“Plămînul Bucureştiului”,sufocat de construcţiile imobiliarilor
Roxana JIPA / 2011-11-30
Acasa | Investigatii | “Plămînul Bucureştiului”,sufocat de construcţiile imobiliarilor
Share this story

Radiografia plămînului verde și ciuruit al Bucureștiului

Pentru a ne putea încadra în normele impuse de Comisia Europeană și de Organizația Mondială a Sănătății cu privire la spațiul verde pe cap de locuitor, Primăria Municipiului București (PMB) a inclus anul acesta în suprafața verde a Capitalei și jumătate din Pădurea Băneasa. Botezată „Plămînul Bucureștiului“, pădurea respiră însă din ce în ce mai greu din cauza ansamblurilor rezidențiale care o sufocă. Construcțiile cu pricina au fost intens mediatizate de presă și combătute de ONG-uri, fără a stîrni însă și interesul autorităților.

Acum, radiografia Pădurii Băneasa șochează mai tare decît reclamele antifumat de pe pachetele de țigări: procesul de retrocedare a mîncat cam două treimi din suprafața pădurii, iar zonele afectate de construcții se extind agresiv sub febra cotropitorilor imobiliari care etalează ansambluri rezidențiale făcute pe sprînceana închisă a autorităților. Nu în ultimul rînd, în Pădurea Băneasa se construiește și pe bani europeni. Omul de afaceri Ion Țiriac a primit finanțare de la Fondul European de Dezvoltare Regională pentru a ridica în mijlocul pădurii un complex cu piscină, centru de fitness, terenuri de sport și cafenele.

Pădurea Băneasa, o pădure mai mult privată

Pădurea Băneasa se află în zona de nord a Bucureștiului, adică într-o zonă rezidențială de lux ce cuprinde proiecte imobiliare mari, precum complexul „La Stejari“ al omului de afaceri Ion Țiriac, cartierul Greenfield sau Ansamblul Rezidențial Băneasa al lui Puiu Popoviciu. Împărțită de DN1 în două corpuri, pădurea este delimitată de Șoseaua Jandarmeriei, Șoseaua de Centură, Grădina Zoologică și Aleea Privighetorilor.

Conform informațiilor furnizate de Direcția Silvică Ilfov-București, fondul forestier din Băneasa ocupă o suprafață totală de 1.297 de hectare, din care pînă în momentul de față au fost retrocedate 789 de hectare. Ceea ce nu înseamnă că cele 508 hectare rămase în proprietatea statului sînt puse la adăpost. O parte din suprafață este în curs de retrocedare.

Pe lîngă pericolul retrocedărilor, legislația în vigoare nu oferă o protecție absolută Pădurii Băneasa, aflată permanent sub amenințarea defrișărilor. Pe o parte, Codul Silvic spune clar: „Reducerea suprafeței fondului forestier național este interzisă“. Pe altă parte, același Cod prevede o serie de excepții, atît în cazul obiectivelor de interes național, cît și pentru casele de vacanță ale privaților. Condițiile sînt următoarele: „Suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzînd construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 mp“. Pentru a compensa spațiul verde compromis, constructorului i se impune împădurirea unei suprafețe limitrofe unei păduri a statului, suprafață care să aibă o valoare de cinci ori mai mare decît cea a trenului scos definitiv din fondul forestier.

Regulamentul General de Urbanism este mult mai drastic decît Codul Silvic: „Autorizarea executării construcțiilor și amenajarea pe terenuri cu destinație forestieră sunt interzise“. În mod excepțional se pot autoriza numai construcțiile necesare întreținerii pădurilor. Conform Regulamentului, cabanele și alte construcții destinate turismului vor fi amplasate numai în liziera pădurilor, cu avizul Ministerului Mediului.

Studii de impact asupra mediului, PUZ-uri și alte cozi de topor

În ciuda rigorilor legislative enumerate mai sus, construcțiile și-au făcut loc în Pădurea Băneasa. Dezvoltatorii imobiliarii și amatorii de vile în pădure au găsit mereu soluții legale sau mai puțin legale care să le permită să defrișeze și să construiască, bucurîndu-se inclusiv de sprijinul autorităților.

În 2000, cînd a fost aprobat Planul de Urbanism General (PUG), adică cadrul legal pentru programele de dezvoltare a Capitalei, aflat în vigoare și în prezent, anumite porțiuni de pădure au fost încadrate ca fiind zone cu caracter urban, fapt ce a permis proprietarilor să ceară ulterior aprobarea unor construcții în pădure. Pe lîngă această breșă oferită de PUG, Consiliul General al Municipiului București a creat un cadru și mai permisiv construcțiilor în Pădurea Băneasa odată cu aprobarea mai multor documentații de urbanism prin care a încuviințat noi derogări de la PUG, noi etaje în plus, pînă cînd, pas cu pas, hectar cu hectar, Pădurea Băneasa a devenit un mare șantier. Cel mai controversat și mediatizat caz este Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent proiectului rezidențial Greenfield, al dezvoltatorului Impact Developer & Constructor. Spre exemplu, aprobarea acestei documentații de urbanism a ridicat ștacheta regimului de înălțime a zonei de la două la douăsprezece etaje, cu toate că Regulamentul de Urbanism specifică foarte clar faptul că în liziera pădurii, zonă în care este amplasat cartierul, se pot ridica cel mult cabane sau construcții destinate turismului, nicidecum un cartier de blocuri.

Un alt tertip folosit pentru a obține autorizațiile necesare defrișării și construirii este metoda studiilor de impact. În 2007, Jurnalul Național a scos la iveală un astfel de studiu realizat de KVB Economic, societate care la momentul respectiv îi avea ca acționari majoritari pe ministrul Sulfina Barbu și pe Silvian Ionescu, fost director al Agenției Naționale de Protecția Mediului. Studiul de impact realizat de KVB a stabilit oportunitatea ridicării unui complex rezidențial în Pădurea Băneasa, în vederea obținerii unui aviz de mediu. Concluziile au fost următoarele: „Amplasarea locuințelor va avea în vedere atenuarea zgomotelor, diminuarea numărului cîinilor, pisicilor, șoarecilor și șobolanilor, animale fără stăpîn care dăunează zonei“.

Nu în ultimul rînd, presa a semnalat metode și mai neortodoxe folosite pentru a face loc construcțiilor. Dacă proprietarii nu pot obține schimbarea regimului silvic, în sensul scoaterii terenului din fondul forestier, aceștia recurg inclusiv la defrișări ilegale. Odată ce terenul a devenit viran, aprobările sînt emise fără probleme. Pentru astfel de misiuni se apelează la serviciile căruțașilor romi din împrejurimi, care defrișează fără nici un fel de autorizații și fac nevăzută pădurea încărcînd în căruțe lemnul tăiat cu acordul proprietarilor.

Organizația de mediu Eco-Civica, care s-a ocupat îndelung de monitorizarea spațiilor verzi ale Capitalei, este de părere că „Pădurile Băneasa, Snagov, Corbeanca și alte arii împădurite adiacente Capitalei au fost căsăpite. Corupția și traficul de influență au avut un rol esențial“. În ciuda articolelor de presă și a poziției ONG-urilor, abuzurile imobiliare din Pădurea Băneasa se înmulțesc, după cum puteți citi în continuare.

Țiriac face piscină și club de fițe în Pădurea Băneasa pe bani europeni

Un caz foarte mediatizat este ansamblul rezidențial „La stejari“, deținut de omul de afaceri Ion Țiriac prin intermediul Masterage România, situat în corpul de pădure din Șoseaua Jandarmeriei. Ansamblul se întinde pe o suprafață de zece hectare, în mijlocul pădurii, cu ieșire în Șoseaua Jandarmeriei nr. 14 A, și are o capacitate de 600 de apartamente de lux ce variază ca dimensiuni între 90 și 500 mp. Planurile lui Țiriac pentru Pădurea Băneasa nu s-au oprit însă aici.

La începutul lui 2010, Țiriac a venit cu un nou proiect pe masa Primăriei sectorului 1 pentru avizarea în Consiliul Local a unei documentații de urbanism PUD (plan urbanistic de detaliu) pe Șoseaua Jandarmeriei nr. 14, în baza căreia vrea să construiască un complex de agrement cu piscină, terenuri de sport, sală de fitness și cafenele chiar în mijlocul pădurii. Proiectul poartă denumirea de „Complex de Agrement La Stejari“ (foto imagine de ansamblu) și este finanțat în parte din fonduri europene. Beneficiarul documentației depuse la Primărie este Medusa Hotel Internațional, societate deținută de Dongo Holdings Limited și Amiel Enterprise Limited, LTD-uri înregistrate în Nicosia, Cipru, avînd-o ca mandatar pe avocata Octavia Malene. Aceasta este avocata familiei Țiriac de mai mulți ani și se ocupă de un număr impresionant de LTD-uri controlate de omul de afaceri. Octavia Malene a deținut această calitate pînă în iunie 2011, inclusiv la Masterange Limited, societate care s-a ocupat de primul proiect imobiliar „La stejari“.

 

Conform proiectului, complexul cu piscină, terenuri de sport, sală de fitness și terase va ocupa o suprafață de 27.500 mp. PUD-ul a fost votat de Consiliul Local al sectorului 1 în martie 2011, iar documentația a primit aviz atît de la Direcția Silvică, cît și de la Agenția Regională de Protecția Mediului București, cu mențiunea că „nu necesită evaluare de mediu, urmînd să fie supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu“.

Complexul de agrement „La Stejari“ este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în proporție de 57,56 %. Investiția totală se ridică la 59.500.000 RON, iar lucrările vor începe în scurt timp. Pe 30 octombrie anul acesta a fost atribuit contractul pentru lucrări de execuție firmei Conarg Construct, în urma unei licitații restrînse.

Ministerul Mediului: plîngere penală împotriva Greenfield

Vă spuneam că cel mai controversat Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) în zona Pădurii Băneasa este cel în baza căruia s-a ridicat cartierul rezidențial Greenfield, al dezvoltatorului Impact Developer & Constructor, situat între Șoseaua de Centură și Grădina Zoologică. Consiliul General a aprobat în 2008 documentația de urbanism prin care a crescut regimul de înălțime al zonei în liziera pădurii de la P+2 la P+12. (foto Greenfield)

 

Dezvoltatorul nu s-a mulțumit însă cu PUZ-ul obținut. Cei de la Impact au forțat nota și și-au făcut și drum de acces către cartier prin pădure, din Aleea Privighetorilor pe lîngă Grădina Zoologică. (foto imagine satelit) De asemenea, au tras rețeaua electrică fără aprobare, ocupînd abuziv fondul forestier. În martie 2011, Direcția de Inspecție și Control din Ministerul Mediului a finalizat un ultim raport de control ce vizează modul în care dezvoltatorul imobiliar Impact a afectat fondul forestier. Inspectorii au propus mai departe trimiterea raportului către Parchetul General, pentru a stabili dacă aspectele sesizate pot fi apreciate ca infracțiuni.

Conform raportului, dezvoltatorul a ocupat fără drept o cale de acces care traversează pădurea spre cartierul Greenfield. Pentru că Tribunalul București a recunoscut statutul de drum forestier al căii de acces, Impact a fost nevoită să ceară în instanță obligarea Direcției Silvice la a-i permite accesul. Pînă la soluționarea dosarului între Impact Developer & Constructor și Direcția Silvică Ilfov-București s-a încheiat o convenție prin care dezvoltatorului i s-a permis accesul auto și pietonal, cu condiția să nu degradeze solul, să nu aducă vreo modificare drumului forestier și să plătească o cauțiune de 5.000 RON la fiecare trei luni. Convenția a fost încălcată însă de Impact, care a ocupat și a pietruit ilegal o suprafață de 1.150 mp din fondul forestier proprietate publică a statului. DS Ilfov-București a aplicat două amenzi, în valoare de 20.000 RON, din care Impact a achitat numai 5.000 RON, iar în iunie 2008 a formulat plîngere penală cu privire la reducerea fondului forestier. După o jumătate de an, în august 2008, convenția s-a prelungit prin act adițional cu șase luni, cu toate că Impact întîrziase cu plata sumelor datorate deja. Pînă la urmă, Impact nu a mai plătit deloc cauțiunea. Iar în februarie 2009, moment în care convenția a încetat, nu s-a mai încheiat nici un act adițional de prelungire. DS Ilfov nu a mai luat nici un fel de măsuri pentru a recupera prejudiciul.

În ceea ce privește lucrarea „Extindere rețea electrică în vederea alimentării cu energie electrică a ansamblului Impact“ pentru care PMB a emis autorizație de construire în noiembrie 2008, conform Inspectoratului de Stat în Construcții, lucrările s-au executat prin fondul forestier, fără aprobare legală. Conform Codului Silvic, ocuparea fără drept a fondului forestier constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. DS Ilfov nu a întreprins nici un fel de măsuri de sancționare și nu a făcut denunț penal, conform raportului de control al Direcției de Inspecție și Control din Ministerul Mediului.

CGMB, piatra de temelie a proiectelor imobiliare din Băneasa

Din seria de PUZ-uri care au pregătit terenul, mai exact pădurea, pentru construcții, în februarie 2009 CGMB a votat documentația necesară construirii centrului de afaceri Willbrook Platinum, din

Șoseaua București-Ploiești 172-178, care se întinde din DN1 către unitatea Serviciului de Informații Externe, (foto imaagine satelit Willbrook) trecînd cu clădirile de birouri peste zona de pădure și peste zona verde destinată protecției infrastructurii. Pentru a ne face o idee asupra defrișărilor din zonă, suprafața de teren care a generat PUZ-ul este de aproximativ 30.000 mp, din care mai mult de jumătate era ocupată de fondul forestier. Amintim faptul că legea permite scoaterea definitivă din circuitul forestier în procent de „maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 mp“. Aprobarea PUZ-ului a implicat obținerea unui regim de înălțime de S+P+5E+Et. tehnic. Beneficiarul PUZ-ului este societatea Acarta Construct, în acționariatul căreia se află un LTD din Nicosia, Cartagena Company Limited.

Trecînd la corpul de pădure delimitat de Șoseaua Jandarmeriei și DN1, CGMB a aprobat, pe 28 septembrie, un PUZ pentru Voluthema Property Developer, societate deținută de SIF Muntenia și Avicola București, pentru un bloc de cinci etaje ce urmează a fi ridicat în Pădurea Băneasa, între Complexul „Trei Stejari” și DN1. (foto satelit SIF) Terenul care a generat PUZ-ul are o suprafață de 7.000 mp, din care jumătate va fi ocupată de construcții, 1.100 mp vor fi destinați parcărilor, 300 circulației pietonale și 2.100 spațiilor verzi. PUZ-ul a oferit constructorului un regim de înălțime de 2S+P+5E și a încadrat zona din punct de vedere al regimului urbanistic ca fiind una de locuințe.

Pe lîngă documentațiile aprobate voluntar, CGMB a fost obligat de instanță, în aprilie 2010, să-i aprobe omului de afaceri Cristian Sindie un PUZ în liziera Pădurii Băneasa pentru un bloc de șase etaje cu destinația „birouri, locuințe colective, comerț, servicii“. Derogările de la Planul de Urbanism General au presupus mărirea coeficientului de utilizare a terenului de la 1,3 la 3,3, în condițiile în care, la momentul respectiv, legea nu permitea mărirea coeficienților urbanistici prin PUZ cu mai mult de 20%. Sindie urmează să construiască în liziera pădurii un bloc de P+6 de 24 de metri înălțime.

Vile pe Aleea Teișani cu autorizații de construire secrete și fără avize de mediu

În corpul de pădure delimitat de DN1 și Centura Bucureștiului a apărut un mic cartier de vile care se întinde pe Aleea Teișani, Drumul Codrii Cosminului și Drumul Codrii Vlăsiei. (foto satelit Aleea Teișani)

Misterul apariției acestor construcții în pădure nu a putut fi lămurit de autoritățile competente. Purtătorul de cuvînt al Primăriei sectorului 1 a refuzat să facă publice certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, pe motiv că acestea „nu fac obiectul Legii 544/2001“, adică nu sînt informații de interes public. Pe lista cu autorizații de construire și certificate de urbanism, publicată pe site-ul Primăriei, despre care purtătorul de cuvînt ne-a asigurat că e cît se poate de completă, pentru majoritatea adreselor menționate de noi în solicitare nu apar mențiuni.

De asemenea, Agenția Regională de Protecția Mediului București nu a reușit să găsească în baza de date nici un aviz de mediu pentru micul cartier din aria Aleea Teișani-Codrii Cosminului-Codrii Vlăsiei. Acest lucru denotă faptul că proprietarii acestor vile nu s-au deranjat să ceară avize de mediu, însă au primit autorizație de construire fără probleme.

Prințul Dimitrie Sturdza și-a ridicat mîndrețe de casă în pădure

Unul dintre proprietarii de vilă din Teișani este Dimitrie Sturdza, care a reușit să construiască în pădure la adresa Drumul Codrii Cosminului nr. 9-15. (foto Codrii Cosminului 9-15) Conform datelor de Carte Funciară, Sturdza a devenit proprietar al terenului în 2001, iar în mai același an a primit autorizație de construire de la Primăria sectorului 1, care a făcut recepția unei construcții cu P+1E+M în 2003.


Pe Aleea Teișani nr. 76 (foto Aleea Teişani 76) are domiciliul Adrian Viorel Gașpar, cunoscut pentru afacerile cu frații Creștin și cu Mihai Necolaiciuc, respectiv datorită statutului de fost consilier al lui Șerban Mihăilescu (Micky Șpagă), fost secretar general al Guvernului. Fostul consilier al lui Micky Șpagă nu locuiește singur, ci alături de o parte dintre firmele sale: Elsaco 2005 și Aclam Imobiliara.

 

Zona nu este destinată numai caselor de vacanță, ci și blocurilor de birouri. Nord Servicii Hoteliere are sediul social pe Aleea Teișani, la numărul 146, într-o vilă (Foto Aleea Teişani 146) construită tot în pădure, și a reușit să ridice și un bloc de cinci etaje în liziera pădurii. Pentru că societatea se află în lichidare, blocul a fost scos recent la licitație, fiind evaluat la 5.500.000 de euro.

 

Mărturia unui proprietar de pădure avizat în tainele imobiliarelor: 150.000 de euro șpaga pentru toate avizele

După ce am văzut rezultatele muncii dezvoltatorilor imobiliari din Pădurea Băneasa, am luat pulsul afacerii din interior, unde am găsit o explicație mai directă pentru ajutorul tacit al autorităților: avizele și autorizațiile pentru un mic complex imobiliar se rezolvă cu 150.000 de euro. Mărturia aparține unui proprietar de pădure din Aleea Teișani, pe care l-am abordat cu camera ascunsă pentru a obține o imagine cît mai clară a modului în care se derulează o astfel de afacere la nivel de beneficiar și autorități.

În afara vilelor construite deja, în zona de pădure din Aleea Teișani se pregătesc să răsară alte construcții. Site-urile de imobiliare sînt pline de anunțuri de vînzare avînd ca obiect terenuri în pădure. Un exemplu: „Vînzare teren Pădurea Băneasa. 55 de euro mp, vînzare 10.000 mp teren Pădurea Băneasa, deschidere 41 m, Aleea Teișani nr. 116-118; cadastru-intabulare; pentru cunoscători“. Sub pretextul că sîntem investitori și dorim să cumpărăm terenul forestier în vederea construirii unui mic ansamblu rezidențial, am aranjat o întîlnire cu proprietarul. Pe lîngă datele unei posibile tranzacții, acesta ne-a oferit toate garanțiile și rețeta prin care se poate construi în pădure fără probleme.

Primul pas este Ocolul Silvic: „Ocolul Silvic București este cel implicat în toate aceste acțiuni. Acolo trebuie contactată o persoană (…); un teren lîngă pădurea statului variază, în funcție de zonă, între 1.000 și 2.000 de euro (…), în funcție de cît vreți dumneavoastră să defrișați. (…) terenul odată cumpărat lîngă pădurea statului va fi împădurit tot cu Romsilva cu puieții lor și e cel mai ieftin. În momentul în care ei dau certificat că pădurea e luată în gestiunea lor și împădurită cu ei, automat dau avizul de defrișare. Așa au făcut toți aici. În momentul în care există acest aviz, începe operațiunea de defrișare. Și operațiunea de defrișare tot cu ei trebuie făcută“. În ceea ce privește județul în care împădurești, acesta nu are prea mare importanță – sfatul interlocutorului este să cumperi terenuri ieftine în Giurgiu, Călărași și Dîmbovița.

Proprietarul scoate și un set de acte și, printre altele, ne arată chitanța cu care a plătit, în decembrie 2010, impozitul pe teren. Pînă și el se arată uimit de faptul că pădurea sa apare în acte ca teren intravilan – agricol: „N-are cum să fie intravilan pădurea. În mod normal, ar trebui să fie extravilan agricol sau pădure. Ei l-au făcut intravilan (…). Și mai e un avantaj: are adresă poștală. Deci nu poate fi nimic în extravilan cu adresă poștală“.

Următoarea instituție care trebuie vizitată e Primăria sectorului 1. Din mărturia proprietarului: „M-am dus și am întrebat la Primărie, m-am documentat: «Dom’le, zice, cel mai simplu, cel mai practic și ușor de făcut toți pașii ăștia este obiectiv de interes umanitar, sanatoriu pentru oameni bătrîni». În momentul acela spui că faci un sanatoriu; după, este ca un hotel“.

Proprietarul ne-a oferit și o estimare a sumei pe care trebuie să o dăm, cunoscută popular sub titlul de șpagă. Toată afacerea cu toate avizele, autorizațiile de care ai nevoie pentru a începe să construiești se ridică la 150.000 de euro. Pe etape, șpaga variază, în funcție de importanța avizului, a autorizației sau a serviciului pe care îl aștepți de la instituțiile publice abilitate, între 15.000 și 30.000 de euro.

Recomandarea dumnealui a fost ca de toată povestea să se ocupe un avocat familiarizat cu oamenii din instituții, cu procedurile și cu circuitul șpăgii în natura instituțiilor publice. Avocatului i se dă un onorariu modic și un comision la final. Un exemplu demn de urmat este chiar europarlamentarul George Becali: „Păi, Becali își face cinci hectare, are documentele băgate. Centru de pregătire fotbal ceva… M-am interesat și eu la ăștia și deja documentele sînt băgate în lucru“.

În ultimii cinci ani, ITRSV a dat amenzi de 17.800 RON și a făcut nouă plîngeri penale

Atît defrișările din Pădurea Băneasa, cît și legăturile și interesele din spatele lor sînt cunoscute și de

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vînătoare (ITRSV), instituție care se ocupă cu controlul respectării regimului silvic, constată faptele contravenționale și infracționale în domeniul silviculturii și exploatării pădurilor. Amenzile aplicate sînt însă simbolice și nu au șanse să inhibe în vreun fel acest fenomen.

 

Conform răspunsului primit de la ITRSV, în ultimii cinci ani s-au făcut 142 de controale în Pădurea Băneasa. Bilanțul e de 4.100 mc volum tăieri ilegale, cu un prejudiciu total de 2.049.078 RON. În replică, ITRSV a făcut nouă plîngeri penale și a aplicat 21 de amenzi în valoare de 17.800 RON. (foto grafic răspuns ITRSV) În perioada 2007-2009, în urma controalelor au fost descoperite contravenții ce constau în încălcarea regimului silvic, pe care ITRSV le-a sancționat cu amenzi în valoare de 7.800 RON. În 2010, în Pădurea Băneasa s-au efectuat 44 de controale, în urma lor fiind descoperite „tăieri ilegale“ cu un volum de 1.750 mc, cu o valoare a prejudiciului de 813.744 RON. În baza controalelor din 2010 au fost făcute și două denunțuri penale. Anul acesta, numărul controalelor a crescut la 49, inspectorii ITRSV descoperind tăieri ilegale de 2.350 mc, însumînd un prejudiciu de 1.235.334 RON. Au fost aplicate 12 amenzi contravenționale cu o valoare de 10.000 RON.

Bucureștenii respiră prin spațiile verzi din cimitire și păduri situate în extravilan

Chiar dacă nu beneficiază de atenția și grija autorităților, Pădurea Băneasa ține Bucureștiul în graficul impus de Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății în privința spațiului verde pe cap de locuitor. În 2007, autoritățile publice s-au angajat, prin ordonanță de urgență, să asigure „din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pînă la 31 decembrie 2010, și de minimum 26 mp/locuitor, pînă la data de 31 decembrie 2013“.

Primăria Municipiului București (PMB) a inventariat spațiile verzi (parcuri, grădini, scuaruri, cimitire) și a realizat anul acesta ceea ce se numește „Cadastrul Verde al Bucureștiului“. Rezultatul pe sectoarele 2 și 5 a fost dezastruos, aducînd o medie de 12 mp spațiu verde pe cap de locuitor. PMB a echilibrat însă balanța cu o medie de 77 mp obținută în sectorul 1. Echilibrul este însă unul artificial. Gura de aer de care avea nevoie PMB a venit din Pădurea Băneasa, care, deși se află în extravilan, a fost inventariată ca intravilan al sectorului 1. Primăria nu s-a ferit să recunoască oficial cînd am întrebat: „În calculul ariei de spațiu verde pe cap de locuitor din sectorul 1 au fost incluse și corpuri ale Pădurii Băneasa“.

Pădurea Băneasa a fost trecută în extravilan în 2004, prin vot al Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Motivul: pădurea începuse să fie ocupată de locuințe și existau presiuni pentru aprobarea de noi construcții. Unii dintre proprietarii de suprafețe din Pădurea Băneasa au reușit în timp să-și treacă terenurile în intravilan, altfel neavînd cum să obțină autorizații de construcție. Concluzia este simplă: singurele terenuri din Pădurea Băneasa care puteau să îngroașe spațiul verde pe cap de locuitor în sectorul 1 sînt cele ocupate de construcții sau pe care urmează să se construiască. Conform datelor înscrise în Cadastrul Verde, suprafața însumează 668 de hectare de pădure, (foto grafic cadastru verde) adică jumătate din suprafața Pădurii Băneasa. În final, media de spațiu verde pe București în 2011 este de 23 mp/locuitor, cu o suprafață de 4.512 hectare de spațiu verde, din care 1.757 se regăsesc în sectorul 1.


Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România. www.soros.ro

 

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.