangajarii de fonduri. De aceea ne-am propus ca pâna la finalul anului viitor sa atingem o rata de absorbtie de minimum 20%. Ne-am propus un obiectiv mai ambitios decât cel pe care puteam sa-l fixez tinând cont de riscurile de dezangajare la sfârsitul anului 2012. Riscul de dezangajare tine de o suma de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Ne-am propus un obiectiv dublu, pentru ca vârful de sarcina va fi 2013, când România va trebui sa cheltuiasca efectiv 6,7 miliarde de euro. De departe 2013 este anul cu cel mai mare risc de dezangajari si anul viitor va avea efect foarte mare asupra a ceea ce se întâmpla în 2013. Avem un termen-limita care este de o importanta covârsitoare: 31 octombrie. Daca noi pâna la 31 octombrie nu încheiem doua procese, riscam sa avem o întrerupere formala a platilor pentru minimum sase luni. Asta ar însemna ca tot semestrul I al anului viitor va fi blocat si rata de absorbtie nu va creste“.

CE a sistat platile pentru una dintre axele importante ale Programului Operational Regional
Programul Operational Regional (POR) 2007-2013, denumit Regio, este unul dintre programele operationale importante în ceea ce priveste dezvoltarea regionala. Programul este gestionat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Bugetul total alocat pentru Programul Operational Regional în primii sapte ani dupa aderare este de 4,4 miliarde de euro. Finantarea europeana reprezinta 84% din bugetul programului, restul provenind din fonduri nationale. Pe 10 iunie 2011, Comisia Europeana trimitea draftul Raportului de Audit pentru POR. Înca din luna martie, Ministerul Dezvoltarii primise nenumarate înstiintari cu privire la nereguli descoperite si la iminenta întreruperii platilor. Lucru care s-a si întîmplat în momentul în care raportul a fost definitivat. Astfel, pentru întreaga axa de finantare din care faceau parte proiectele cu nereguli grave descoperite – Axa 2 – Îmbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport –, CE a sistat platile pîna la remedierea situatiei. Astfel, proiecte în valoare de peste 800 de milioane de euro au ramas fara finantare pîna la realizarea conditiilor impuse de Comisie. Reprezentantii CE au verificat, prin sondaj, 13 proiecte din respectiva axa, iar la patru dintre ele au descoperit nereguli grave: criterii tehnice discriminatorii aplicate în cadrul licitatiilor, folosirea nejustificata a procedurii de licitatie restrînsa accelerata, acte aditionale asimilate ca lucrari similare, precum si suspiciuni de frauda.



Studiu de caz 1. Modernizarea infrastructurii rutiere în orasul Chitila, judetul Ilfov – Etapele I si II
Proiectul mentionat este finantat prin POR 2007-2013 – Axa prioritara 2 – „Îmbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale“, domeniul de interventie 2.1 „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura“ si este în valoare de 24 de milioane de lei fara TVA.

Etapa I
În august 2009, autoritatea contractanta – Consiliul Local (CL) Chitila publica în SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice) anuntul de participare cu numarul 85.371, prin intermediul caruia preciza ca doreste sa contracteze lucrari de constructie privind modernizarea infrastructurii rutiere pe o lungime de aproape 6.000 de metri. Suma aferenta acestui contract era de 7,6 milioane RON. Contractul a fost atribuit în februarie 2010. În prealabil, procedura de achizitie a fost contestata, licitatia suspendata si depuse peste zece cereri de clarificari. În data de 18 februarie 2010, contractul a fost atribuit catre Asocierea SC Tehnologica Radion SRL-SC Straco Group SRL, prin lider al Asocierii SC Tehnologica Radion SRL. Din cele sase oferte, CL Chitila a ales-o pe cea depusa de asocierea mentionata, cu valoarea de 6,8 milioane RON fara TVA. Firma care s-a situat pe locul doi – Dinamic Company – a facut contestatie afirmînd ca au fost înlocuiti o parte dintre factorii de evaluare înscrisi în fisa de date a achizitiei cu unii noi, nepublicati. În plus, Dinamic Company a atras atentia asupra faptului ca unul dintre expertii cooptati de catre CNSC (Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor) avea relatii si interese directe cu firma declarata cîstigatoare, SC Tehnologica Radion SRL. Prin decizia civila nr. 316/01.02.2010 emisa de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal a fost respinsa plîngerea formulata împotriva Deciziei nr. 6.083/606 C10/7.216/06.11.2009 pronuntata de CNSC, ca nefondata. Decizia Curtii a fost irevocabila. Astfel, Dinamic Company a trebuit sa se declare învinsa, contractul fiind atribuit catre Asocierea SC Tehnologica Radion SRL-SC Straco Group SRL.
De retinut este faptul ca, la începutul lunii noiembrie, Comisia Europeana a trimis o scrisoare autoritatilor din România prin care anunta ca nu va mai finanta constructia unui lot al Autostrazii Timisoara-Lugoj, cîstigata de un consortiu italian, din pricina faptului ca, pentru contractul în speta, cîstigatorul a fost desemnat de catre o instanta judecatoreasca. Valoarea contractului era de 445,64 milioane de lei.

Etapa a II-a
Urmatoarea licitatie pentru proiectul „Modernizarea infrastructurii rutiere în orasul Chitila, judetul Ilfov – Etapa II“ a fost lansata în SEAP pe 21 mai 2010. De la momentul respectiv pîna la atribuirea contractului, licitatia a fost lansata de nu mai putin de patru ori. Abia dupa trei anulari ale procedurii de atribuire, la a patra licitatie a fost semnat contractul, în data de 27 ianuarie 2011. A fost depusa o singura oferta, si anume cea a societatii Straco Grup SRL, care cîstigase si la etapa anterioara, în asociere cu Tehnologica Radion. Valoarea contractului pentru a doua etapa a proiectului „Modernizarea infrastructurii rutiere în orasul Chitila“ este de 17,1 milioane RON fara TVA. Cei care au contestat aceasta atribuire au reclamat conditiile restrictive ale documentatiei de atribuire si un algoritm de punctare nelegal utilizat în cadrul factorului de evaluare care privea perioada de garantie. Astfel, în documentatia de atribuire era mentionat ca „Operatorii economici pot oferta o durata mai mare, fara a depasi zece ani (durata maxima pentru care se acorda punctaj). Pentru ofertele care contin o durata de garantie mai mare de zece ani nu se vor acorda puncte (se va puncta zero) în cadrul factorului de evaluare“. Ironia face ca în aceasta a doua etapa, pe lînga lucrarile de constructii, de fundatie si de îmbracare a drumurilor, autoritatea contractanta solicita si realizarea unei statii de pompare tip cheson din beton armat si a unei retele stradale de colectare. Iar în cadrul lucrarilor de canalizare, materialele utilizate beneficiaza de o garantie din partea producatorului de pîna la 50 de ani. Drept urmare, este normal ca ofertele depuse sa ofere o garantie mai mare de zece ani. De unde poate fi trasa concluzia ca autoritatea contractanta încuraja operatorii economici sa oferteze materiale de constructie sub standardele de calitate, care se pot deteriora într-o perioada mai mica de zece ani de la darea în functiune. De unde ar fi rezultat refacerea lucrarilor de canalizare, pe cheltuiala autoritatii contractante, precum si distrugerea infrastructurii rutiere. A fost nevoie de anularea procedurii si de refacerea documentatiei de atribuire. La a patra licitare nu a mai contestat nimeni, pentru ca a fost depusa o singura oferta. Trebuie mentionat ca, la primul anunt de participare publicat în SEAP în mai 2010, CL Chitila mentiona licitatie deschisa. Urmatoarele reluari ale procedurii de atribuire au fost licitatie restrînsa.

Lucrari terminate înainte de termen – cu gropi, fara piste de biciclete si fara spatii verzi
Desi termenul de finalizare era luna septembrie 2012, lucrarile au fost terminate anul acesta, în noiembrie. Faptul ca au fost finalizate mai devreme nu scuza gropile care deja au aparut pe unele strazi, precum si lipsa pistelor de biciclete pe o parte din ele. Aceasta desi în proiect sînt prevazute piste de biciclete pe toate strazile care au fost modernizate pe banii europeni. Managerul proiectului, Elena Petre, ne-a explicat de ce nu au toate strazile piste de biciclete: „Nu sînt pe toate strazile, doar unde se poate. În general, conform normativelor, te gîndesti ca nu i-o pui în strada (pista de bicicleta – n.r.), ca daca ala e putin ametit, sa nu fie în pericol“.
Faptul ca pe strada Pacii, modernizata în etapa I a proiectului, exista o groapa de toata frumusetea în dreptul Parcului Dendrologic din localitate a fost explicat de acelasi manager Elena Petre: „Am depus proiectul în 2008, am început lucrarile în 2010 si s-au întîmplat tot felul de minuni. Printr-o dispozitie de santier, am schimbat solutia. S-a facut solicitare, propunere de act aditional la AM (Autoritatea de Management), a trecut un an, nu am primit înca nici un raspuns“. Aceasta afirmatie a fost facuta de catre managerul proiectului Elena Petre în data de 11 octombrie 2011.
În legatura cu aceasta situatie, Ministerul Dezvoltarii a precizat: „Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului – AM POR a primit în data de 29.08.2011, din partea Organismului Intermediar ADR Bucuresti Ilfov, solicitarea Unitatii Administrativ-Teritoriale Chitila de întocmire a actului aditional la contractul de finantare nr. 531/2009 aferent proiectului «Modernizarea infrastructurii rutiere în orasul Chitila, judetul Ilfov – etapa I». În urma analizei documentatiei, precum si a clarificarilor ulterior solicitate, MDRT a semnat actul aditional mentionat în data de 13.10.2011. Actul aditional se refera la actualizarea proiectului în conformitate cu situatia din teren, precum si la majorarea bugetului proiectului, ca urmare a cresterii valorii TVA de la 19, la 24%“. Asadar, cererea nu fusese trimisa în urma cu un an si a fost semnata la doua zile de la afirmatia managerului Elena Petre.
Cît despre neamenajarea spatiilor verzi pe toate strazile modernizate în proiect, acelasi manager ne-a raspuns ca pe unele strazi „Nu am mai putut face zona verde“. Motivele fiind diverse.

Studiu de caz 2 – proiectul „Acces pe piata muncii – O sansa pentru tine“
Proiectul „Acces pe piata muncii – O sansa pentru tine“ este implementat de catre Asociatia „Partida Romilor Pro Europa“. Finantarea europeana a primit-o în cadrul POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) 2007-2013, DMI (Domeniul Major de Interventie) 5.1 – „Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare“. Valoarea proiectului este de 19,7 milioane RON, din care 17,62 milioane fonduri UE, 1,74 milioane bugetul national si 402.000 RON contributia beneficiarului. Obiectivul general al proiectului este facilitarea integrarii socio-profesionale si a accesului la o calificare relevanta pe piata muncii pentru somerii tineri, de lunga durata si persoane inactive, cu focalizare pe cei de etnie roma. „Acces pe piata muncii – O sansa pentru tine“ se desfasoara în Bucuresti-Ilfov si judetele Dolj, Gorj, Cluj, Alba, Mures, Bacau, Vaslui, Galati si Constanta. În cadrul proiectului exista urmatoarele programe de formare profesionala ce pot fi urmate de cursanti: chelner, barman, bucatar, agent de curatenie, peisagist floricultor, frizer, manichiurist-pedichiurist, lucrator comert, lucrator în structuri pentru constructii, lucrator finisor pentru constructii, lucrator pentru drumuri si cai ferate ori lucrator în izolatii, zidar, pietrar, tencuitor.

Fiecare participant la cursuri primeste 600 RON
Iulian Paraschiv, managerul proiectului „Acces pe piata muncii – O sansa pentru tine“ ne-a declarat ca în al doilea an de implementare au facut cursuri peste 800 de persoane, iar la finalul proiectului vor fi peste 3.000. Îi ajuta foarte mult faptul ca au filiale locale ale Partidei Romilor Pro-Europa, îi ajuta si primarii unde tin cursurile respective, precum si comunitatile locale. Acelasi manager ne-a marturisit ca au preferat sa faca cursurile local, deoarece „Nu mai pleaca din sat sa faca naveta zi de zi, sa îsi lase copiii, ca multi dintre ei lucreaza cu ziua si nu au cum sa mearga. Si am zis sa mearga sa faca cursurile acolo“. Adaptarea pentru buna desfasurare a proiectului se face din mers si a constat inclusiv în schimbarea destinatiei initiale a unei sume de bani. Solutia gasita de Paraschiv a fost urmatoarea: „Initial, aveam prevazuta o masa zilnica. Fiind vara, mergînd în monitorizare si stînd de vorba cu ei, mi-au spus asa: «Domnule, eu am copii acasa. Tu mie îmi dai ce îmi dai mie sa manînc, dar copilului meu acasa nu stiu daca am ce sa îi dau». Si am revenit si am spus nu, nu mai dam masa, le vom da subventii. Cu conditia sa vina sa-si termine cursul, sa dea examenul de absolvire si apoi vor primi banutii, undeva la sapte milioane (700 RON – n.r.)“. În realitate, suma acordata drept subventie este de 600 de lei. Astfel, daca aceste cursuri vor fi absolvite de 3.000 de oameni, Partida Romilor Pro-Europa va schimba destinatia a 1,8 milioane RON din cadrul proiectului. Deja a facut-o pentru mai bine de jumatate de milion de lei.


ALINA MOSCALU

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Funda?iei Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investiga?ie în slujba interesului public. Con?inutul acestui material nu reprezinta pozi?ia oficiala a Funda?iei Soros România.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.