Câmpiile terorii – noul comert cu sclavi în inima Europei
Adrian Mogos / 2011-06-15 en
Share this story

Oamenii amãrâþi din estul Europei sunt ademeniþi sã munceascã în Cehia, dar ajung sã munceascã forþat. Unii dintre gangsterii care i-au folosit sunt acum judecaþi, dar nu existã nici un semn cã acest tip de comerþ cu oameni se va termina vreodatã.

 

 

 

Adrian Mogoº, Petru Zoltan, Doru Cobuz – România, Vitalie Cãlugãreanu – Moldova ºi Vlad Lavrov – Ucraina

 

Restaurante pretenþioase din Berlin sau din Amsterdam servesc sparanghel cules de pe câmpurile din Cehia, dar nici unul dintre cei care comandã aºa ceva nu are nici cea mai vagã idee cã mâncarea din farfuriile lor a ajuns acolo ca urmare a muncii împovãrãtoare a sclavilor moderni. Bãrbaþi sau femei din þãri sãrace au fost traºi pe sfoarã ºi sub diferite pretexte au fost þinuþi captivi, bãtuþi ºi ameninþaþi de paznici înarmaþi dacã îndrãzneau sã cearã mâncare, sã-ºi cearã salariul sau dacã încercau sã scape.

 

Investigaþia noastrã, care a durat trei luni, fãcutã în România, Cehia, Moldova, Transnistria, Ucraina ºi Olanda dezvãluie modul în care organizaþii criminale conduse de ucraineni au recrutat timp de mai mulþi ani sute de victime pentru a munci ca sclavi în regiunea cehã Boemia. Toate aproape cele 40 de victime cu care am stat de vorbã au fost duse în 2007 ºi 2008 pe câmpurile de sparanghel ale unei ferme din localitatea Hostín u Vojkovic. Toþi aceºti oameni au trudit pentru Bohaemer Spargel Kultur – BSK, o firmã cehã deþinutã de o companie olandezã, Procint B.V. Nici unul dintre ei nu a fost plãtit ºi hrãnit decent. Acum, toþi cei aproape 40 sunt fericiþi cã au reuºit sã evadeze.


NOU!!! In 2012, o echipa de jurnalisti olandezi a facut un documentar pe acesta tema. Click pe Journeyman Pictures

 

O investigaþie încã în desfãºurare a poliþiei cehe ºi române legatã de munca forþatã pe câmpurile BSK a scos la ivealã faptul cã peste 300 de români au fost þinuþi captivi ºi forþaþi sã munceascã acolo în ultimii trei ani. De asemenea, probe recente aratã cã romi bulgari, dar ºi ucraineni ºi moldoveni au muncit acolo de pomanã. I-a luat poliþiei cehe doi ani pânã sã facã un raid, în februarie 2009, la ferma BSK ºi în împrejurimile acesteia dupã ce a fost informatã despre nereguli tocmai în 2007. Raidul a dus la eliberarea ultimilor muncitori care mai erau acolo, dar ºi la dezmembrarea unei reþele de crimã organizatã care i-a înrobit pe oameni.

 

Cele mai multe dintre victimele cu care am stat de vorbã l-au identificat pe Vasyl Bentsa, patronul ucrainean a unei firme cehe de recrutare – Bear Loging, ca ºeful celor care i-au þinut captivi. Poliþia cehã l-a arestat pe Bentsa în februarie, procesul fiind acum în desfãºurare. Am contactat biroul de avocaturã al lui Jiøi Teryngel, unul dintre avocaþii care-l reprezintã pe ucrainean, dar rãspunsul a fost cã nu se face niciun comentariu legat de un proces care nu este finalizat. Firma lui Bentsa, Bear Loging, era cea care avea un contract semnat cu BSK pentru asigurarea de forþã de muncã. Will Teeuwen, managerul BSK, a declarat cã el a aflat despre condiþiile în care trãiau ºi munceau oamenii, abia dupã arestarea lui Bentsa. „Nu a existat nici un contract de muncã între BSK ºi muncitorii români, bulgari sau moldoveni. Acesta era între Bear Loging, contractorul, ºi oameni“, a declarat Teeuwen. Firmele sale exportã sparanghel ºi alte legume din Spania ºi Italia pânã în Marea Britanie sau Japonia, ºi nu numai. Produsele BSK sunt puse la vânzare în Germania, Olanda, dar ºi în supermarketuri din Cehia cum ar fi lanþul Tesco, un gigant mondial în domeniu.

Vasyl Bentsa
 

 

Bani nu, bãtãi da

 

Corina Rahoveanu stã în faþa casei socrilor ei, o colibã într-un mic sat din Prahova. Are aproape 30 de ani ºi leagãnã un copil în braþe, în timp ce alþi doi roiesc în jurul ei. Ea ºi copiii trãiesc într-o încãpere fãcutã din chirpici, lipitã de casa socrilor. Dorind sã câºtige ceva bani, Corina a plecat anul trecut sã munceascã la sparanghel pe plantaþiile din Cehia, acolo unde erau deja bãrbatul sãu ºi cei doi cumnaþi. Un individ care fãcea parte dintr-o reþea ce cãuta ºomeri de-a lungul ºi de-a latul þãrii a fost cel care a recrutat-o pentru muncã. Ulterior, anchetatorii au observat cã personajul fãcea parte dintr-o reþea care acþiona în sudul þãrii ºi care se subordona lui Bentsa. Împreunã cu alþi ºomeri atraºi de mirajul unui loc de muncã decent, ea a fost dusã cu un microbuz la Praga. Aici, câþiva ucraineni îi aºteptau ºi apoi îi transportau pe nou-veniþi la locurile de muncã. „Când am ajuns acolo, am vãzut în ce hal era bãrbatu’-meu ºi cumnaþii. Erau bãtuþi ºi înfometaþi. A trebuit sã muncesc ºi duminicile, iar când am refuzat am fost ameninþatã cu bãtaia“, spune Corina. Ea nici acum nu a uitat cum trebuia sã munceascã la sparanghel sub supravegherea ucrainenilor înarmaþi. Aceºtia aplicau instantaneu bãtãi crunte celor care îºi cereau banii, sau care protestau împotriva orelor lungi de muncã ori a condiþiilor de cazare ºi masã.

Volodymyr Dublenych
 

 

Aproape 400 de femei ºi bãrbaþi, care munceau fãrã încetare, dormeau câte zece în camerã ºi nu li se îngãduia sã plece decât dacã ºefii ucraineni îi transferau la alte munci, în construcþii sau la abatoare. Unul dintre cumnaþii Corinei avea semnat chiar un contract de muncã, în limba cehã. Mai târziu el a aflat cã, de fapt, ceea ce credea el cã este un contract de muncã, era un act prin care închiriase un garaj. Dupã douã luni de muncã fãrã platã ºi ameninþatã cu arma, Corina a realizat cã nu va vedea niciodatã vreun ban. Atunci când ea ºi bãrbatul ei au protestat, ameninþarea a fost imediatã. I s-a promis cã va fi dusã la Praga ºi vândutã pentru prostituþie. Pânã la urmã, cei doi, împreunã cu unul dintre cumnaþi, au reuºit sã fugã noaptea, în vara lui 2008.

Cãminul din Vojkovic

 

Costicã Chiriac are 50 de ani ºi este din Gorbãneºti, o comunã din nordul României. El are o poveste similarã. A ajuns un sclav modern ºi a reuºit sã evadeze de pe plantaþiile BSK, dar numai dupã ce a trecut printr-un calvar timp de câteva luni. Anul trecut, între mai ºi iulie, a muncit împreunã cu fiica sa la sparanghel, dar ºi în alte locuri. Au reuºit cu chiu cu vai sã fugã de la fermã, la capãtul unor eforturi supraomeneºti. Au alergat prin noapte aproape 45 de km, timp de ºase ore. „Doar frica imi dãdea putere sã fug“, spune Chiriac. „Eu ºi fata mea am muncit trei luni degeaba, am mâncat numai pâine ºi prune fierte. Ne bãteau ca sã muncim mai repede. Abia puteam dormi noaptea din cauza vânãtãilor ºi tãieturilor“, adaugã omul. Fiica lui Costicã, de numai 16 ani, a fost forþatã de unul dintre ucraineni sã doarmã în acelaºi pat cu un chinez care muncea ºi el pe acolo. Gardianul încerca sã o forþeze sã se cãsãtoreascã cu chinezul, care era gata sã plãteascã ucraineanului pentru acest serviciu, mai ales cã aceastã cãsnicie i-ar fi putut aduce asiaticului cetãþenia românã ºi un paºaport UE. Costicã Chiriac ºi fata lui au fost pãcãliþi de o rudã de-a lor sã ajungã în Cehia. Aceasta i-a pus în contact cu un bãrbat, care mai târziu a fost acuzat de apartenenþã la reþeaua lui Bentsa. Chiriac a aflat ulterior cã fiecare racolator primea între 150 ºi 200 de euro pentru fiecare persoanã care ajungea la Praga.

 

Mulþi dintre muncitorii care au reuºit sã evadeze de pe plantaþiile BSK

Plantatiile BSK
 au fãcut acest lucru dupã ce diplomaþii români de la Praga au aflat ceea ce se întâmpla acolo. Iulian Gheorghiu, ataºat pentru afaceri interne în Cehia, a declarat cã ambasada a primit în martie 2007 un telefon de la un bãrbat care era captiv la o fermã de sparanghel. Omul nu ºtia sã dea mai multe detalii, a precizat doar cã mai mulþi români munceau în condiþii groaznice. Tot ceea ce a putut sã spunã a fost cã ferma la care lucra se afla nu foarte departe de Praga, undeva lângã un zid vopsit. Oficialii ambasadei au contactat poliþia cehã care le-a explicat diplomaþilor cum sã-i înveþe pe muncitori sã scape. Astfel, la câteva zile, 67 de oameni au fugit de sub supravegherea ucrainenilor care le confiscaserã bruma de bani ºi actele de identitate. Aproape în fiecare sãptãmânã de la acel telefon, grupuri de muncitori care evadaserã au început sã batã la porþile ambasedei noastre de la Praga. Cu toate cã poliþia cehã a fost înºtiinþatã despre pãþaniile oamenilor încã din 2007, i-a luat aproape doi ani pânã sã facã, în februarie, un raid la fermã ºi la cãminul unde erau cazaþi muncitorii. Atunci au fost eliberaþi ultimii 36 de sclavi care mai trudeau acolo.

 

Una dintre probleme a fost ºi faptul cã muncitorii strãini au evitat sã intre în contact cu poliþiºtii cehi, fiind reticenþi sã dea declaraþii autoritãþilor. Unii dintre ei, cum ar fi ucrainenii ºi moldovenii, nu aveau dreptul de a se afla pe teritoriul UE, în timp ce alþii, cum e cazul românilor, nu aveau permis de muncã valabil. David Rodr, ofiþer de legãturã al Poliþiei cehe pentru România, Moldova, Bulgaria ºi Ucraina, a justificat paºii lenþi ai colegilor sãi, spunând cã victimele "nu le ofereau ofiþerilor destule informaþii ºi date, astfel încât poliþia nu putea sã-i identifice pe cei care abuzau muncitorii... Cum am fi putut sã ajutãm victimele când ei nici mãcar nu vorbeau limba cehã?", se întreabã Rodr. Conform unui raport semestrial al Agenþiei Naþionale Împotriva Traficului de Persoane – ANITP din 2007, Cehia devenise una dintre destinaþiile de top în ceea ce priveºte traficul de români pentru muncã forþatã. Cu un an înainte, în 2006, Cehia era abia pe locul 10 pe aceastã listã neagrã, iar în 2007 a ajuns pe locul trei, în parte ºi pentru faptul cã dupã aderarea la UE, românii s-au putut miºca lejer în þãrile Uniunii.

 

 

ªefii ucraineni

Procurorii ºi poliþiºtii de la Crimã Organizatã au demarat investigaþia în România încã din 2007, supraveghind douã reþele de racolatori diferite, una în sudul þãrii ºi alta în nord. Numele lui Bentsa apãrea în ambele cazuri, ca fiind cel care coordona activitatea. Cetãþean ucrainean în vârstã de 31 de ani, dar cu permis de ºedere în Cehia, el a fost arestat în februarie acest an într-un mic oraº aflat la 50 de km de Praga. Împreunã cu el au mai fost arestaþi alþi doi ucraineni, Volodymyr Dublenych, 37 de ani, ºi Mykhaylo Zavatskyy de 25. Toþi trei au fost acuzaþi de trafic de persoane ºi de constituirea unei reþele de crimã organizatã. Dupã cum aratã datele de la Registrul Comerþului din Cehia, Bentsa îºi înfiinþase în 2003 o firmã, Bear Loging CZ s.r.o.,

Sediul Bear Loging
 instrumentul prin care oferea muncitori pe plantaþiile de sparanghel ºi nu numai. Bentsa ºi asociaþii sãi mai au mai multe firme active ºi interconectate în Cehia. Sediul central al Bear Loging, o firmã cu numai cinci angajaþi, se afla la etajul nouã al unui apartament închiriat, în oraºul Mìlník, pe strada Sportovni la numãrul 2723. Apartamentul pare acum gol, doar o cutie poºtalã de metal,
Bear Loging - cutie postala
 pe care scrie cu carioca numele Bear Loging, mai aminteºte de existenþa firmei.

 

Bentsa este originar din satul Krychovo, în vestul regiunii Transcarpatia, nu foarte departe de Lvov. Nici Bentsa, nici Dublenych nu au în Ucraina cazier sau vreo firmã, aºa cum reiese din datele puse la dispoziþie de autoritãþile ucrainene. În Kychovo, dar ºi în satele învecinate, maºini cu numãr de Cehia se vãd la tot pasul. La fel ºi reclame imense cu locuri de muncã în Cehia. Rudele ºi vecinii lui Bentsa au confirmat cã el ºi prietenii sãi duc oameni la muncã în Cehia. Am ajuns la casa lui ºi ne-am dat drept afaceriºti români care au la dispoziþie multã forþã de muncã ieftinã de trimis în strãinãtate. Am vorbit cu tatãl lui Bentsa care a insistat cã fiul sãu este nevinovat ºi cã, de fapt, el lucra la rându-i pentru alþi ucraineni din estul þãrii. Bãrbatul a mai spus cã oricum fiul sãu, când va fi eliberat, nu va mai lucra niciodatã cu români: „ªtiþi proverbul: odatã ce ai fost muºcat de ºarpe...“.

 

Reþelele sud ºi nord

În câteva sate din Prahova, aproape 20 de victime ne-au declarat cã mai mulþi indivizi au venit în 2008 sã caute ºomeri doritori sã se deplaseze la Bucureºti ºi apoi la Praga ca sã munceascã. Gabriel Laurenþiu Niþã are 38 de ani ºi e patron de firme. A fost arestat în septembrie 2008 în România ºi identificat ca fiind liderul grupãrii care acþiona în sudul þãrii. Procesul este pe rol, dar la jumãtatea acestei luni a fost lãsat liber, urmând sã fie judecat în stare de libertate. Ionuþ Mateescu, avocatul sãu, a precizat cã clientul lui a fost doar angajatul unei firme ceheºti ºi cã nu fãcea altceva decât sã ºofeze pe relaþia România – Cehia transportând muncitori cu un microbuz. „Fãcea asta pentru cã ºtia limba cehã. Procurorii nu au destule dovezi, doar declaraþiile a 36 de victime, ceea ce nu este suficient pentru o condamnare“, a declarat Mateescu.

 

Procurorii români au identificat 50 de victime ale reþelei din sud, printre care ºi doi adolescenþi de 16 ºi 17 ani. Toþi aceºti oameni au ajuns, conform anchetatorilor, pe plantaþiile de sparanghel ale BSK din Hostín u Vojkovic. În nordul þãrii, într-o zonã sãracã din judeþul Botoºani, zece oameni cu care am stat de vorbã, victime ale sclaviei, l-au menþionat pe Laurenþiu Drangã ca fiind racolatorul lor. Drangã a fost arestat în martie 2009 ca fiind capul reþelei din nord ºi acuzat cã i-ar fi oferit lui Bentsa 120 de oameni. Nici unul dintre avocaþii care l-au apãrat pe Drangã nu mai face acest lucru. Procurorul de caz a declarat cã racolatorul a fost eliberat de curând, urmând sã fie judecat ºi el în stare de libertate, exact ca Niþã. Încercãrile noastre de a da de Drangã au eºuat. Legat de reþeaua din nord, pe lista reþelei de crimã organizatã întocmitã de procurori este menþionat ºi un alt ucrainean, Nurdy Antaev.

 

Acest nume a apãrut ºi în timpul unei discuþii dintr-un bar din Tiraspol, capitala Transnistriei, atunci când am stat de vorbã cu patru oameni care s-au spetit în Cehia. La unison, ei au spus cã au lucrat pe plantaþii de sparanghel, dar nu ºtiu nici numele firmei pentru care au lucrat, nici denumirea locului. Toþi patru au suferit aceeaºi dramã ca ºi românii. Saºa Todirkã a precizat cã Antaev ºi Oksana Golubeva, o femeie cam de 50 de ani, conduc împreunã o afacere cu sclavi. Ceilalþi trei i-au întãrit vorbele ºi au povestit cum au fost duºi la casa fratelui Oksanei Golubeva din Odessa ºi mai apoi au fost transportaþi în Cehia. Antaev ºi Golubeva sunt niºte necunoscuþi pentru autoritãþile moldovene ºi transnistrene. Am încercat sã dãm de cei doi la Odessa, acolo unde l-am localizat pe fratele mai în vârstã al celei din urmã. Când l-am întrebat despre afacerile Oksanei, el s-a mulþumit sã trânteascã poarta ºi ne-a ameninþat cu o puºcã.

 

Habar n-aveam ce se întâmplã!

Plantaþiile de sparanghel din Hostín u Vojkovic pãreau a fi pãrãsite când am trecut pe acolo, în luna mai. BSK a fost înfiinþatã în 1995 ºi cultivã sparanghel pe 129 de hectare. În curtea fermei, câteva silozuri goale ºi o mânã de tractoare parcã pregãtite sã intre în câmp.

Curtea fermei BSK
 Un singur om, paznicul, era acolo, aºteptându-ºi schimbul. Voiam sã stãm de vorbã cu Michal Cervenka, agronomul firmei, însã nu l-am gãsit. Acesta spusese într-un interviu cã BSK exportã produse pe piaþa germanã, olandezã, dar ºi în Cehia, în reþeaua de supermarket-uri Tesco. În 2006, el a declarat pentru un site de agriculturã cã forþa de muncã de la BSK, aproape 200 de oameni, provine din afara þãrii, în special din Europa de Est. Dar întregul proces de recoltare era supravegheat de un specialist care venea tocmai din Olanda.

 

L-am rugat pe paznic sã ne punã în legãturã cu Cervenka, însã dupã ce a dat câteva telefoane a spus cã agronomul nu este disponibil. Nici mãcar nu a vrut sã ne dea numãrul de telefon al acestuia. Urmãtorul popas a fost la sediul Procint, firma ce deþine în proporþie de 100% BSK, aflat pe strada Zandberg în oraºul Helden din sud-estul Olandei. La numãrul 15, nici urmã de vreun semn al Procint.

Sediul firmelor Procint si Teboza din Olanda
 În schimb, acolo funcþiona firma Teboza Holding. Legãtura dintre Procint ºi Teboza este Will Teeuwen, patronul ºi managerul ambelor firme, ambele companii fiind mari cultivatoare de sparanghel. Un alt manager al Procint este Fernando Mora Figueroa Domecq, un septuagenar spaniol, care conduce un imperiu, care se întinde din Spania pânã în Olanda ºi Marea Britanie, în domeniul agriculturii prin firmele sale: Grupo Carrizuelo Investment, Complejo Agricola SA, Inversora y Comercial SA, Agricola Conagralsa S.L. 

 

Cã Teboza nu este o firmã necunoscutã în Olanda o aratã ºi site-ul firmei. Teboza a câºtigat în 2006 prestigiosul Prix d'Sparanghel ºi are clienþi restaurante de lux din Maastricht, Rotterdam ºi Waalre, dar ºi un hotel de cinci stele din Amsterdam. Din februarie 2009, firma a intrat ºi pe piaþa japonezã. Mai mult, sponsorizeazã douã echipe de fotbal care activeazã în diviziile inferioare ale campionatului olandez. Conform datelor de la Registrul Comerþului din Olanda, Procint a fost înfiinþatã în 1987, fiind o firmã specializatã pe importul ºi comerþul cu sparanghel, ºi este o afacere de mãrime medie. În 2005 a vândut sparanghel în valoare de 800.000 de euro. Când am ajuns la Helden, Will Teeuwen nu era disponibil pentru o discuþie, dar a rãspuns întrebãrilor legate de problema cehã ulterior prin e-mail. „Intenþia companiei noastre este ca muncitorii sã lucreze la ferma noastrã cu plãcere, astfel încât sã se întoarcã ºi în anii urmãtori“, a precizat el. În ceea ce-i priveºte pe Bentsa ºi Dublenych, cei doi ucraineni arestaþi în Cehia pentru trafic de persoane, Teeuwen a menþionat cã aceºtia au venit la sediul BSK ºi ºi-au oferit serviciile, prin firma Bear Loging, care era înregistratã legal. „Personal, nu i-am întâlnit niciodatã pe aceºti domni“, a adãugat Teeuwen.

 

Firma olandezului nu a avut niciodatã contact direct cu muncitorii, care erau exclusiv problema Bear Loging, compania care aranja cazarea ºi alte facilitãþi pentru oameni care lucrau la câmp. „Politica noastrã este sã nu intervenim în afacerile interne ale unei firme partenere, din moment ce managerii acesteia poartã în totalitate rãspunderea pentru acþiunile lor“, a explicat Teeuwen, þinând sã adauge cã managerul ceh al BSK era interfaþa în relaþia cu Bentsa. Dupã arestarea celor doi ucraineni, BSK a încetat orice relaþie cu Bear Loging. „Am aflat despre aceste abuzuri numai dupã ce Poliþia a început ancheta, iar noi am oferit toate datele pe care oficialii ni le-au cerut“, a mai spus Teeuwen. Pe de altã parte, Ian Hutchins, purtãtorul de cuvânt al Tesco, ne-a precizat de la sediul central din Londra cã lanþul de supermarket-uri nu a avut ca furnizor direct BSK. Totuºi, el adãugat: „Investigaþia noastrã, a Tesco, iniþialã a confirmat cã cei doi furnizori din Cehia au avut în trecut relaþii contractuale cu BSK ºi cã acum se fac cercetãri pentru a afla toate datele“.

 

Foºti sclavi cum este Chiriac nu au primit nici o compensaþie pentru suferinþele îndurate. El încearcã acum sã-ºi refacã viaþa, mai ales cã înainte de a pleca în Cehia ºi-a vândut toate caprele ca sã facã rost de bani sã ajungã în Cehia. „Niciodatã nu o sã-mi mai pãrãsesc cãsuþa mea sã lucrez în strãinãtate! Mi-a ajuns ce-am pãþit! Sper doar ca fata mea sã treacã peste acel coºmar. Poate e cineva acolo sus care sã-i judece!“, a spus aproape plângând Chiriac, arãtând spre cer.

 

 

Acest articol a fost realizat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism www.journalismfund.eu 

EFIJ

Investigaþia a fost fãcutã cu suportul  Danish Association of Investigative Journalism

Text editat de BIRN

 

 

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.