Gaterele din Bilbor imping reclama la minciuna
Sorin Ozon / 2011-04-04
Share this story
Autori: Adrian Mogos si Petru Zoltan Ce legãturã poate fi între un cetãþean din Bahrein, câþiva israelieni, o bere de bunã calitate ºi defriºãrile din România? Rãspunsul este: “Þinutul neatins al Bilborului”. Apa mineralã Bilbor originarã din judeþul Harghita ºi-a fãcut loc încet, încet pe piaþã. Eticheta sticlelor de apã mineralã ne indicã Munþii Bistriþei ca fiind bariera de est creatã de Naturã pentru a proteja apa mineralã Bilbor, aºa cum Suhardul face acelaºi lucru la nord ºi Masivul Cãliman la vest. Pe cât de poeticã este reclama, pe atât de departe de realitate este. O fi protejând sãrmana naturã zona Bilborului, dar ce te faci cu bipezii care au dat iama cu securi, topoare ºi drujbe în bietele pãduri? Numai cine nu a fost în zona Bilborului nu ºtie pericolele care-l pândesc la tot pasul. Orice strãin este atent monitorizat, pentru cã Bilborul este una din ariile fierbinþi în ceea ce priveºte defriºãrile ilegale, un loc în care caracatiþa exploatãrilor forestiere este atât de mare încât nimeni nu s-a încumetat pânã acum sã-i taie tentaculele. Magistraþi, poliþiºti, gateriºti se întrepãtrund într-un pãienjeniº uriaº. Echipe de control din diferite instituþii ale statului nu se încumetã sã inspecteze zona, iar când o fac, o fac în asemenea mãsurã încât sã nu deranjeze pe nimeni. Jurnalul Naþional a arãtat în câteva rânduri care sunt interesele locale. ªi nu vorbim aici de interesul pentru pãstrarea pãdurii, care lipseºte cu desãvârºire. “Zona este una specialã, protejatã de poluare, iar apa mineralã Bilbor este un produs cu puritate ridicatã, exploatarea umanã ºi industrialã având un aport aproape inexistent asupra produsului final. Bilbor este un loc izolat în apropierea rezervaþiei naturale Cãlimani cu oameni ai munþilor care vegheazã la pãstrarea puritãþii zonei ºi a apei”, a precizat Alina Bratu, Corporate Affairs Manager Bilbor Mineral Water, firma care exploateazã izvorul ºi îmbuteliazã apa. Asta se vede probabil numai din birourile firmei, pentru cã, aºa cum am mai spus, cine a strãbãtut zona ºtie cã aceste vorbe sunt praf în ochii necunoscãtorilor. Bratu a mai declarat cã încã din 2005 au fost demarate cercetãrile pentru gãsirea celui mai potrivit izvor care sã permitã intrarea companiei pe segmentul apelor minerale. Investiþia iniþialã s-a ridicat la peste 10 milioane de euro, reprezentând construcþia fabricii, un proiect greenfield, la care se adaugã aproximativ douã milioane de euro alocate promovãrii produsului. Însã, potrivit Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, o altã firmã, Marsim International SRL, a demarat activitãþi miniere de exploatare, pe baza unei licenþe exclusive negociate ºi încheiate în martie 1999. În mai 2002, dupã ce a finalizat lucrãrile de explorare, Marsim International a negociat ºi încheiat licenþa de exploatare a apei minerale naturale carbogazoase în perimetrul Bilbor. Licenþa de exploatare a fost transferatã spre Bilbor Mineral Water SRL în octombrie 2010. “Conform legii, Bilbor Mineral Water este obligat sã plãteascã o redevenþã statului de patru euro/1.000 de litri ºi la plata unei taxe de 23.750 de lei/kmp. În perimetrul de exploatare, conform aceleiaºi instituþii, a fost pus în evidenþã ºi captat un singur izvor de apã mineralã”, au spus oficialii agenþiei. Bilbor Mineral Water a fost înfiinþatã în oraºul Pantelimon din Ilfov în iulie 2007, având ca asociaþi: United Romanian Breweries Bereprod SRL (URBB) cu 65% ºi Marsim International SRL cu 35%. URBB aparþine de International Breweries (Netherlands) B.V. care produce sau îmbuteliazã Tuborg, Carlsberg, Skol, Holstein, rãcoritoarele Orangina sau Granini. La mijlocul lunii aprilie 2008, reprezentanþii Marsim ºi URBB au hotãrât deschiderea unui punct de lucru în comuna Bilbor pe terenul proprietatea Bilbor Mineral Water, unde firma realiza investiþia “Staþie îmbuteliere apã mineralã”. Marsim International SRL aparþine lui Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij de fel din Alqasaba, Regatul Bahrein. Alfalaij a venit tocmai din Orient pentru a extrage apã româneascã. Dar, pânã sã dea de apã, patronul Marsim ºi-a descoperit vocaþia pentru imobiliare prin 2000, apoi cea de arhitect, schimbând activitatea firmei dupã cum bãtea vântul tranziþiei. În 2001, Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij a atras în afacere câþiva iranieni din neamul Toroghi pentru a le împãrtãºi din experienþa apelor. Nu l-au trecut deloc apele când a trebuit sã scape de ei ºi sã recapete controlul firmei. În februarie 2008, Abdulwahab Ali Abdulqader Alfalaij s-a dedicat din nou imobiliarelor prin Marsim. Tot în aceeaºi lunã, el a radiat punctul de lucru de la Bilbor, cel aferent investiþiei staþiei de îmbuteliere ape minerale Bilbor, pentru a face loc noilor parteneri de la URBB. Marsim International ºi implicit patronul sãu au fost implicaþi în lichidarea firmei Cãlimani SA pe care au cumpãrat-o de la FPS acum zece ani. Dupã vreo doi ani, bahreinezul ºi-a dat seama cã nu poate realiza obiectul de activitate al Cãlimani SA pentru cã baza materialã nu era funcþionalã de mai bine de cinci ani, necesitând lucrãri de consolidare, renovare ºi dotare foarte mari. Pe de altã parte, Marsim International ºi Meir Seroussi, un afacerist israelian din Ashqelon, au înfiinþat în iunie 2008 Bilbor Bay cu acelaºi obiect de activitate ca ºi Bilbor Mineral Water – extracþia de ape minerale. Agenþia care s-a ocupat de imaginea brandului Bilbor ºi comunicare se numeºte Publicis. L-am întrebat pe Alex Bãdilã, managing director Publicis România, unde au fost fãcute filmãrile pentru videoclip ºi fotografiile, pentru cã este evidentã diferenþa enormã dintre mirificele peisaje prezentate în imagini ºi ceea ce lasã gateriºtii în zonã. Rãspunsul poate fi dat exemplu la stand-up comedy: “Filmãrile pentru Bilbor au fost realizate în luna mai ºi au avut loc în zona Bilborului cu ajutorul elicopterului. Toate informaþiile aºa cum au fost ele prezentate în spot sunt corecte ºi adevãrate. În ceea ce priveºte comentariul rãutãcios legat de recognoscibilitatea peisajelor, acest lucru derivã din diferenþa de vizibilitate ºi perspectivã între o filmare din elicopter în zbor la înãlþime ºi mersul pe jos, pe cãrare”. La ce dezastru forestier este în zona Bilborului poþi sã zbori cu elicopterul ºi în stratosferã cã nu ai cum sã nu vezi cã pãdurile neumblate, munþii gemând de foioase ºi conifere lipsesc din preajma locului în care se exploateazã izvorul de apã mineralã. Am luat legãtura cu Grigore Sârbu, administratorul forumului “alpinet2k” dedicat celor care fac trasee montane. Ca orice montaniard care se respectã Grigore Sârbu ºtie toate cotloanele Carpaþilor, aºa încât nu i-a fost greu sã indice locurile în care a fost fãcut videoclipul. “Se disting trei secvenþe, din trei masive: Bucegi, Hãºmaº, Cãlimani. ● sec. 0 -1 : Bucegi – Valea Mãlãieºti, zona superioarã (în stânga este Bucºoiu, se vede foarte clar Brina Caprelor; în fundul vãii se vãd hornurile Mãlãieºtilor) ● sec. 2 – 4 : Bucegi – Valea Mãlãieºti – Hornurile Mãlãieºtilor ● sec. 4 – 7 : Bucegi – Valea Mãlãieºti - al doilea prag glaciar vãzut din susul vãii (Bucºoiu este acum în dreapta) ● sec. 7 – 12 : Hãºmaº, Piatra Singuraticã (imagini pentru referinþã:- secunda 10 din spot http://picasaweb.google.com/tutuianu.gabi/Hasmas#5356010796312157618 imagine foarte des folositã) ● sec. 12 – 16 : Cãlimani, Rezervaþia “12 Apostoli” (secundele 12 ºi 13 din spot http://mereupedrum.wordpress.com/2009/12/09/calimani-hasmas-28nov-1-dec-2009/ în fotografiile 4 ºi 5 de pe paginã ºi http://atlas.usv.ro/geografie/fotografii/catedra_geografie/album/Dinu%20Oprea%20foto/M.%20Calimani/slides/M.%20Calimani,%2012%20Apostoli.html) ● Cât despre locul în care însetatul vânãtor cu puºcã, curea latã ºi binoclu îºi ostoieºte setea, Sârbu a spus cã este greu de localizat (secundele 16 – 26). http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Giurgeu ºi http://www.hartionline.e-promovaresite.ro/harta_judetului_harghita.html“ “Bilborul se aflã în nordul judeþului, iar în sudul localitãþii sunt Munþii Giurgeului care nu sunt deloc spectaculoºi. Dacã Hãºmaº ºi Cãlimani pot fi consideraþi munþi apropiaþi ca distanþã de Bilbor, Munþii Bucegi sunt cam greu de inclus într-o vecinãtate rezonabilã”, a mai spus Sârbu. Pentru a vedea dacã aceastã reclamã încalcã legislaþia, ne-am adresat Consiliului Concurenþei care ne-a pasat elegant la Consiliul Naþional al Audiovizualului – CNA ºi la Ministerul Finanþelor. Conform legii, CNA are competenþe ºi asupra respectãrii normelor privind comunicarea audiovizualã cu conþinut comercial, din punctul de vedere al publicitãþii mascate, subliminale, interactive, a plasãrii de produse sau sponsorizãrii. Publicitate înºelãtoare este ºi atunci când originea geograficã a bunurilor ºi serviciilor nu corespunde realitãþii. Apoi, CNA a aruncat pisica în ograda Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor – ANPC, care trebuie sã decidã asupra reclamaþiilor sau sã iniþieze acþiuni în justiþie împotriva comercianþilor care au sãvârºit sau sunt susceptibili sã sãvârºeascã practici comerciale incorecte. “ANPC are competenþa datã prin lege sã solicite comercianþilor sã furnizeze dovezi privind exactitatea informaþiilor în legãturã cu practica comercialã întreprinsã. Tot ANPC are dreptul sã solicite CNA datele de identificare a persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea publicitãþii audiovizuale consideratã a fi o practicã comercialã incorectã, precum ºi o copie a materialului difuzat. CNA poate solicita Consiliului Român pentru Publicitate un punct de vedere cu privire la caracterul înºelãtor al spotului”, a precizat Ioan Onisei, vicepreºedinte CNA. Constantin Cerbulescu, preºedintele ANPC, considerã cã un film cu caracter publicitar pentru apa mineralã naturalã are ºi o componentã artisticã, putând fi realizat ºi în alte locaþii decât în zona de extracþie, din considerente economice sau care þin de viziunea regizoralã, cu condiþia de a nu induce mesaje ºi informaþii false. Angajaþii Biroului de Presã al Ministerului de Finanþe nu ºtiau dacã în cadrul instituþiei în care îºi desfãºoarã activitatea existã vreun departament sau serviciu care are printre atribuþii ºi publicitatea înºelãtoare. Dupã câteva ore au descoperit cã existã Serviciul pentru Combaterea Practicilor Neloiale din cadrul Direcþiei Generale Ajutor de Stat, Practici Neloiale ºi Preþuri Reglementate care are printre atribuþii ºi aceea de cercetare, constatare ºi sancþionare a faptelor de publicitate înºelãtoare ºi publicitate comparativã interzisã. Cu chiu cu vai am primit un rãspuns tipic instituþiilor publice româneºti: “În ceea priveºte reclama promovatã de mass-media pentru produsul «apã mineralã Bilbor», precizãm cã, potrivit legii, competenþa de cercetare, constatare ºi sancþionare a unei posibile publicitãþi înºelãtoare, difuzate în cadrul programelor audiovizuale, aparþine CNA. Cele douã instituþii îºi împart atribuþiile de sancþionare a faptelor de publicitate înºelãtoare, în sensul cã Ministerul Finanþelor Publice are competenþã de sancþionare a comerciantului beneficiar al anunþului publicitar posibil a avea caracter înºelãtor, în timp ce competenþa CNA este de sancþionare a difuzorului anunþului publicitar respectiv”. Numai cã în solicitarea trimisã, noi am fãcut referire ºi la publicitatea stradalã ºi la cea din ziare. Publicat in Jurnalul National din 8 septembrie 2010
comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.