Falsa identitate – calea cãtre Uniunea Europeanã
Adrian Mogoș / 2009-10-15 en
Acasa | Investigatii | Falsa identitate – calea cãtre Uniunea Europeanã
Share this story

În România ºi Bulgaria cãrþile de identitate false pot fi uºor obþinute, mulþi migranþi ilegali folosindu-se de acestea pentru a ajunge în Europa de Vest.

de Adrian Mogoº

Pentru câteva sute de euro am fãcut rost de o carte de identitate româneascã nouã alegându-mi un nume nou cu rezonanþã turceascã. Pentru câteva luni nu am mai fost Adrian Mogoº, ci Murad Alin Erdogan din Timiºoara. De ce am ales un nume turcesc? Pentru cã cei mai mulþi dintre migranþii ilegali care tranziteazã România în drumul lor spre Europa Occidentalã provin din Turcia, iar eu am vrut sã refac traseul lor.

Nu a fost greu sã obþin o carte de identitate falsã ºi nici sã o folosesc, cu toate cã în România pentru astfel de infracþiuni se poate face puºcãrie între trei luni ºi trei ani. Pentru a intra în posesia unui asemenea document fals, am apelat la personaje din lumea celor care se ocupã cu aºa ceva.

Buletin fals Erdogan Murad

La începutul lunii iunie a acestui an, am testat cartea de identitate falsã ºi am vrut sã vãd dacã Murad Erdogan poate vota la alegerile pentru Parlamentul European din România. Aºa cã m-am dus la o secþie de votare din Bucureºti, filmând cu camera ascunsã. Nimeni nu a observat nimic ºi niciun membru al comisiei din secþia de votare nu s-a arãtat curios sã-mi verifice identitatea. Cum nu intenþionam sã votez în adevãratul sens al cuvântului, am pus ºtampila pe toþi candidaþii, tocmai pentru ca votul sã fie nul. (vezi filmul aici)

Câteva zile mai târziu, am plecat în Germania sã vãd dacã Murad Erdogan ar putea sã-ºi înceapã o nouã viaþã acolo. Nici în Germania, nici în Olanda nu am întâmpinat vreo problemã legatã de actele mele ºi nici nu m-a întrebat nimeni ceva în acest sens.

Am ajuns la Berlin, un loc în care poþi foarte uºor dispãrea în mulþime. Nu cunoºteam pe nimeni acolo, dar ºtiam sigur cã mã pot stabili în Kreuzberg, un cartier în care trãiesc mulþi imigranþi din capitala Germaniei.

Aproape fãrã nici un ban, era timpul sã-l fac pe Murad Erdogan un cetãþean respectabil, obþinându-i toate documentele legale pentru a sta aici. Mai întâi, el avea nevoie de o adresã. Rãtãcind pe strãzi, am dat cu ochii de o pancartã lipitã pe o clãdire pe care scria „Stellplätze zu Vermieten”, locuri de parcare de închiriat. Mi-a trecut prin cap cã dacã într-o clãdire existã locuri de parcare libere, este clar cã trebuie sã fie ºi apartamente de închiriat. Mi-am notat denumirea ºi numerele de telefon ale companiei care era proprietara clãdirii: Ernst G Hachmann Gmbh.

Pe 29 iunie, având aceste informaþii, m-am dus la primãria din Kreuzberg pentru a obþine un document oficial care sã ateste cã locuiesc la acea adresã. Funcþionara instituþiei cu care am stat de vorbã nu a fost niciun moment curioasã sã-i arãt dacã într-adevãr aveam un contract încheiat cu firma proprietarã a clãdirii. Astfel, cei de la primãrie m-au înregistrat ca locuind la adresa pe care o alesesem în câteva minute, chiar dacã aveam o carte de identitate falsã ºi toate discuþiile cu funcþionara au fost purtate într-o germanã „de baltã”.

Demersurile lui Murad Erdogan pentru a începe o nouã viaþã la Berlin nu s-au rezumat doar la primãrie. El avea nevoie de un cont în bancã, dacã vroia sã facã într-adevãr vreo afacere. Aºa cã am intrat în prima bancã care mi-a ieºit în cale, o agenþie a Berliner Sparkasse.

Un funcþionar bancar a fost încântat sã mã ajute, imediat ce i-am arãtat formularul de înregistrare primit de la primãrie. Dupã câteva întrebãri legate de motivul pentru care doream sã folosesc serviciile bãncii, a fost deschis ºi activat contul cu numãrul 6014519775.

Apoi, aveam nevoie de un telefon. Folosindu-mã de acelaºi document primit de la primãrie, am cumpãrat cu numai nouã euro un mic telefon mobil care avea o cartelã cu cinci euro credit. În Germania, fiecare cartelã SIM trebuie înregistratã pe numele cumpãrãtorului, aºa cã a mea a fost înregistratã cu numele de „Murad Alin Erdogan”.

La final, am mers la Schufa, agenþia germanã specializatã în oferirea de informaþii referitoare la credite ºi care stabileºte dacã o persoanã este activã din punct de vedere economic ºi de încredere din punct de vedere financiar. I-am arãtat acelaºi act primit de la primãrie unei funcþionare ºi i-am dat detalii despre contul meu bancar, iar dupã ce am achitat 7,80 euro, femeia mi-a eliberat toate actele de care aveam nevoie.

Astfel, în numai douã zile, am fãcut rost de o adresã oficialã, mi-am deschis un cont în bancã ºi am obþinut dovada cã Murad Erdogan este un rezident de încredere din punct de vedere financiar din Germania.

Un bãtrân cu barbã albã care era lângã mine la sediul Schufa nu a fost atât de norocos ºi nu a primit actele pe care le ceruse. „Nu aveþi formularul de înregistrare de la primãrie”, i-a spus o funcþionarã omului care avea totuºi cetãþenie germanã.


Afacerea Aachen

Am luat avionul pânã la Aachen, un oraº german în care existã o puternicã comunitate turcã. Situat la graniþa cu Belgia ºi Olanda, Aachen este o bunã ascunzãtoare pentru migranþii ilegali, conform unor jurnaliºtii locali.

Bucuresti Bistro Sam


În oraº am cãutat Bucureºti Bistro Sam, o tavernã de pe Viktoriastrasse 30. Era închisã când am dat de ea. Pânã în aprilie, barul aparþinuse lui Terzi ªukru, un cetãþean turc de 43 de ani care avea drept de ºedere în Germania.

Potrivit procurorilor români, vara trecutã, ªukru a cunoscut cinci cetãþeni români care mai târziu au devenit clienþi permanenþi ai restaurantului sãu. Dar prietenia lor s-a încheiat prost, pentru cã aceºtia s-au numãrat printre cele 12 persoane arestate în aprilie, împreunã cu ªukru, de cãtre poliþia românã, la Deva. Toþi au fost acuzaþi de trafic cu migranþi din Turcia cãtre Germania.

Au fost prinºi dupã ce doi dintre beneficiarii afacerii lui ªukru, ºi ei cetãþeni turci, au fost arestaþi la graniþa româno-ungarã când, la ieºirea din þarã, au folosit cãrþi de identitate false pentru a trece în Ungaria. Un poliþist sub acoperire a fost tot timpul unul dintre membrii echipei lui ªukru.

ªukru avea legãturi strânse cu comunitatea turcã din Aachen din rândul cãreia mai mulþi membri doreau sã-ºi aducã rudele ilegal în Germania ºi erau dispuºi sã plãteascã sume serioase pentru acest serviciu, dupã cum spun procurorii români.

În rechizitoriu se aratã faptul cã mai mulþi turci, pe care ªukru intenþiona sã-i aducã în Germania, au obþinut vize turistice de intrare în România de la Consulatul român din Istanbul. ªi au fãcut asta fãrã sã depunã documentele necesare. Alþii au obþinut de la aceleaºi autoritãþi vize de afaceri pentru a intra în spaþiul european.

Ministerul de Externe român a respins orice implicare ºi a negat cã ar avea cunoºtinþã de acþiunile ilegale ale unor angajaþi ai sãi, dar alþi funcþionari au rezerve faþã de acest fapt. „Mã îndoiesc cã toate vizele pentru România au fost emise în mod legal. Acest lucru, eliberarea de vize, nu se poate întâmpla fãrã implicarea cuiva din interiorul ambasadei”, a declarat un poliþist.

ªukru este în prezent anchetat ºi deþinut într-un penitenciar din România, iar foºtii sãi vecini par uºuraþi cã nu mai au loc curse de maºini ºi încãierãri pe Viktoriastrasse, de când birtul a fost închis. „Lumea poate în sfârºit sã doarmã liniºtitã”, a spus o femeie în jur de ºaizeci de ani. Ca o ironie, ea avea un mic atelier de croitorie în care fãcea din când în când haine pentru stripteuzele din localul turcului ªukru.


Complicitate din interior


Aºa cum am arãtat anterior, nu am întâmpinat dificultãþi în a obþine ºi a folosi cartea falsã de identitate, dar în unele cazuri falsificarea documentelor nu este posibilã fãrã complicitatea unor funcþionari autohtoni.

Aceasta este o problemã crescândã. În aprilie 2009, poliþia românã a arestat câteva persoane care se specializaserã în falsificarea actelor de identitate, documente ce urmau sã fie  folosite pentru ilegalitãþi. Printre ei, era ºi o  funcþionarã de la Evidenþa Populaþiei din Timiºoara, acuzatã de eliberarea a cel puþin 24 de astfel de documente.

Inspectoratul Naþional pentru Evidenþa Persoanelor din Bucureºti – INEP a precizat cã numai doi funcþionari publici au fost arestaþi anul trecut pentru trafic cu cãrþi de identitate false. Primul caz era cel din Timiºoara. În al doilea, era vorba despre ºeful unui birou de eliberare de cãrþi de identitate din judeþul Iaºi. Conform Direcþiei Generale Anticorupþie din cadrul  Ministerului de Interne, acesta din urmã a eliberat mai multe cãrþi de identitate unor persoane care au cãlãtorit astfel în state membre ale Uniunii Europene din spaþiul Schengen.

A fost condamnat la trei luni de închisoare în 2008, dupã ce procurorii au dovedit implicarea sa în douã cazuri de eliberare de cãrþi de identitate false. Ancheta a continuat, iar în mai 2009 a fost din nou trimis în faþa instanþei în alte nouã dosare similare.

Potrivit comisarului-ºef de poliþie al INEP, Anca Berbecariu, activitãþile de falsificare de documente personale au luat amploare în România dupã aderarea þãrii la Uniunea Europeanã în 2007: „Cãrþile de identitate româneºti nu erau atât de mult falsificate înainte de aderarea þãrii la Uniunea Europeanã pentru cã nu prezentau niciun interes”.

La ora actualã în România s-a pus problema introducerii unor noi cãrþi de identitate, aºa-numitele „cãrþi de identitate electronice” care sunt considerate a fi mai greu de falsificat. Acestea sunt deja folosite în mai multe state din Uniunea Europenã. Astfel de cãrþi electronice vor fi  introduse în România în 2011, iar în Germania la sfârºitul anului 2010.

Între timp, poliþia se confruntã cu propriile probleme interne. Conform unui comunicat de presã al Inspectoratului General al Poliþiei de Frontierã, IGPF, 14 ofiþeri superiori au fost supuºi unei anchete interne pentru cã nu au reuºit sã controleze migraþia ilegalã ºi criminalitatea transfrontalierã.

Alþi 11 au fost sancþionaþi disciplinar pentru cã nu ºi-au îndeplinit obligaþiile dupã ce IGPF a descoperit „o serie de neglijenþe în serviciu în combaterea migraþiei ilegale ºi a criminalitãþii transfrontaliere”.

Un document fals seamãnã cu unul original, în timp ce un document falsificat este o carte de identitate originalã pe care au fost modificate anumite date.

Aproximativ 98% dintre falsuri sunt fãcute prin ºtergerea chimicã a datelor înscrise pe cãrþile de identitate ºi apoi prin rescanarea fotografiei. INEP recunoaºte cã documentele de identitate falsificate fãcute cu ajutorul unor complici din sistem sunt greu de depistat, iar Poliþia de Frontierã este întru totul de acord cu acest lucru. „În 99% dintre cazuri, aceste cãrþi de identitate false nu pot fi detectate cu mijloace clasice, adicã vizual, cu o lampã ultravioletã sau cu alte instrumente de care dispune poliþia de frontierã”, a precizat comisarul de poliþie Emil Torje, ºeful puctului de frontierã Borº.


Combaterea fenomenului la nivel regional


Traficul de persoane folosind documente false sau falsificate este numai o parte dintr-o gamã mai largã a infracþiunilor transfrontaliere din Balcani, gamã care include ºi traficul cu droguri, arme sau þigãri.

Cetãþenii turci care vor sã ajungã în Occident tind sã prefere „Ruta Balcanicã”, bazându-se pe faptul cã în þãrile de pe traseu existã comunitãþi etnice. În timpul activitãþilor ilegale, ei se bazeazã pe elemente din cadrul comunitãþilor de etnici turci care trãiesc în regiune.
Buletin fals bulgaresc pe numele Erdogan Hasanov


Presa româneascã a relatat arestarea anul trecut la Bucureºti a unui turc, traficant de droguri, care conducea o afacere cu heroinã în valoare de peste 4 milioane de euro pe an. Când a fost arestat, avea la el o carte de identitate româneascã falsificatã, una bulgãreascã falsã, un paºaport ºi un permis de conducere emise de autoritãþile din Bulgaria ºi un permis de conducere german falsificat.

În timp ce reþelele infracþionale opereazã în toatã regiunea, autoritãþile conºtientizeazã necesitatea cooperãrii dacã vor sã anticipeze miºcãrile traficanþilor. Un progres major în acest domeniu a fost crearea în 1999 a Iniþiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est, SECI, ºi a Centrului de Combatere a Criminalitãþii Transfrontaliere din cadrul SECI de la Bucureºti.

SECI a fost creatã pentru a coordona activitatea poliþiei ºi a vameºilor din regiune împotriva crimei organizate. Toate instituþiile de profil ºi antitrafic din Europa ºi Statele Unite sunt reprezentate în cadrul SECI, iar Interpolul ºi Organizaþia Mondialã a Vãmilor au statut de observatori permanenþi.

SECI face eforturi sã anihileze reþelele de traficanþi, dar activitatea sa este îngreunatã de abilitãþile infractorilor. „Traficanþii cunosc foarte bine legislaþia naþionalã a statelor aflate pe «Ruta Balcanicã»”. Nu avem de-a face cu un singur creier care controleazã totul, ci cu numeroase mici reþele”, a explicat comisarul de poliþie Cristian Duþã, ofiþer de legãturã al Poliþiei Române în cadrul SECI.

 
Presiune la  frontierele UE ºi Schengen

În medie, ºase cetãþeni turci sunt prinºi în fiecare zi încercând sã treacã ilegal graniþa de vest a României. Datele Poliþiei de frontierã aratã cã jumãtate sunt gãsiþi în posesia unor cãrþi de identitate false sau falsificate cu care migranþii intenþionau sã intre în Ungaria, primul stat din spaþiul Schengen pe care îl întâlnesc în drumul lor spre Austria sau Germania.

Pentru a combate acest fenomen, România a introdus la începutul lui 2009 un sistem de „profil de risc” pentru a-i ajuta pe poliþiºtii de la frontierã în activitatea lor. Toþi cetãþenii turci cu vârste cuprinse între 20 ºi 35 de ani care deþin paºapoarte noi cu vize româneºti emise pentru o perioadã de 10-15 zile trebuie sã fie atent verificaþi.
Migranti prinsi la frontiera


Foarte puþini dintre cei incluºi în acest profil de risc au pãrãsit legal România în urma verificãrilor poliþiei de frontierã a bazei de date a Oficiului Român pentru Imigrãri.

Comisarul de poliþie Petru Ghezea, ºeful sectorului Poliþiei de frontierã Negru Vodã, la graniþa cu Bulgaria, menþiona cã migranþii ilegali sunt de obicei prinºi la frontiera de Vest a României în drumul lor spre statele membre ale Uniunii Europene din spaþiul Schengen folosindu-se de cãrþi de identitate false sau ascunºi în autovehicule. Celor mai mulþi li se permite intrarea în România, dar nu ºi în spaþiul Schengen.

Localnici din Dobrych, Varna, dar ºi din alte localitãþi bulgãreºti au început sã foloseascã punctul de frontierã de la Negru Vodã pentru traficul cu migranþi în România dupã aderarea statului balcanic la Uniunea Europeanã în 2007.

Potrivit Poliþiei române de frontierã, migranþii turci folosesc mai multe mijloace de trecere ilegalã a frontierei în Ungaria. Intraþi în mod legal în România ei obþin documente false, în special falsuri româneºti ºi bulgãreºti, sau vize false pentru spaþiul Schengen.
Control la frontiera - TIR turcesc


Aceºtia plãtesc între 1.000 ºi 1.500 de euro pentru cãrþi de identitate româneºti false, în funcþie de cât de bine sunt realizate acestea ºi de natura înþelegerii dintre infractori ºi migranþi.

Preþurile sunt mai mari, începând de la 4.000 la 8.000 de euro de persoanã, pentru transportul ilegal de migranþi cãtre Occident în tiruri care transportã medicamente, fructe, mobilier, sticlãrie sau legume.

Migranþii au declarat cã nu e greu sã obþii o vizã româneascã. Anul trecut numai Consulatul român de la Istanbul a eliberat în jur de 11.000 de vize, atât pentru scopuri turistice, cât ºi pentru afaceri. Ministerul român de Externe declarã însã cã toate aceste vize au fost eliberate legal.

Cu toate astea, oficialii români recunosc cã Bucureºtiul se confruntã cu un numãr crescut de persoane care încearcã sã intre ºi sã pãrãseascã þara în mod ilegal. Anul trecut, s-a înregistrat o creºtere cu 67% a numãrului de migranþi ilegali comparativ cu anul 2007.

În primele patru luni ale anului 2009 numãrul celor care au încercat sã pãrãseascã ilegal România, adesea ascunºi în autovehicule, a fost cu 45% mai mare decât în aceeaºi perioadã a anului trecut.

Poliþia de frontierã se confruntã în prezent cu reorganizarea pe scarã largã, în vederea aderãrii României la spaþiul Schengen preconizatã pentru 2011 sau 2012. Sute de poliþiºti de la frontierã trebuie relocaþi, iar „zona tampon” aflatã de-a lungul rutei migranþilor ilegali ºi asiguratã de România, stat ne-membru Schengen, va dispãrea.

„Nu ºtim în ce instituþie vom lucra, dar problema migraþiei va rãmâne. Nevoia de poliþiºti de frontierã va exista indiferent dacã graniþele vor dispãrea sau nu”, prezice Petru Ghezea.

Existã indicii cã migranþii reali, nu cei ca Murad Alin Erdogan, vor continua sã-ºi riºte viaþa ºi sã plãteascã sume mari de bani pentru a ajunge în Europa Occidentalã. Þãrile de tranzit, precum România ºi Bulgaria, vor trebui sã lupte din greu cu reþelele transnaþionale sofisticate de infractori care gãsesc întotdeauna mijloace noi de a eluda legea, indiferent de sistemele de securizare a frontierei pe care aceste þãri le vor introduce.

Acest articol a fost realizat în cadrul programului Bursa pentru Excelenþã în Jurnalism, o iniþiativã a Robert Bosch Stiftung ºi a Fundaþiei ERSTE, în cooperare cu Reþeaua Balcanicã de Investigaþii Media, BIRN.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.