Filiera Elena Bustea
Stefan Candea / 2011-04-04
Acasa | Investigatii | Filiera Elena Bustea
Share this story

“The Sunday Times” demasca traficul cu orfani romani (traducere in Evenimentul Zilei)

 

Felul de trai opulent al Elenei Bustea este invidiat de intreg Bucurestiul, scrie “The Sunday Times” in deschiderea unui amplu material dedicat subiectului adoptiilor din Romania. Bustea are o casa mare si frumoasa intr-un cartier select al Capitalei, poarta bijuterii scumpe si haine de cea mai buna calitate, fiind ocrotita de prieteni “sus-pusi”. Ceea ce nu stie multa lume este ca Bustea este un personaj-cheie intr-una din cele mai sinistre afaceri posibile - comertul international cu copii, care pateaza imaginea Romaniei si ingreuneaza aderarea tarii la Uniunea Europeana, scrie prestigioasa publicatie britanica despre avocata care si-a capatat deja o trista notorietate in presa romana, activitatile ei facind obiectul a numeroase articole, aparute in mai multe ziare, inclusiv “Evenimentul zilei”.

 

Doi soti italieni mai pling si acum dupa fetita promisa de Bustea

 

Ca avocat, Bustea duce o viata confortabila, ea fiind conducatoarea a doua agentii de adoptii, Irene si Stuart. Printre clientii sai s-au numarat Grazia si Luigi Constanzo, un cuplu de italieni fara copii, care traieste in localitatea siciliana Scordia. Cei doi italieni au imprumutat de la o banca 20.000 de dolari pentru a-i plati lui Bustea tarifele de adoptare a unei fetite in virsta de opt luni, de care se atasasera in timpul unei vizite facute la un orfelinat bucurestean. “Am botezat-o Maria, dupa Fecioara Maria, si am fost asigurati ca adoptia se va face legal si se va termina repede”, povestesc italienii. Dar lunile au trecut, fara ca ei sa mai vada micuta altfel decit in poze. Luigi si-a pierdut si slujba, din cauza frecventelor drumuri pe care le facea la Bucuresti. El si sotia sa si-au prezentat cazul autoritatilor romane, doar pentru a li se spune ca Maria nu mai este “disponibila”. Mai mult, li s-au aratat acte din care reiesea fara dubiu ca la citeva luni dupa ce crezusera ca au adoptat-o, fetita fusese “vinduta” unei familii din Spania pentru 25.000 de dolari. Dupa o indelungata bataliei juridica, italienii au reusit sa-si recupereze doar o parte din bani.

 

Unde au disparut 240 de copii?

 

Sint multe astfel de intimplari. Anchetele politiei s-au dovedit a fi neconcludente, dar proasta reputatie a Elenei Bustea a ajuns cunoscuta pina si in Parlamentul European. Totusi, Bustea si agentia sa continua sa prospere. Incercarile repetate ale reporterilor britanici de a o contacta au esuat, dar numele ei a fost mentionat aproape periodic in interviurile cu partizanii reformei. Copiii romani constituie o “marfa” valoroasa care aduce profituri de milioane de dolari “vinzatorilor” si perpetueaza uriasele institutii de stat create sub regimul lui Nicolae Ceausescu pentru cresterea copiilor abandonati.Tragedia lor a fost adusa in atentia lumii de catre baroneasa Emma Nicholson, vicepresedinta Comitetului de relatii externe al Parlamentului European si raportor pentru Romania, care a descoperit 240 de cazuri de copii disparuti ca rezultat al adoptiilor internationale. Nicholson se teme ca unii dintre acesti copii “disparuti in uitare” au cazut victima cercurilor de pedofili sau chiar retelelor de traficanti de organe. “Practica adoptiilor in Romania este atit de profund corupta incit este, de fapt, trafic cu copii”, spune baroneasa.

 

Copil furat de la sinul mamei chiar de doctori

 

Nicholson a mentionat ca edificator cazul unei femei careia doctorii i-au spus ca a nascut un copil mort si ca, mai mult, nu mai poate sa faca alti copii. Femeia s-a hotarit sa adopte doi gemeni si, cind actele erau aproape gata, a descoperit ca fiica ei “moarta” traieste. Fetita fusese pastrata de medici cu un certificat de nastere fals si, desi era handicapata, a fost oferita spre adoptie in strainatate, contra unei sume frumusele. Astazi, copilul, botezat Adela, traieste alaturi de mama sa naturala. Banii agentiilor de adoptie internationale au uns sistemul atit de eficient incit astazi, la peste un deceniu dupa rasturnarea lui Ceausescu, tot mai exista un stoc impresionant de copii care pot fi adoptati. Circa 100.000 dintre acestia sint institutionalizati  - tot atitia citi erau si in 1989, cind Occidentul a descoperit prima oara proportiile abuzurilor si neglijentelor din orfelinatele romanesti.

 

Locul trei in lume, la copii pentru export

 

Majoritatea copiilor orfani sau abandonati traiesc in stabilimente sumbre, ultraaglomerate, sub ingrijirea unui personal adesea necalificat. Salariatii care ar trebui sa-i educe pe copii adesea-i sedeaza pentru a-i controla mai usor. Multe dintre ajutoarele trimise de Occident dispar fara urma.Romania poseda 109 agentii de adoptii si ocupa locul trei in topul mondial al furnizorilor de copii, dupa Rusia si China, la o populatie de doar 23 de milioane de locuitori. Principalii cumparatori sint americanii. Unele agentii romanesti au inlesnit atit de mult procesul de adoptie incit eventualii parinti nici nu trebuie sa viziteze Romania, ei putind sa vada si sa comande copiii pe Internet. Micutii le sint livrati la scara, prin curieri.

 

vezi si

Child traffickers prey on Romania

Bucarest, gli sporchi affari della Signora degli orfani

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.