Actiunea pentru un vot uninominal curat
Stefan Candea / 2008-11-25
Acasa | Investigatii | Actiunea pentru un vot uninominal curat
Share this story
 

Ghidul alegatorului uninominal – partea III, lista candidatilor incompatibili

 

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

 

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei

                                                    

Asociația Pro Democrația

 

 

Candidați Senat – Județul Alba

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Mihai Nicușor

 

Partener de afaceri (în patru firme din Cugir) cu Teodor Atanasiu, fost ministru al Apãrãrii, actual președinte AVAS; cei doi au condus pe rând Uzina Mecanicã Cugir, dar și filiala PNL Alba; cuplul de parteneri de afaceri a intrat în domeniul conflictului de interese: Atanasiu, devenit ministru, îl numește pe Mihai Nicușor președinte la Romtehnica; dupã ce Atanasiu ajunge șeful AVAS, îl numește pe Mihai Nicușor membru în CA al Electrica București, la conducerea Romarm București, membru în CA al Automobile Craiova, la conducerea Daewoo Automobile Craiova și administrator special la Uzina Mecanicã Orãștie. La Orãștie, conducerea sindicatului îl acuzã de decizii contrare intereselor societãții, în particular de înstrãinarea activelor la prețuri mult subevaluate (un teren intravilan de 100.000 mp, dotat cu utilitãți, a fost vîndut cu 0,5 euro/mp); reclamațiile transmise cãtre AVAS, unde șef este Atanasiu, au rãmas fãrã efect. În declarația de avere, în loc sã își expliciteze veniturile, recurge la trimiterea legalã, dar profund netransparentã, „conform fișei fiscale“.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Alexandru Pereș 

 

Este senator, membru în Comisia pentru agriculturã; presa îl acuzã cã, în perioada guvernãrii CDR, în 1999, împreunã cu ministrul de atunci al Agriculturii (Ioan Avram Mureșan), a protejat trecerea în proprietate privatã a complexului viticol Jidvei pe o cale care a ocolit competiția directã; azi, presa îi atribuie soției cramele Jidvei și un magazin de prezentare al companiei Jidvei, companie care beneficiazã de finanțãri nerambursabile în contul podgoriei.

 

3)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Virgil Narița

 

A fost primar al Roșiei Montane, demis din funcție pentru incompatibilitate: în mandatul 2000-2004 era administrator la o firmã; mai mult, firma avea relații de afaceri cu RMGC – compania care intenționeazã sã dezvolte o controversatã exploatare de aur la Roșia Montanã; rude ale primarului erau angajate tot la RMGC; din 2003, o firmã la care unul dintre proprietari era soția primarului a câștigat mai multe contracte pentru lucrãri publice finanțate de Primãrie.

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Arad

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Florin Remețan

 

Fost subprefect al județului; a fost suspendat din funcție pentru cã a participat la campania electoralã a unui coleg de partid (PSD).

 

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Aurel Ardelean

 

În 2000 a trecut de la Mișcarea Ecologistã, prin platforma Coaliția pentru un Parlament Curat, la PRM și apoi la PD-L. Ca rector al Universitãții „Vasile Goldiș“ din Arad a fost acuzat de presã cã a comis o serie de manevre suspecte: trecerea instituției de la statutul de SRL la cel de fundație, modificare urmatã de acumularea de clãdiri și spații de la municipalitate, dezvoltarea unei rețele de sucursale nelegalizate și neacreditate, altã sursã de mari câștiguri financiare.

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Albu George

 

A fost directorul societãții Astra Vagoane în perioada privatizãrii acesteia; a fost cercetat penal și trimis în judecatã pentru încheierea în fals a unor contracte de vânzare-cumpãrare a unor spații comerciale din Arad; acuzat de abuz în serviciu și fals cu privire la vânzarea fãrã licitație, cu acte false, a trei apartamente.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Argeș

 

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Constantin Tãmagã

 

Fostul prefect al județului Argeș este anchetat de DNA pentru cã a validat unele schimburi de teren în avantajul unor membri marcanți ai PSD Argeș. Adicã pentru el însuși, dar și pentru mama chestorului de Poliție Nicolae Berechet.

Presa din Argeș a mai semnalat și faptul cã fiul deputatului Constantin Tãmagã, Traian, beneficiazã de pe urma influenței tatãlui sãu pentru a-și promova afacerile.

 

Octavian Știreanu

 

Candideazã pentru Senat la Pitești, în locul lui Nicolae Vãcãroiu. Numele sãu apare pe lista demnitarilor care au profitat de poziția lor în stat ca sã obținã contracte pentru locuințe în cartierul de vile „Henri Coandã“, realizat cu fonduri de la ANL. Știreanu avea peste 35 de ani (vârsta maximã pentru ca un tânãr sã poatã beneficia de locuințã de la ANL) când a fost fãcutã cererea. Conform presei, numele soției lui Știreanu a fost înregistrat pe o listã inițialã cu o casã separatã, dar a dispãrut de pe a doua listã oficialã fãcutã publicã de ANL.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Gheorghe Nicuț 

 

Fost primar al orașului Curtea de Argeș. A plecat de la PNȚCD pentru a ajunge la PNL, dar a pãrãsit recent și aceastã formațiune politicã, pentru a candida din partea PD-L.

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Florin Cãlinescu

 

Lansarea candidaturii sale pentru Senat în Argeș a fost însoțitã de dezvãluiri ale presei centrale privind afacerile pe care una din firmele lui le are cu statul român. Este vorba de firma Pro Optica, care a obținut în perioada 2002-2008 contracte de 30 de milioane de euro de la Ministerul Apãrãrii pentru furnizarea de echipamente optoelectronice. Ultimul contract (de 7 milioane de euro) a fost semnat cu puțin timp înainte ca Florin Cãlinescu sã accepte sã candideze pentru PNL în județul Argeș. Unul dintre administratorii firmei Pro Optica este angajat la Ministerul Apãrãrii.

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Bacãu

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Vasile Nistor

 

A avut proces de evacuare cu RAAPPS, deoarece a refuzat sa pãrãseascã locuința de serviciu dupã ce mandatul de secretar de stat i-a expirat. Foștii membri ai PD-L Bacãu l-au acuzat cã nu a existat niciodatã o evidențã contabilã a cotizațiilor sau a donațiilor bãnești primite la partid.

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Radu Cãtãlin Mardare 

 

Fost prefect de Bacãu în legislatura 2000-2004, considerat un apropiat al lui Corneliu Iacubov, Radu Cãtãlin Mardare a fost cercetat de cãtre procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bacãu în cazul Doiniței Huțu, consilier în cadrul Primãriei, arestatã pentru luare de mitã. Mardare a fost acuzat cã ar fi intervenit pentru o cunoștințã, ca sã-i faciliteze acordarea unei locuințe ANL.

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Lucian Ciubotaru

 

Patron de tipografie, a avut contracte pentru tipãrirea buletinelor de vot la toate alegerile organizate în mandatul 2004-2008, dar și contracte prin care a furnizat mãturi serviciului public de salubritate, mãturi suficiente pentru urmãtorii zece ani.

 

Gabriel Stãnicã Lupu

 

Consilier local din partea Alianței D.A. (PNL‑PD), a trecut, în ultimii patru ani, pe la PC, PD-L și a ajuns, în pragul alegerilor, în tabãra PNL.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Bihor

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Gavrilã Ghilea

 

De profesie viceprimar la Oradea, vicepreședinte local PSD, vicepreședinte al Consiliului Județean. A trecut la PD în 2006, dupã ce perioada social-democratã i-a oferit șansa de a se pune la dispoziția partidului: firma la care este acționar a construit sãli de sport și alte clãdiri guvernamentale, proiecte finanțate deci de la buget. Trecerea la PD a fost premiatã pe plan local: firma lui Ghilea a primit contractul de pavare a arterei pietonale (corso-ul) din Oradea, municipiu care, pe vremea aceea, avea primar democrat. Din portofoliul antreprenorului Ghilea mai fac parte cartiere ANL, asfaltãri sau pietruiri de strãzi. Presa a scris, apropo de pietruirile de strãzi, despre nereguli în efectuarea lucrãrilor, Prefectura dispunând declanșarea unor anchete în urma unor suspiciuni legate de fraudã.

 

Petru Filip

 

Fost primar al municipiului Oradea, ales, în 2007, membru al Parlamentului European. A fost acuzat de presa localã de o serie întreagã de nereguli, pornind de la avantaje pe care firma sa le‑a obținut de pe urma funcției din administrația localã și mergînd pânã la inadvertențe în declarațiile succesive de avere.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Gheorghe Carp

 

A fost membru PD, din 1996, înainte de a deveni liberal. Fostului director al Spitalului Municipal, în prezent viceprimar, i-au fost reproșate metodele neortodoxe de organizare a activitãții Consiliului Municipal, mergând pânã la acuzații de falsificare a unor procese-verbale ale ședințelor comisiei de urbanism.

 

Smaranda Rozaura Maria Scridon

 

Directorul Finanțelor Publice Bihor – a fost acuzatã de presa localã cã promoveazã interesele de afaceri ale unor privați (mai exact, ale fraților Micula).

 

 

3)      Uniunea Democratã Maghiarã din România

 

Cseke Attila

 

Subsecretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. DNA a început urmãrirea penalã împotriva acestuia pentru complicitate (cu „baronul“ penal sãtmãrean Ștefan Szabo) la abuz în serviciu prin îngrãdirea unor drepturi – deturnarea unor sume de bani cãtre comune din județul Satu Mare cu primari UDMR.

 

 

 

Iulius Delorean 

 

Consilier municipal la Oradea – este cercetat de DNA, alãturi de încã douã persoane, sub acuzația de deturnare spre propriile buzunare a mai multor sute de mii de euro din banii publici destinați finanțãrii echipei de baschet masculin a orașului.

 

4)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Ioan Mintaș 

 

Prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, prodecan al Facultãții de Protecția Mediului și patron al unei firme de construcții cu numeroase lucrãri executate pentru universitatea patroanã a facultãții în a cãrui ierarhie Mintaș se aflã foarte sus. Rectoratul universitãții a decis însã cã nu e caz de incompatibilitate, astfel cã firma lui Mintaș lucreazã mai departe pe banii publici din bugetul instituției al cãrei angajat este. Presa orãdeanã a scris despre caiete de sarcini redactate de autoritãțile locale pentru a corespunde ofertelor firmei lui Mintaș.

 

Nicu Silviu Odobasianu

 

Absolvent (1987, specializarea Economia și Organizarea Industriei) de „Ștefan Gheorghiu“, a fost pânã în 1989 membru în municipala și județeana de partid, continuând în FSN/PDSR/PSD. A fost primar la Beiuș, „primarul Miculeștilor“, cum scrie presa localã cu referire la proprietarii European Drinks; a rãmas în memoria localã pentru favorizarea clientelei PSD.

 

Ioan Mang

 

Numele fostului prorector apare pe lista lungã a profesorilor care și-au angajat familiile în diverse posturi din Universitatea orãdeanã. Presa localã a mai scris cã firma de calculatoare a lui Mang a beneficiat de numeroase contracte pe bani publici, inclusiv pentru dotarea cu tehnicã de calcul a Universitãții la care era prorector, motiv pentru care candidatul la Senat este unul dintre donatorii generoși ai PSD.

 

5)      Partidul România Mare

 

Pavel Platona

 

Diplomat de carierã, este suspectat cã a continuat dupã 1989 anumite practici de supraveghere a exilului românesc din Australia. Numele lui Platona apare într-o carte despre relațiile româno-ungare în contextul tensiunilor diplomatice din 1986: candidatul PRM, la vremea aceea consilier politic la Budapesta, ar fi fost expulzat de autoritãțile din Ungaria în replicã la expulzarea unui angajat al Ambasadei Ungariei la București acuzat de regimul Ceaușescu de implicare într-un accident de circulație.

 

6)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Lazãr Cutuș 

 

Fost membru PD, pânã în 2004, a trecut apoi la Forța Democratã (Petre Roman), ajungând în acest moment în partidul lui Gigi Becali.

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Bistrița Nãsãud

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Valer Bindea

 

Fost prefect al județului, viceprimar la Nãsãud; a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Egalitãții de Șanse; presa semnaleazã faptul cã în declarația de avere depusã în 2006 ca secretar de stat, a omis sã treacã o casã deținutã în comun cu fosta soție. În timpul mandatului de prefect a semnat un controversat transfer a 800 ha de pãdure din proprietatea unei comune în cea a unei asociații.

 

2)      Partidul România Mare

 

Viorel Cotuțiu

 

Traseist politic: PUNR, PC, acum PRM.

 

Constantin Pamfiloiu 

 

Vicepreședinte al Consiliului Județean Bistrița Nãsãud, a recunoscut cã firma în care este acționar a derulat afaceri cu statul, dar nu în propriul județ.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Botoșani

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Viorel Grigoraș 

 

Vicepreședinte PNL Botoșani, om de afaceri (patron RVG Speed), a fost șef al Autoritãții de Reglementare Rutierã (ARR). Este acuzat cã din aceastã poziție și-a dezvoltat afacerea de transport de persoane, profitând de avantajele funcției publice pe care o deținea. Era numit „tartorul licențelor de transport“. A fost acuzat cã i-a terorizat, prin amenințãri și agresiuni, pe șoferii care luau cãlãtori în mașina personalã, considerați o amenințare pentru profitul firmei de transport a lui Viorel Grigoraș.

 

Liviu Câmpanu

 

Este suspectat cã a fost colaborator al Securitãții. Fostul director al Casei Județene a Asigurãrilor de Sãnãtate, Rodica Huțuleac, a refuzat sã achite solicitãrile de platã fãcute de Liviu Câmpanu în calitate de doctor, pe motiv cã acesta, parlamentar fiind, nu avea când sã practice și meseria de medic, deci cosidera solicitarea un abuz.

 

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Viorel Marian Panã

 

Traseist politic. A trecut prin urmãtoarele partide: PD, PDSR, PSD, PC. A fost acuzat de foștii colegi din PD de nereguli în administrarea banilor partidului pe vremea când se afla la conducerea filialei Constanța, folosind resursele partidului în interes personal.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Brãila

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Constantin Sever Cibu

 

A mãrturisit cã a transmis Securitãții, în anii ’80, rapoarte care, susține fostul primar, aveau caracter tehnic. Politicienii brãileni nu au fost mulțumiți de explicațiile lui Cibu, solicitând mai multe informații de la CNSAS, în condițiile în care liberalul de azi este fost membru al Comitetului Central al PCR. A reciclat foști milițieni repudiați atât în spațiul public, cât și în cel privat, unii aflați sub urmãrire penalã, angajându‑i în instituții din subordinea Primãriei. În decembrie 1989, a pãrãsit funcția de director al fabricii de excavatoare Progresul cu tot cu instalația de preparare a sifonului din fabricã, dar și cu o mapã de contracte pentru export (Mannesmann), cea care, probabil, l-a ajutat sã își deschidã o fabricã de utilaj industrial (pe lângã care mai are și una de patiserie și biscuiți, beneficiarã, din 2005 – pe când era primar al urbei – a programului „Cornul și laptele“). Cibu s-a ales cu dosar penal dupã ce a încercat sã concesioneze ilegal portul Brãila. În timpul mandatului sãu de primar, Uniunea Europeanã a solicitat returnarea a milioane de euro, alocați prin programul Phare pentru dezvoltarea Zonei Libere, dar nefolosiți; existã și suspiciuni de deturnare de fonduri.

 

Ion Susanu

 

Fost candidat al PDSR (actualul PSD) la primãria Brãilei, ulterior consilier județean liberal, Susanu este directorul concernului Braigal în al cãrui mandat, în guvernarea Vãcãroiu, se produce o masivã decapitalizare a concernului ce trebuia sã aducã maximum de profit dintr-o asociere ce includea Insula Mare a Brãilei și alte câteva companii de profil agrozootehnic din Galați și Brãila. Pe numele lui Susanu au fost deschise numeroase dosare penale pentru gestiune frauduloasã, fals în acte și sub semnãturã privatã, chiar subminarea economiei naționale. Unul dintre dosare a fost deschis în urma unui scandal cu exporturi de cereale în care a fost implicat și socrul lui Adrian Nãstase, Angelo Miculescu. Braigal a fost pus în situația de a-l despãgubi pe Susanu (considerat curat de cãtre Justiție) cu daune de victimã a regimului Ciorbea, cel care a decis închiderea Braigal, în 1997.

 

 

2)      Partidul România Mare

 

Ilie Lascu

 

Fost prefect, senator și lider local al PSD, a optat inițial pentru un mandat de independent, dar a trecut la PRM, dupã ce social-democrații i-au refuzat candidatura parlamentarã atât în 2004, cît și în 2008. A fost acuzat cã a încercat sã înscrie întregul personal al Zonei Libere Brãila (pentru a cãrei înființare se implicase activ) în PDSR, actualul PSD.

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Nicolae Mitroi

 

Fostul prefect din partea Alianței D.A. a blocat mai multe luni derularea proiectelor de investiții pentru zona metropolitanã Brãila-Galați, solicitând prețuri exorbitante pentru exproprierea a o sutã de hectare de teren pe care ar urma sã treacã șoseaua care va lega cele douã orașe. A fost acuzat cã a obstrucționat retrocedarea proprietãții moștenite de urmașii unui protestant german a cãrui avere a fost confiscatã de comuniști. A circulat pe traseul ApR-PNL-PLD-PD-L.

 

Gheorghe Dragu

 

Senator PSD între 1996 și 2004, a pierdut sprijinul social-democraților cu puțin timp înainte de data-limitã de depunere a candidaturilor, trecând în fieful PD-L, care l-a și propus pentru Senat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Brașov

 

 

1)      Partidul România Mare

 

Adrian Sas

 

Avocat al unor personaje dubioase din zona Brașovului, fost procuror și director al Penitenciarului Codlea, revocat pe motiv de gestionare necorespunzãtoare a fondurilor și întreținerea unui climat de tensiune în rândul angajaților. Transferul în condiții suspecte al stațiunii Bãile Rotbav cãtre Ministerul Justiției și administrarea acesteia ca o veritabilã moșie sunt alte douã subiecte controversate în jurul cãrora se învârte numele lui Sas.

 

Nicolae Iorga

 

Senator. Înainte de 1978, când a intrat în avocaturã, a fost angajat al Miliției. Anul trecut, cei doi fii ai sãi au fost audiați de Poliție și Parchet sub acuzația de rãpire și tentativã de viol asupra a douã eleve. Dosarul a fost închis.

 

 

2)      Uniunea Democratã Maghiarã din România

 

Iosif Kiss

 

Primar al comunei Tãrlungeni, om de afaceri; a fost condamnat la închisoare pentru acte de corupție: fals și deturnarea unor credite obținute fraudulos. Camera de Conturi a mai descoperit țepe de sute de milioane de lei date, în 2005, bugetului local de primarul Kiss și colegii sãi din Primãrie.

 

Gábor Imre

 

A fost chemat la DNA sã dea explicații în legãturã cu o tranzacție dubioasã între Primãria Brașov și omul de afaceri Ioan Neculaie, candidat acum, și el, pentru Senat.

 

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Ioan Ghișe

 

Fostul primar al Brașovului, deputat PNL (dupã ce la începuturile parlamentarismului românesc postcomunist a fost legislator din partea PAC), a recunoscut cã a semnat un angajament cu Securitatea. PNL i-a retras sprijinul politic, dar nu l-a lustrat pe motiv cã Ghișe, cum reiese din certificatul CNSAS, nu a fãcut poliție politicã. A fost coinițiator al legii privind știrile pozitive; ulterior, în plen, a votat împotriva legii. Existã suspiciuni privind neregului comise în timpul mandatelor sale de primar și cu aprobarea sa în procesele de compensare a foștilor proprietari pentru care nu s-au putut face retrocedãri în naturã.

 

 

 

Denisa Lawrentzia Vasilescu

 

Soția „procurorului cu Rolex“ Nicolae Vasilescu, asociat al mafioților locali și demis în campania „Mâini curate“ lansatã de procurorul general al României, Mircea Criste; ea însãși a fost implicatã, în anii ’90, în afacerile necurate ale miliardarului de carton Dan Tartagã, condamnat la mulți ani de închisoare pentru o serie lungã de capete de acuzare, între care înșelãciune, instigare la fals sub semnãturã privatã sau uz de fals.

 

4)      Partidul Democrat-Liberal

 

Mihail Vestea

 

Fost primar al Predealului, vreme de patru mandate, consilier județean, este cercetat pentru afaceri imobiliare, inclusiv cu patrimoniul administrației locale; a recurs la o serie întreagã de inginerii financiare pentru a intra în posesia unor terenuri.

 

Ioan Neculaie

 

Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, controversat proprietar al uzinei Roman, pe care a obținut-o în urma unui presupus tun imobiliar, pe marginea cãruia candidatul brașovean a fost subiectul mai multor dosare în Justiție, inclusiv la nivelul DNA. Anchetele deschise împotriva lui Neculaie vizau capete de acuzații multiple: înșelãciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri și spãlare de bani. Fiscul brașovean a pus sechestru pe bunurile omului de afaceri din cauza datoriilor clubului de fotbal pe care îl patroneazã.

 

5)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Vlad Ciurea

 

Director al Spitalului „Bagdasar-Arseni“ din București, a fost acuzat de administrare dubioasã a instituției pe care o conduce, și demis chiar, pentru neglijențe grave în urma unor cazuri de deces înregistrate în spital. Parchetul a lansat, în 2004, investigații în urma unei plângeri împotriva lui Ciurea, acuzat de luare de mitã. A fost și subiectul unei investigații pentru infracțiuni economice cu aparaturã medicalã.

 

6)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Bagiu Ovidiu Ilie 

 

Controversat om de afaceri fãgãrãșean, asociat unor acuzații de înșelãciune.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Municipiul București

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Vasile Blaga

 

Conform declarației de avere a lui Blaga, așa cum arãta aceasta la începutul lui 2008, politicianul luase cu împrumut peste un milion de lei noi de la douã persoane fizice. Ambii creditori ai lui Blaga au legãturi de afaceri cu statul și cel puțin unul dintre acești creditori nu avea resurse financiare sã acorde un împrumut masiv. Blaga nu a reușit sã lãmureascã misterul surselor de venit ale creditorilor lui.

 

Cornelia Cazacu

 

Fost consilier în Consiliul General al Municipiului București în mandatul de primar al lui Traian Bãsescu, Cornelia Cazacu s-a aflat într-un grav conflict de interese: firma deținutã de rude ale acesteia (și administratã de soțul ei), Euroavia International Construct SA, a primit contracte de zeci de milioane de euro de la Primãria București pentru lucrãri de asfaltare.

 

Cristian Rãdulescu

 

Cercetat de CNSAS pentru colaborare cu fosta Securitate, Rãdulescu a primit „certificat de bunã purtare“ de la Consiliu, dar a recunoscut cã a dat informații, înainte de 1989, Securitãții. Conform lui Rãdulescu, informațiile îl vizau pe un coleg de facultate arab, care ar fi fost șeful unei rețele teroriste din România.

 

Ioan Talpeș 

 

Traseist politic: FSN, PSD, o tentativã de a ajunge în PNȚCD, acum membru PD-L (dupã ce a înființat un partid propriu, Uniunea Popularã Social-Creștinã). Fost ofițer al Ministerului Apãrãrii și fost șef al SIE, Talpeș a fost acuzat de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa cã a folosit metode sovietice la conducerea SIE. Asupra averii lui Talpeș planeazã suspiciuni, din cauza nedeclarãrii numelui unui creditor.

 

Gheorghe Udriște

 

Fost șef al Direcției de Infrastructurã și Servicii Publice din Primãria Capitalei, Udriște trebuia suspendat din funcție de primarul Adrian Videanu din cauza dosarelor penale întocmite pe numele sãu. Nu a fost suspendat, iar de numele lui se leagã afaceri foarte profitabile cu Primãria, inclusiv ale unor firme apropiate PD-L.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Crin Antonescu

 

În timpul mandatului sãu de ministru al Tineretului și Sportului, Antonescu a semnat documente care au permis ca hectare centrale ale Capitalei, pe care se aflau baze sportive aflate în proprietatea ministerului la acea vreme, sã ajungã în patrimoniul privat al afaceriștilor imobiliari.

 

Mihai Toti

 

În calitatea sa de director al Administrației Fondului de Mediu, Toti a direcționat sume importante din programele de mediu pentru ONG-uri cãtre organizații fãrã legãturã cu mediul sau cu activitãțile ecologiste.

 

 

3)      Partidul România Mare

 

Corneliu Vadim Tudor

 

A încurajat sentimente de urã interetnicã printr‑o propagandã de inspirație securist-naționalistã.

 

4)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Emil Rãzvan Theodorescu 

 

A fost președintele TVR între 1990 și 1992, când televiziunea a fost folositã ca instrument de manipulare de tip securist în crizele mineriadelor. În 2003 a fost cercetat penal pentru abuz în serviciu, dupã ce regizorul Constantin Vaeni a fost demis de cãtre Theodorescu din conducerea Consiliului Național al Cinematografiei. Ticu Dumitrescu l-a acuzat cã ar fi fost colaborator al Securitãții, însã CNSAS i-a dat verdict de necolaborare.

 

Dan Voiculescu

 

Catalogat de CNSAS drept colaborator al fostei Securitãți, Voiculescu a contestat decizia în instanțã și la Curtea Constituționalã, fiind la un pas de desființarea Consiliului (dupã ce Curtea Constituționalã a decis cã mai multe prevederi din legea de funcționare a CNSAS sînt neconstituționale). Ca politician și om de afaceri, Voiculescu s-a aflat în mai multe rânduri în conflict de interese: firma Grivco, la care fondatorul PC este acționar principal, a fost acuzatã în repetate rânduri cã a beneficiat de contracte preferențiale cu statul prin care a cumpãrat energie cu preț mic (de la termocentralele Turceni și Rovinari), apoi a revândut-o statului (Electrica), dar la prețuri mult mai mari.

 

Cãtãlin Voicu

 

Personaj dubios, cu trecut neclar de ofițer de Armatã și SPP, dar și cu legãturi cu interlopi celebri, printre care cei din clanul Cãmãtarilor. În particular, Voicu cere sã i se spunã „Nașule“.

 

Ionel Olteanu

 

Fost procuror și purtãtor de cuvânt al Parchetului General, Olteanu a dat un comunicat, în iunie 1990, prin care legitima violențele minerilor în Capitalã. Ajuns deputat PSD, Olteanu a cumpãrat, ilegal, o casã naționalizatã pe care urmașii proprietarilor o câștigaserã deja în instanțã.

 

 

Șerban Nicolae

 

În calitate de senator, a avut intervenții asupra legii de funcționare a CNSAS, încercând sã limiteze procesul deconspirãrii Securitãții; a propus și votat eliminarea articolului din legea CNSAS care îi asimila colaboratorilor pe nomenclaturiștii și magistrații care au comandat sau au executat ordinele Securitãții și a susținut scoaterea preoților de sub incidența CNSAS.

 

Viorel Duca

 

Candidat în Colegiul 2 pentru românii din afara țãrii; traseist politic. Pe pagina Camerei Deputaților, Viorel Duca figureazã ca membru PRM pânã în februarie 2006, apoi membru PNL pânã în octombrie 2008, iar acum candideazã pentru PSD la alegerile din noiembrie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Buzãu

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Ion Vasile

 

Fost prefect al județului, actual senator PSD, are o avere consistentã: o vilã la Nãvodari, o alta la Bisoca (Buzãu), un conac și patru case la Sãsenii Noi (Buzãu), o altã casã în municipiul Buzãu și circa 100 de hectare de teren, dintre care doar 24 pe numele sãu, restul fiind în proprietatea rudelor. În timpul mandatului sãu de prefect, 33 de hectare de teren revendicat, aflat la marginea Buzãului, au trecut din proprietatea unei stațiuni legumicole în proprietatea Consiliului Local, iar apoi au fost vândute sau oferite sub formã de asociere diverselor firme locale. Nici Omar Hayssam se pare cã nu-i este necunoscut senatorului Ion. Pe vremea când Ion reprezenta Guvernul României în Buzãu, Hayssam, un iubitor al pãdurilor, a cumpãrat SC Foresta Nehoiu, firma care deținea toate resursele de lemn din zonã.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Nicolae Mãrãcine

 

Fost membru PNȚCD, actual candidat din partea PNL. A fost numit de Remeș directorul Agenției Naționale de Îmbunãtãțiri Funciare (ANIF), dupã ce a condus filiala din Buzãu. A fost cercetat penal într-un dosar privind devalizarea sistemului de irigații din județul Vrancea. Dosarul a fost soluționat însã cu neînceperea urmãririi penale.

 

Alexandru Lucian Sãlcuțan

 

Traseist politic: PNL, PLD, Forța Independentã Buzãu, iar apoi revine în PNL.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Cãlãrași

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Norica Nicolai

 

A fost cap de afiș în scandalul „Nepoata“, dupã ce o cunoștințã a Noricãi Nicolai a fost lãsatã sã intre în sala Senatului și sã se joace cu cartelele de vot ale unor colegi liberali. Povestea a fost cercetatã de Parchetul General, dar dosarul a fost închis din lipsã de probe. Soțul, Fulger Nicolai, este asociat într-o firmã de imobiliare cu un alt candidat PNL (Paul Tudor, de la Mehedinți), afacerist care a falimentat douã companii privatizate. Norica Nicolai are probleme și cu declarația de avere, în care nu a menționat acțiunile deținute de soțul sãu la trei firme.

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Doru Ioan Tãrãcilã

 

Conform Coaliției pentru un Parlament Curat (2004), Tãrãcilã a „fost ministru de Interne pânã în 1996. Acționar în mai multe firme, este unul dintre cei mai bogați parlamentari ai PSD, figurând în topul revistei Capital cu o avere estimatã la 12-14 milioane de dolari. Cu toate acestea, Agrozootehnica Pietroiu, una din firmele la care este acționar, a avut datorii mari la bugetul de stat și este actualmente în executare silitã. Fiul lui Doru Ioan Tãrãcilã, Mihai Costin, a încasat sume importante din tranzacția prin care Siderca SA Cãlãrași a fost vândutã cãtre Donasid, el fiind consultant juridic în aceastã afacere. Firma 2T SRL, la care fiul sãu este acționar, are contracte cu majoritatea instituțiilor publice din Cãlãrași, cãrora le plaseazã servicii de informaticã. A fost cercetat în dosarul «Jimbolia», deschis de Parchetul General în 2000“.

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Constantin Dumitru

 

Asociat (prin intermediul familiei) cu Constantin Bercaru, afaceristul care a pus pe butuci Siderca Cãlãrași.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Caraș Severin

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Matei Lupu

 

Unul dintre semnatarii „Pãcii de la Cozia“, în calitate de (fost) lider sindical al minerilor; fost primar al orașului Moldova Nouã; a fost scos de sub urmãrire penalã de polițiștii doljeni dupã ce, pe 3 aprilie 2003, a ucis, din culpã, doi oameni – un pieton aflat pe trecere și persoana aflatã pe scaunul din dreapta al mașinii pe care o conducea. În timpul mandatului de primar a facilitat unei firme a soției sale, SC Alin Alma SRL, afaceri cu administrația localã. O altã firmã la care soția primarului era acționar a avut conturile blocate pentru neplata unor datorii cãtre bugetul local. În paralel, primarul a fost acuzat pentru eliberarea unor acte ilegale de construcții în Parcul Național Porțile de Fier, în interiorul unei arii de protecție specialã acvafaunisticã.

 

Gheorghe Pavel Bãlan

 

A fost deputat, președinte al Consiliului Județean, prefect și președinte al PSD Caraș-Severin, fiind îndepãrtat de conducerea centralã a partidului în perioada „executãrii publice“ a baronilor locali, înaintea alegerilor din 2004. A fost acuzat de implicare în trafic cu lemn și fier vechi, în vreme ce soția sa, Marinela Ionela Bãlan, a obținut exclusivitate pentru imprimarea tipizatelor speciale în tot județul. Despre Bãlan s-a mai scris cã a beneficiat de concedii plãtite de Ioan Stepanescu, administratorul unei firme anchetate pentru nereguli fiscale și partener de afaceri al unui personaj reșițean reținut, în 2005, la Timișoara, de Direcția de Combatere a Crimei Organizate, DCCOA. Stepanescu l‑a acuzat, ulterior, pe Bãlan cã a fãcut presiuni pentru a prelua o parte din afacere.

 

 

2)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Ion Vela

 

Senator. Traseist politic: PD, PSD, Uniunea Democraticã a Croaților, PNG.

 

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Iosif Secãșan

 

Fost președinte al Consiliului Județean, între 2006 și 2008, prim vicepreședinte al PD-L Caraș-Severin, fost director al Spitalului Județean Reșita și președinte al Casei Județene de Asigurãri de Sãnãtate, acționar la mai multe societãți comerciale cu profil medical. Soția a fost acționar la una din farmaciile beneficiare ale celor mai profitabile contracte cu Casa Județeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Ulterior, aceasta s-a retras din acționariat, transferându-și pãrțile cãtre fiu.

 

 

Candidați Senat – Județul Cluj

 

 

 

1)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Ioan Mihai Tãlpeanu

 

Director, înainte de 1989, al Combinatului de Utilaj Greu, a încercat sã-i împiedice pe demonstranții de pe platforma industrialã sã se îndrepte spre centrul Clujului în timpul evenimentelor din decembrie 1989, dând ordin sã se încuie porțile. O descriere a evenimentelor se aflã și în Raportul SRI; fost primar al Clujului imediat dupã decembrie 1989.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Șerban Rãdulescu

 

Traseist politic: PNȚCD, PLD, PD-L.

 

Gheorghe Benea

 

Fost membru PSD; fost administrator judiciar al Combinatului de Celulozã din Dej; a primit, din partea societãții austriece care a fost proprietarul combinatului, comisioane confidențiale, în Austria; faptele au ieșit la ivealã la schimbarea proprietarului austriac; a fost cercetat penal pentru acest motiv.

 

Tudor Ștefanie 

 

Primar al municipiului Turda; presa relateazã cã, în iunie 2006, ar fi ordonat Poliției sã intervinã în favoarea unei firme care intenționa sã-și croiascã un drum de acces peste proprietatea unor cetãțeni care s-au împotrivit și au încercat sã blocheze utilajele de construcție; în 2006 a fost acuzat de incompatibilitate pentru cã ar fi deținut în același timp pozițiile de primar și, respectiv, administrator al SC Salina Turda SA; a fost acuzat, împreunã cu câțiva consilieri municipali, cã a votat subvenționarea de la bugetul public a echipei de fotbal FC Arieșul, în condițiile în care clubul este constituit ca asociație de persoane private, între care și primarul și cei câțiva consilieri.

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Marius Petre Nicoarã

 

Fost președinte al Consiliului Județean Cluj, este acuzat de presã cã ar fi contribuit, în aceastã calitate, la decizii de atribuire directã a unor contracte de care a beneficiat un mic numãr de companii favorizate. Cercetat în mai multe dosare penale ca urmare a acestor afaceri.

 

 

 

 

 

4)      Partidul România Mare

 

Gheorghe Funar

 

Primar al Clujului între 1992 și 2004; a încurajat sentimente de urã interetnicã printr-o propagandã de inspirație securist-naționalistã; a fost suspendat din funcție pentru abuz în serviciu în 2001, apoi în 2003 a fost amendat de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Cluj și de Judecãtoria Suceava cu amendã penalã; în 2003, Curtea de Conturi a pus sechestru pe casa lui Gheorghe Funar pentru a recupera primele și indemnizațiile necuvenite încasate de acesta în anii anteriori; în perioada în care a fost primar, i-a acordat sprijin logistic lui Ioan Stoica, fondatorul jocului piramidal Caritas; a încercat sã aplice o lege de sorginte comunistã, neabrogatã, aceea a „spațiului execedentar“, pentru a evacua cetãțenii din centrul Clujului, lege ce a trebuit sã fie abrogatã de cãtre Parlament pentru a nu se pune în mișcare intențiile lui Funar; a inițiat o hotãrâre de consiliu local prin care s-a atribuit unei firme (VA TECH) un contract pentru gestiunea iluminatului public în valoare de 7 milioane de euro; contractul a fost subiect de litigiu dupã schimbarea primarului; presa acuzã atribuirea ilegalã de terenuri, autorizații de construcție, spații comerciale, contracte de lucrãri publice unor firme și persoane favorizate, între care și firme ale fiului sãu, Sabin Funar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Constanța

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Alexandru Mazãre

 

Fratele primarului Constanței, deputat; presa l‑a inclus între parlamentarii care au solicitat și primit bani pentru chirie, deși dețineau proprietãți în București; în ultima declarație de avere nu mai figureazã nici o locuințã; este acționar la douã firme, deși în declarația de interese nu figureazã decât una; ca parlamentar a influențat procesul legislativ pentru a favoriza inițiative controversate (șosea în zona de protecție a plajei, transferarea administrației plajelor la autoritatea localã etc.) ale fratelui sãu, primarul.

 

Nicolae Moga

 

Fost subprefect, consilier local, aparține grupãrii Radu Mazãre în politicã, administrație, afaceri; este partener de afaceri cu Radu Mazãre (coacționari în trei firme, împreunã cu Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța); declarația de avere este lacunarã – lipsesc veniturile din firme, lipsesc bunuri cu care se afișeazã în public – mașinã decapotabilã, avion ușor etc.; în plus, Consiliul Local Constanța nu afișeazã declarațiile de interese; presa acuzã una dintre firmele în care Moga este acționar cã a încasat ilegal bani de la Primãria Nãvodari, oraș de salubrizarea cãruia se ocupã; autoritatea fiscalã a obligat Primãria sã plãteascã prejudiciul.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Dorel Onaca 

 

Parlamentar din 1996, a migrat spre PD-L trecând prin PDSR, PRM și PC; proprietar al mai multor firme, a fost acuzat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spãlãrii Banilor de spãlare de bani; și-a folosit firmele pentru a extrage sume de ordinul sutelor de mii de euro, sume pe care le circula în conturi personale, lãsând firmele cu datorii neonorate fațã de stat; concluzia raportului este cã Onaca a sãvârșit infracțiunea de evaziune fiscalã: „s-a folosit de aceste societãți pentru sustragerea de la plata cãtre buget a datoriilor fiscale rezultate în urma activitãților portuare“.

 

Tudorel Calapod

 

A fost consilier local și primar al Nãvodariului; acuzat în presã cã, în timpul mandatului de primar, a facilitat încheierea de contracte pe bani publici cu firme ale membrilor de familie (socrul, cumnatul); deține mai multe case, un lanț de magazine, un teren de tenis – avere pe care a ocultat-o timp de doi ani în timpul mandatului, prin nepublicarea pe site-ul Primãriei a declarației de avere, așa cum îl obliga legea.

 

Daniel Florea

 

Fost președinte al Curții de Arbitraj pentru Fotbal, demis dupã ce l-a absolvit de vinã pe George Becali în scandalul „valiza“ și a anulat sancțiunile împotriva Stelei, încãlcând flagrant regulamentele interioare ale Curții.

 

3)      Partidul România Mare

 

Radu Comãnici

 

Ambele sale fiice sunt angajate ale Consiliului Județean Constanța, al cãrui vicepreședinte a fost pânã de curând.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Dâmbovița

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Valentin Calcan

 

A fost deputat din partea PSD, candideazã acum, pentru Senat, din partea PD-L.

 

Andrei Mircea

 

Ca avocat, a reprezentat și reprezintã personaje controversate din serviciile secrete. Ca fost asociat cu fiul primarului din Snagov, a reușit sã obținã pentru sine și pentru ceilalți asociați terenuri în condiții suspecte la Snagov.

 

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Ion Mihai Dumitrescu

 

Senator PNL. Conform declarației de avere, are nu mai puțin de 12 imobile (apartamente și case, inclusiv de vacanțã). În ciuda faptului cã deține douã apartamente în Capitalã, încaseazã de la Parlament bani pentru a plãti chirie.

 

Alexandru Alexandrescu

 

Traseist politic: pânã în anul 2002 a fãcut parte din PNȚ-CD Dâmbovița, îndeplinind pentru o perioadã chiar funcția de vicepreședinte al organizației locale. Din 2002 a fãcut parte din PUR. În 2008, dupã alegerile locale, a demisionat din PC, împreunã cu majoritatea conducerii, și s-a înscris în PNL.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Dolj

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Eugen Georgescu

 

A fãcut parte din personalul societãții de stat de drumuri și poduri subordonatã Consiliului Județean, fiind la un moment dat directorul instituției, deși avea, personal, o firmã concurentã. A pãrãsit PSD pentru PD. Au circulat și controverse legate de legalitatea sumei de 5.600 de euro pe care o încasa lunar ca director, CJ anunțând cã îi va cere lui Georgescu restituirea premiilor de 30.000 RON încasate pentru „merite deosebite“.

 

Radu Berceanu

 

Colecționar de NUP-uri, Radu Berceanu este unul dintre cei mai activi, dar și controversați politicieni români. Fost ministru al Industriilor și Comerțului, mai târziu al Construcțiilor și Turismului, Berceanu a avut, în fiecare portofoliu, parte de momente care au stârnit semne de întrebare. Pe linie parlamentarã a ajuns pânã la vârful Senatului, al cãrui vicepreședinte a fost, fãrã sã renunțe, o perioadã, la statutul de administrator al uneia dintre firmele sale, situație care l-a plasat în postura de incompatibilitate; pierdut prin pãienjenișul de firme și domenii de activitate ale familiei, Berceanu a ratat și declarațiile de avere, discrepanțele dintre acestea aducîndu-l în atenția comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. Printre instanțele care s‑au preocupat de-a lungul vremii de soarta bunãstãrii lui Berceanu s-au numãrat DNA, ANI și Comisia parlamentarã de abuzuri. Pe lista acuzațiilor aduse de-a lungul anilor în care averea i-a prins dimensiuni consistente se regãsește o paletã aproape completã de fraude economice, de la conflict de interese pânã la trafic cu mașini, de la datorii la stat și reeșalonãri pânã la rambursãri de TVA, de la fals și uz de fals pânã la spãlare de bani, de la afaceri cu statul și, implicit, conflicte de interese, pânã la privatizãri dubioase și contracte suspecte în preajma „bãieților deștepți“ din sectorul energetic, toate beneficiind de aferentele comisioane. Acuzațiile merg pânã la trafic cu diamante și trafic cu armament rusesc vândut, în plin embargou, Iranului.

 

Constantin Iancu

 

Latifundiar, a fost implicat în tranzacții suspecte intrate în atenția instituțiilor de control ale statului. Pe numele lui Iancu s-a mai derulat și o investigație pentru lipsire de libertate.

 

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Mircea Geoanã

 

Nu a putut sã justifice veniturile din declarația de avere, invocând surse prea puțin credibile. De numele lui se leagã afaceri imobiliare cu RAAPPS, prin intermediul unor inginerii la care a contribuit și Primãria București. Afacerile familiei Geoanã se întind pe multe domenii (la o primã vedere, lemn, mobilã, imobiliare), bunãstarea recentã venind, conform declarațiilor de avere, din reușitele economice ale actualului șef al Crucii Roșii românești, Mihaela, soția președintelui PSD și președintele unei fundații foarte vizibile în preajma bogatei piețe farmaceutice. Lui Mircea Geoanã i se reproșeazã relații de afaceri neortodoxe și sabotarea unor concurenți; a fost, între altele, asociat cu privatizarea unor active ale Uzinexportimport, afacerea strategicã a Securitãții, dar și cu principalul partener extern al fostei Gospodãrii de Partid.

 

Lia Olguța Vasilescu

 

Fosta peremistã face parte din lotul parlamentarilor gãzduiți de RAAPPS. Președintã a Comisiei de învãțãmânt a Camerei și fostã karatistã, a propus introducerea în școli a recursului la „forța moderatã“. Presa de la București a fãcut o asociere între funcția parlamentarã și doctoratul în sociologie recent obținut la Universitatea din București.

 

Maria Antoaneta Dobrescu

 

Senator în perioada 2000-2004, a devenit inspector general școlar, prima mãsurã fiind înlãturarea funcționarilor neafiliați PSD, pe fondul instaurãrii unui climat de tensiune în instituție.

 

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Cãlin Viorel

 

Presa localã a scris despre contractele controversate de modernizare a Pieței Gãrii din Craiova obținute de firma la care candidatul liberal este administrator.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Galați

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Petru Lificiu

 

A intrat în politicã prin Partidul Social Democrat Român (continuatorul declarat al social-democrației interbelice neconvertite la comunism); în 2000-2001, PSDR a format o uniune și, apoi, a fuzionat cu PDSR, devenind PSD; a fost ales deputat pe listele PSD în 2004, a devenit independent în iunie 2005 și a preluat conducerea Partidului Ecologist Român în urma unui congres contestat de o mare parte a organizației; dupã ce eșueazã în tentativa de fuziune cu partidul lui Gigi Becali, se înscrie, în noiembrie 2007, în PD. A fost acuzat cã, în perioada ministerialã, a concesionat peste 100 de hectare în zona lacului Vãcãrești din București, ignorând peste 100 de notificãri ale proprietarilor de drept. În acest caz este acuzat și de fostul sãu coleg de partid și guvernare, Mihai Tãnãsescu. În calitate de ministru a inclus pe lista zonelor amenajabile din fondurile de inundații lacul Snagov, unde se aflã vilele unui mare numãr de demnitari. A mãrturisit cã a scris notificãri la Securitate, specificând cã au fost rapoarte ale cãlãtoriilor sale în strãinãtate în calitate de specialist. Înainte de 1989 a fost activist de partid la Primãria Sectorului 3.

 

Constantin Petrea

 

I se spune „deputatul asfaltator“, firmele sale acaparând lucrãrile publice de construcții din nordul județului, la Tecuci și în împrejurimi: este vorba de 43 de contracte fãrã licitații în valoare totalã de peste 8,5 milioane RON. Dacã politic nu a fost prea activ, la nivel de Camera Deputaților, în schimb a atras mulțumirea șefilor filialei județene pentru aportul la campania dinaintea alegerilor locale. Curiozitatea presei fațã de afacerile lui Petrea l-au determinat pe primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, sã inițieze un proiect de hotãrîre localã care sã selecteze jurnaliștii acreditabili pe lângã municipalitate și sã specifice exact tipul de informații ce pot fi solicitate Primãriei. Stația de bitum a deputatului funcționeazã fãrã aviz de mediu, autorizația fiindu-i retrasã în 2003 din cauza norilor de fum ce acoperã mai multe cartiere din oraș. Firmele deputatului mai apar și în licitațiile „cu mânã moartã“ și cu participare transpartinicã.

 

Marius Gerard Necula

 

Fostul prefect de Galați a pãrãsit PSD pentru a face parte dintr-o obscurã grupare numitã Mișcarea Independentã și este membru PD-L de anul acesta. A fost luat în colimator pentru evaziune fiscalã (inclusiv într-o afacere în care e asociat cu baronul PSD Ilie Plãticã Vidovici), a fost acuzat cã a profitat de pe urma poziției pe care a avut-o la nivel județean pentru a oferi propriilor firme contracte pe bani publici și cã a instalat apropiați în poziții de control al fondurilor pentru lucrãri contractate de administrația localã. Deși este apropiat al lui Plãticã Vidovici, a fost vãzut și ca un posibil „locotenent“ al Mihaelei Geoanã la conducerea Crucii Roșii. De altfel, familia lui Necula are și propria organizație caritabilã, la umbra cãreia s-au derulat activitãți aducãtoare de profit, multe dintre ele din bani publici. Sediul în care se aflã aceastã fundație a fost obținut de la Primãrie în urma unor suspecte combinații imobiliare.

 

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Gheorghe Saghian

 

Numele lui Saghian apare în contextul unor subvenții acordate de Direcția Agricolã unei firme aparținînd „elitei“ PSD Galați și în umbra cãreia s-ar afla unul dintre baronii locali, Ilie Plãticã Vidovici.

 

Laurențiu Chirvãsuțã

 

A demisionat, în 2006, din Consiliul Județean, dupã ce presa localã a dezvãluit cã soția acestuia era acționarul majoritar al unei firme care obținuse, în urma unei cereri de ofertã, o lucrare oferitã chiar de CJ Galați. Pe de altã parte, o firmã la care figurase ca acționar (a concesionat acțiunile când a intrat în administrația județeanã), a beneficiat de lucrãri de reabilitare a sediilor unor primãrii din județul Galați.

 

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Paul Pãcuraru

 

A demisionat recent de la șefia Ministerului Muncii și Egalitãții Șanselor, dupã ce a fost suspendat de președintele Traian Bãsescu din cauza unor scandaluri de corupție. Unul dintre acestea se referã la o convorbire telefonicã prin care ministrul ar fi solicitat liderului PNL Gorj, Ilie Morega (filat de SRI într-un scandal legat de finanțarea partidelor cu bani de la serviciile descentralizate), sã intervinã pe lângã directorii Societãții Naționale a Lignitului Oltenia în vederea favorizãrii obținerii de contracte de cãtre firma de consultanțã a fiului lui Pãcuraru. DNA susține cã deține, în acest caz, o înregistrare audio ca probã. Prin urmare, instanța anticorupție a solicitat Președinției aviz de începere a urmãririi penale pentru acuzația de luare de mitã. Una dintre societãțile comerciale la care este acționar Pãcuraru a obținut din partea Parlamentului, ca urmare a unor subterfugii, prin atribuire directã, un contract de aprovizionare și, apoi, de upgradare a unor copiatoare – în acest din urmã caz achiziționarea unora noi ar fi costat doar jumãtate din prețul plãtit pentru modernizarea celor vechi. Printre clienții firmei lui Pãcuraru figureazã majoritatea instituțiilor considerate vitale ale statului. Ulterior renunțãrii la portofoliul liberal, Pãcuraru a devenit președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bãnci din Senat.

 

Paul Ichim

 

Fost membru PNȚ-CD, apoi PD, iar acum PNL.

 

4)      Partidul România Mare

 

Carol Dina

 

Fost ministru în guvernul Dãscãlescu; decembrie 1989 l-a prins prim-secretar la Galați, unde a și fost arestat, pentru puțin timp. Un fost secretar de stat din Ministerul de Interne, deputatul PD-L Mircea Toader, susține cã a fost turnat la Securitate de candidatul PRM (Toader a și câștigat procesul pe care l-a intentat statului român și în care a punctat faptul cã Dina fãcea rapoarte). De douã mandate senator, președinte al Comisiei pentru privatizare, Dina și-a instalat fiul într-una din pozițiile de conducere la Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului. Pe pagina de internet a Senatului îi lipsește CV-ul, senatorul limitându‑se la a povesti despre ce a fãcut dupã 2000, de când este în Parlament.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Giurgiu

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Ion Rãdoi

 

Conform Coaliției pentru un Parlament Curat 2004, „Ion Rãdoi a fost lider al sindicatului «Unirea» și al Convenției Naționale a Trasportatorilor, ambele din Blocul Național Sindical, funcții pe care le-a pãstrat și în timpul mandatului de senator PSD. Sindicatul pe care l-a condus a fost acționar la societatea Sindomet, care, în urma unui contract încheiat în 1994 cu Regia Autonomã Metrorex, era beneficiara a 75% din volumul chiriilor plãtite de proprietarii spațiilor comerciale din stațiile de metrou. Cu ocazia unui control efectuat în 2003 de Corpul de control al Ministerului Lucrãrilor Publice, s-a descoperit cã Metrorex a încheiat un contract de asociere dezavantajos cu Sindomet pentru achiziționarea unor boghiuri. S-a constatat cã prețul Sindomet era superior pieței, în condițiile în care banii pentru producerea boghiurilor proveneau dintr-un credit acordat de guvernul elvețian.“

Ovidiu Cristian Dan Marciu (PSD)

Fost prefect al județului, Marciu a direcționat contracte de lucrãri pe bani publici spre firmele deținute de familia sa, dar și spre cele aflate în proprietatea fostului subprefect, Nicolae Bãdãlãu, actual deputat PSD.

 

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Dan Mocãnescu 

 

Traseist politic: PRM, USC, PD-L. Aflat în conflict de interese (ca și colegul de candidaturã Ioan Rãdoi), întrucât este lider sindical și deputat.

 

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Vasile Mustãțea

 

Implicat într-un scandal la alegerile locale din acest an, când rivali politici au fost bãtuți în campania electoralã, la care Mustãțea, „apolitic“ - ca prefect, participa. Pentru ca membrii PNL implicați în încãierare sã nu fie cercetați, Mustãțea ar fi intervenit direct la șeful Poliției Giurgiu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Gorj

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Toni Mihail Greblã

 

Fost prefect al județului, director al Asociației patronilor din minerit, Patromin; este asociat într‑o firmã cu controversatul om de afaceri Alin Șimota din Hunedoara; este nașul fiicei altui om de afaceri controversat, Dan Bãrcinã din Tîrgu Jiu; presa apreciazã cã rolul lui Greblã în aceste relații este de a‑și folosi influența pentru facilitarea contractelor sau pentru protecție; una dintre firmele lui Bãrcinã este în anchetã pentru un contract prin care a achiziționat energie electricã de la Complexul Enegetic Rovinari și nu a achitat parte din contravaloarea energiei achiziționate, producând un prejudiciu de peste 3 milioane de euro. Energia a fost revândutã tot unor firme ale statului, la un preț mai mare; s-a încercat achitarea datoriei prin compensare cu un apartament și un teren de valoare mult mai micã, dar crescutã artificial prin vânzãri și cumpãrãri între firmele aceluiași în sistem suveicã; aceste fapte sunt anchetate într-un dosar DNA.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Vasile Crețan

 

Directorul Exploatãrii Miniere Motru este acuzat în presã cã firma fiului sãu a câștigat contracte de servicii cu compania de minerit; el însuși este acționar într-una dintre firmele înființate și conduse de lideri de sindicat din minerit care încheie contracte de servicii (camuflate în subcontractãri) cu compania de minerit; DNA a efectuat o cercetare, dar s-a limitat la constatarea lipsei de prejudiciu, fãrã a se pronunța cu privire la existența unui conflict de interese.

 

Nicolae Bercea

 

A fost director adjunct al Societãții Naționale a Lignitului Oltenia; el este unul dintre directorii din minerit care au încasat sume importante pentru invenții pe care presa le considerã a fi mai degrabã sarcini de serviciu; Bercea este acuzat cã, în ultimii cinci ani, a încasat 2,2 miliarde de lei vechi pentru invenții ca „soluția tehnicã de reducere a lungimii de transport a sterilului rezultat din treptele inferioare ale Carierei Jilț Nord“ și „soluția tehnicã privind reducerea vitezelor de transport pentru corelarea capacitãților de transport haldare, cu capacitãțile de excavare“ etc. Numele lui Bercea a fost asociat cu cel al lui Clement Mocanu, un controversat om de afaceri care a construit, prin firma sa, vile pentru mai mulți șefi din minerit și din instituțiile publice, pentru a beneficia de anumite avantaje la acordarea de contracte. Printre cei cãrora Mocanu spune cã le-a construit vile se numãrã și Nicolae Bercea.

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Hunedoara

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Dan Radu Rușanu

 

Fost director adjunct al Centrocoop înainte de 1989; inspector guvernamental în 1991; deține numeroase funcții în administrație; a fost președinte Eximbank și secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Împreunã cu soția sa, este deținãtorul unei averi estimate la 50 milioane de euro, avere care este în cercetarea Agenției Naționale de Integritate. A fost subiectul multor acuzații în mass media, însã nu a fost niciodatã subiectul unui dosar de corupție care sã ajungã în instanțã. Perioada de înflorire materialã a familiei Rușanu este cea în care Dan Radu Rușanu a fost director Eximbank și secretar de stat (1996-2000). Multe dintre dintre acuzațiile care i se aduc fac legãtura dintre funcția publicã a lui Rușanu și beneficii suspecte ale unor oameni de afaceri, urmate de succese financiare ale firmelor soției demnitarului. Un beneficiar al unui important credit din partea bãncii la care președinte era Rușanu – omul de afaceri Dan Grițac – este asociat cu soția lui Rușanu, ale cãrei firme beneficiazã, de exemplu, de concesionarea la un preț mult subevaluat a unor hale – și a unei importante suprafețe de teren – în centrul municipiului Constanța; de administrarea companiei care a cedat halele se ocupã una dintre firmele lui Grițac. Presa consemneazã multiple asemenea situații suspecte de a fi încadrate la crimã organizatã.

 

Alin Șimota

 

Om de afaceri și proprietar al echipei de fotbal Jiul Petroșani; imagine controversatã în mass me­dia; avere estimatã de 100 de milioane de euro, locul 94 în topul Adevãrul; a fost subiectul mai multor anchete penale: ANAF a fãcut șase plângeri penale contra lui pentru neplata unor datorii la stat, evaziune fiscalã; Parchetul de pe lîngã Judecãtoria Hunedoara a decis neînceperea urmãririi penale și aplicarea unei amenzi fiscale; a câștigat în condiții controversate licitația pentru amenajarea centrului civic Petroșani.

 

2)      Partidul România Mare

 

Racoțea Florin

 

A migrat de douã ori: de la PRM la PSD și înapoi la PRM.

 

3)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Adrian Pãunescu

 

Propagandist al Partidului Comunist și al regimului lui Nicolae Ceaușescu prin intermediul revistei Flacãra și al cenaclului „Flacãra“, fondat de el. Dupã 1989 a înființat Partidul Socialist al Muncii, alãturi de Ilie Verdeț, partid pe listele cãruia a candidat la președinție în 1996. A trecut la PDSR în 1998. Este, de douã legislaturi, președintele Comisiei pentru culturã și media. Are o avere considerabilã. Pe numele senatorului figureazã o casã la Bârca și o vilã în București, mașini, terenuri. Pe numele fiicei Ana-Maria (14 ani) figureazã o altã casã, un teren intravilan, un teren agricol la Tâncãbești, douã apartamente (unul în București, celãlalt la Craiova).

4)      Partidul Democrat-Liberal

 

Cristian Marius Vladu

 

Fost prefect al județului în perioada 2005-2006, subprefect în anul 2007, suspectat și anchetat pentru corupție în anul 2007. Pânã în 2005 a fost membru în CA al Societãții Reva Simeria (acum deține acțiuni, 20%), care se ocupã cu reparațiile de material rulant, în principal la vagoanele de la SNCFR. În paralel, Cristian Vladu a deținut și funcția de director comercial al Regionalei CFR Marfã Timișoara. Presa afirmã cã între CFR-Marfã, firmã cu capital de stat, și Reva Simeria, cu capital privat, au existat relații comerciale – care au defavorizat compania de stat – în perioada în care prefectul de Hunedoara se afla la conducerea ambelor societãți.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Ialomița

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Marinicã Cazacu

 

Fost prefect al județului Ialomița pânã în august 2007, Cazacu a fost cercetat de DNA și ulterior trimis în judecatã pentru un prejudiciu estimat la circa 7 milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în anul 2006, Cazacu și șefa Oficiului Județean de Cadastru au împroprietãrit, ilegal, cinci persoane apropiate și rude, cu 225,35 ha de teren în zona Urziceni și Manasia, județul Ialomița, terenuri ale Agenției Domeniilor Statului. Ca urmare, au fost pãgubite 53 de persoane, proprietare de drept. Prejudiciile cauzate acestora și ADS se ridicã la peste 7 milioane de euro. În 2005, când a devenit prefect, Cazacu a fost acuzat de presa localã cã, înaintea numirii în funcție, a fost incompatibil în calitate de primar al comunei Ion Roatã, fiind în același timp și administrator la patru firme ale familiei. Sesizarea penalã depusã în 2005 nu a fost soluționatã nici pânã astãzi.

 

Tudor Panțuru

 

Cât timp a fost consilier județean, Panțuru a refuzat sã iasã din incompatibilitate și și-a pãstrat și funcția de director al Spitalului Județean Slobozia. A renunțat la funcție abia dupã ce a devenit senator, dar și-a stabilit sediul biroului sãu parlamentar în secția de chirurgie a spitalului.

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Alecsandru Știucã

 

A fost, conform „Coaliției pentru un parlament curat“ din 2004, „vicepreședintele Comitetului Județean de Culturã al PCR. Subprefect în perioada 2000-2004. Sub mandatul sãu, firma Ionda SRL, la care patron este nepotul – Știucã Ionuț –, a beneficiat de lucrãri de confecționare mobilier și uși pentru școli și locuințe construite prin programul ANL“.

 

3)      Partidul România Mare

 

Gheorghe Savu 

 

Fost lider al PSD Ialomița, exclus de pe listele de candidaturã din cauza problemelor de imagine, Savu s-a refugiat la PRM. Fost președinte al Consiliului Județean, Savu a fost cercetat penal de DNA. Într-unul dintre dosare era vorba de vânzarea de cãtre Consiliul Județean Ialomița, condus de Savu, a douã spații comerciale și a cabanei Misleanu cãtre Fundația „Ialomița 2000“ (condusã tot de Savu), precum și de sponsorizarea acestei fundații de cãtre firme care, în schimb, aveau sã primeascã contracte de lucrãri publice în județ.

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Iași

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Leonard Rusu

 

Traseist politic: Partidul Moldovenilor, PSD (prin absorbție a Partidului Moldovenilor), Partidul România Mare, Partidul Democrat, devenit Democrat-Liberal. Cercetat de mai multe ori de Poliție, pentru distrugere și furt în cazul unui stadion de rugby din Pașcani, pentru fals în declarații (ambele în 2007).

 

Lucian Flaișer

 

Asupra sa a planat suspiciunea cã ar fi colaborat cu Securitatea pe vremea când lucra la Combinatul de Fibre Sintetice, devenit Terom. A negat, afirmând cã a scris doar rapoarte inofensive. „Erai obligat prin lege, la vremea aia, sã faci rapoarte cînd plecai în strãinãtate și când participai la discuții cu persoane strãine. În 48 de ore trebuia sã dai un raport“, a afirmat într-un interviu din 2006. Numele sãu apare într-un caiet descoperit în 1989 în biroul fostului prim-secretar de Iași, caiet care conținea persoane de sprijin ale Securitãții. Înainte de 1989, a scris materiale propagandistice pe prima paginã a ziarului PCR de Iași, Flacãra Iașului.

 

Dumitru Oprea

 

A refuzat cu obstinație sã-și declare veniturile, inclusiv înainte de alegerile locale din iunie 2008, când a candidat la Primãria Iași. A fost unul dintre „liderii“ luptei împotriva declarãrii averilor de cãtre demnitari. Refuzul declarãrii veniturilor i-a atras și o reclamație din partea PSD Iași la Biroul Electoral Municipal, reclamație admisã.

La sfîrșitul lui 2007, în calitate de rector al Universitãții „Al. I. Cuza“, a semnat ilegal acte adiționale în vederea continuãrii lucrãrilor de renovare a instituției, ulterior universitatea fiind amendatã de Autoritatea Naționalã pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

 

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Radu Terinte

 

Devenit senator ca membru PC, Terinte a trecut la PNL înainte de alegeri. CNSAS a decis cã nu a fãcut poliție politicã, deși la dosarul lui Terinte se aflã documente care aratã cã acesta s-a întâlnit de cel puțin douã ori cu un ofițer de Securitate și a dat informații despre studenții strãini.

 

Dorina Nicolina Isopescu

 

Protejata baronului de Iași Relu Fenechiu, deputat PNL, Isopescu a fost numitã șefã la Inspectoratul de Stat în Construcții. S-a remarcat prin scandaluri în presã: achiziționarea a 660 de laptop-uri pentru „scrierea proceselor verbale“ de cãtre inspectori și angajãri dupã concursuri trucate. Isopescu este, în prezent, cercetatã de DNA.

 

3)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Marian Enache 

 

Traseist politic: PDSR, ApR, Partidul Noua Democrație, Partidul Conservator.

 

Neculau Constantin 

 

Viceprimar al Iașiului, fost membru PRM, fost în tratative cu PC, acum membru PSD. Cercetat de DNA (împreunã cu primarul Gheorghe Nichita și cu funcționari din Primãrie) pentru atribuirea unui teren din centrul Iașiului unui om de afaceri (Iulian Dascãlu) care construiește acolo un important proiect imobiliar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Ilfov

 

 

1)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Constantin Bucur

 

Fost cãpitan SRI, actual deputat ex-PRM, Constantin Bucur a fost condamnat, definitiv, la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru încãlcarea Legii privind siguranța naționalã. Magistrații militari l-au condamnat pe fostul cãpitan SRI la închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei pentru cã, în cadrul unei conferințe de presã a PRM, a fãcut publice înregistrãri ale unor convorbiri telefonice efectuate de cãtre SRI.

 

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Gabriel-Sorin Zamfir

 

Este parlamentar de Ilfov și președinte al Uniunii Naționale a Agențiilor Imobiliare. Deține locuințã proprietate personalã în București, dar și locuințe în Otopeni. Cu toate acestea, încaseazã lunar o mie de dolari de la Parlament, pentru a plãti chirie. Pe care bani, a declarat în direct la un post de televiziune, nu-i folosește pentru chirie, ci îi dã unor tineri din staff-ul lui de campanie.

 

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Valentin Delcea

 

Subprefect de Ilfov, Valentin Delcea este acuzat cã a înșelat cu peste 34.000 de euro o societate imobiliarã care i-a intermediat vânzarea unui teren. Delcea a încasat (în acte) 380.000 de euro de pe urma acestei tranzacții, dar „a uitat“ sã plãteascã intermediarului banii și nici nu a declarat suprafața realã a terenului, „umflatã“ cu 1.000 de metri pã­trați, datoritã Primãriei Glina. De asemenea, mai multe terenuri pe care urmeazã sã fie extins Aeroportul Internațional „Henri Coandã“ au ajuns, în mod cu totul dubios, în proprietatea unor apropiați ai primarului localitãții Otopeni, Silviu Constantin Gheorghe. Afacerea a fost pusã la cale cu complicitatea celor doi subprefecți ai județului Ilfov, Caterina Popa (fostã secretarã a Primãriei Otopeni pânã în 1989) și Valentin Delcea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Maramureș

 

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Mircea Radu Munteanu

 

Migrator politic: inițial, s-a înscris în PNL. Au urmat PNȚ-CD și din nou PNL. Înaintea campaniei electorale de la alegerile locale, s-a înscris în PD‑L, dar s-a rãzgândit dupã câteva ore. A obținut un mandat de consilier județean pe lista PNL. Ulterior, a demisionat din PNL (și din funcția de consilier județean) pentru a se înscrie în PD-L. În perioada 1996-2000, pe când activa în PNȚ-CD, a fost directorul FPS Maramureș. În mandatul sãu au avut loc numeroase privatizãri discutabile. Cea mai „cunoscutã“ e vânzarea Combinatului de Metale Neferoase „Phoenix“ din Baia Mare (actualmente Cuprom), cãtre indienii de la Allied Deals, pentru suma de doar 110.000 dolari.

 

Gheorghe Mihai Bârlea

 

Migrator politic: PNȚ-CD-PNL-PD-L. În perioada 1997-2000 a fost prefect țãrãnist al județului, timp în care firma de construcții a fratelui sãu a obținut mai multe contracte cu Consiliul Județean.

 

2)      Partidul România Mare

 

Pavel Suian

 

Fratele fostului senator PUNR Valer Suian; a predat, înainte de 1989, la Academia „Ștefan Gheorghiu“ și a fost membru CC al PCR. În 1990 a cochetat cu PNȚ-CD. În perioada 1998-2003 a fost înalt funcționar la sediul central al UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu), fiind implicat într‑un scandal internațional privind o delapidare de 1,6 milioane de dolari din fondurile ONU: Suian a recomandat finanțarea unor proiecte pentru o organizație a italianului Mario Scaramella (unul dintre suspecții în cazul otrãvirii agentului KGB-Aleksandr Litvinenko).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Mehedinți

 

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Petre Daea

 

Fost ministru al Agriculturii; a emis ordinul de exceptare de la restituire a circa 100.000 de hectare de pãdure, oferind astfel satisfacție clientelei interesate în obținerea unor zone de masã lemnoasã exploatabilã. Daea nu este strãin nici de unele dintre episoadele afacerii Insula Mare a Brãilei, alãturi de Culițã Tãrâțã, colegul de partid care a primit o concesiune a IMB. A fost cercetat de procurorii anticorupție în dosare referitoare la importul de grâu (unele surse vorbesc despre favorizarea unor apropiați ai soției ex-premierului Adrian Nãstase) și la privatizarea politicã a societãții Piscicola SA Neamț.

 

Ion Sârbulescu

 

Revoluționar, senator pe listele PNL (2000-2004), a trecut, dupã preluarea guvernãrii de cãtre Alianța D.A., în funcții cu dedicație politicã, a dezertat, în mai 2007, la PD-L, iar din februarie 2008 s-a cuibãrit în PSD. A fost acuzat de abuz în serviciu, pe când era director la Regia pentru Activitãți Nucleare (RAAN) și recunoaște cã putea fi arestat pentru decizii luate atunci. Douã firme care au sediul în locuința lui Sârbulescu au încheiat contracte de import de cãrbune printr-un

off-shore cipriot pe cheltuiala dezavantajoasã a Regiei conduse atunci chiar de Sârbulescu; în afacere apare și fratele deputatului PSD Eugen Nicolicea. A permis consumarea iraționalã a stocului de rezervã de cãrbune a RAAN pânã la limita periclitãrii siguranței naționale.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Liviu-Lucian Mazilu

 

Vicepreședintele Consiliului Județean a confirmat existența fișelor de evaluare pe care le fãcea șefilor de servicii descentralizate cãrora le dãdea sau retrãgea puncte dupã cum aceștia se descotoroseau de pesediștii din fruntea respectivelor instituții.

 

Paul Tudor

 

Falimentatorul de serviciu al liberalilor, asociat într-o firmã de consultanțã, Azuga Invest, cu soțul Noricãi Nicolai. Prin firmele pe care le dețin, Paul Tudor și soția sa au dat mai multe tunuri imobiliare (asociate cu o serie de alte mișcãri dubioase sau chiar frauduloase – vânzãri sub sechestru, comisioane sau șpãgi, dar și onorarii nejustificate) pe spinarea unor întreprinderi la care statul era acționar și complice, prin APAPS/AVAS.

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Mihai Stãnișoarã 

 

Actual consilier prezidențial pe probleme de securitate naționalã, fost deputat, președinte al Comisiei pentru Apãrare, Ordine Publicã și Siguranțã Naționalã. Conform presei, s-a combinat cu „bãieții deștepți“ din energie.

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Mureș

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Antonie Ștefan Mihail

 

A migrat din PNL, prin PD-L, la PSD; a fost și membru PUNR. Unul dintre inițiatorii unui proiect de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), prin care se dorea abrogarea articolului care obligã candidații la alegerile parlamentare sã-și declare averile; a fost director general al Distrigaz Nord SA, poziție din care a fost demis în urma unui control comandat de ministrul Industriilor; controlorii financiari ai Camerei de Conturi Mureș au constatat un prejudiciu de peste 100 de miliarde de lei vechi – plãți nefondate, pierderi exagerate în rețea etc.

 

Corneliu Grosu

 

Fost șef al Gãrzii Financiare Mureș, apoi director al sucursalei Mureș a BRD. În calitate de director de bancã, Grosu a fost acuzat de patronul unei companii cã din contul sãu la sucursala localã a BRD au fost fãcute plãți neautorizate cãtre trei firme care nu existau în evidența Registrului Comerțului; pãgubitul și-a recuperat pierderea, iar vinovatã a fost gãsitã doar o angajatã a bãncii.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Petru Bașa

 

Om de afaceri controversat din municipiul Sighișoara, deține mai multe instituții media: cotidianul 24 de ore mureșene, Jurnalul de Sighișoara, Teleson (inclusiv cablu TV) și Radio Son. Conform presei locale, Bașa a abuzat de monopolul pe care îl avea în domeniul internetului în Sighișoara pentru campania electoralã din       mai-iunie 2008, în favoarea actualului primar PSD, Dorin Dãneșan; din aceastã cauzã, împotriva sa au fost depuse mai multe plângeri de cãtre reprezentanți ai societãții civile din Sighișoara: la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Sighișoara, la ANRCI.

Bașa este acuzat și de faptul cã a început construcția la hotelul propriu de la poalele Cetãții fãrã sã respecte documentația pe baza cãreia a fost emisã autorizația de construcție. Lucrãrile au fost sistate pânã la intrarea în legalitate.

 

Mihai Poruțiu

 

A migrat de la PNȚCD la PNL și apoi la PD-L. Fost consilier local și acționar la mai multe firme, dintre care una a câștigat o serie de lucrãri licitate de Primãrie; În 2006, Mihai Poruțiu a fost declarat bun de platã, în solidar cu alte cinci persoane – angajați ai Primãriei Târgu Mureș – pentru prejudicierea bugetului local cu 4 miliarde de lei vechi în urma unei licitații care nu a respectat legea concurenței.

 

3)      Uniunea Democratã Maghiarã din România

 

Frunda Gyorgy

 

Senator; are cinci dosare la CNSAS – douã de rețea, trei de urmãrit; CNSAS a dat verdictul cã Frunda nu a fãcut poliție politicã; fostul șef al Securitãții din județul Mureș susține cã „Frunda fusese recrutat pentru a da informații despre reprezentanții comunitãții maghiare“. Frunda este unul dintre cei care s-au opus vehement înființãrii Agenției Naționale de Integritate și legii confiscãrii averilor obținute ilicit; în mai multe publicații a apãrut informația cã nu și-ar fi declarat toate proprietãțile pe care le deține. Gyorgy Frunda recunoaște, într-o declarație acordatã Evenimentului zilei, cã nu a completat corect declarația de avere, dar susține cã „nu existã nici un leu nejustificat“ în averea pe care a dobândit‑o în cursul anului 2007.

El a amânat însã explicația legatã de proveniența surplusului de 541.931 de lei rezultat din compararea ultimei declarații de avere, din luna mai 2008, cu cea completatã în luna noiembrie 2007. Frunda a înregistrat venituri de 159.134 lei, în timp ce conturile sale au crescut cu 701.065 lei.

 

David Csaba

 

Consilier local și director la Direcția Apele Române Mureș. Veniturile familiei David sunt consistente: pe lângã salariul de director de 60.000 lei, David Csaba mai câștigã 6.000 de lei din indemnizația de consilier, 16,400 de lei din participarea în consilii de administrație în diferite societãți publice și 60.000 de lei din dividende de la firma pe care o deține, SC Hidroplast. Firma la care este acționar David Csaba (60%), SC Hidroplast SRL, este specializatã în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitãrii avizului de gospodãrire a apelor și a autorizației de gospodãrire a apelor atestate, deci în directã legãturã cu Direcția Apelor Române, unde David Csaba ocupã postul de director în Mureș. Firma este administratã de soția sa.

 

Marko Bela

 

Președinte UDMR, fost vicepremier, senator. Deși unele publicații au scris cã ar fi colaborat cu Securitatea, CNSAS a decis cã Marko Bela nu a fost colaborator al Securitãții. A declarat cã a încasat venituri provenind din drepturi de autor în valoare mult mai mare decât drepturile de autor reale: pentru douã cãrți, una de poezii editatã în 500 de exemplare și una de interviuri, i s-ar fi cuvenit o sumã de 3.000 lei, nu 90.000, cât a încasat. DNA a cercetat acest caz suspect de a fi o formã de a obține venituri necuvenite.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Neamț

 

 

1)      Partidul Democrat-Liberal

 

Simion Maftei

 

Protejat al fostului ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, Maftei a fost numit de cãtre acesta în funcția de director al Romsilva, deși mandatul sãu de director la Direcția Silvicã Neamț se sfârșise cu micșorarea salariului cu 10% pe trei luni și plângere penalã pentru achiziții pãguboase, inclusiv de la firme fantomã.

 

Vasile Șendrea

 

Ca subprefect de Neamț, Șendrea a intervenit (și a și recunoscut) pe lângã Direcția de Ape Bacãu pentru ca o parte din lucrãrile de îndiguire a unor râuri, dupã inundații, sã fie date unei firme din Neamț.

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Dan-Vasile Constantin

 

Numit președinte al Consiliului Județean Neamț, Constantin a fost suspendat la puținã vreme din funcție, de cãtre prefect, pentru cã era incompatibil: administra și o firmã personalã. În ciuda faptului cã a contestat suspendarea în instanțã, Constantin nu și-a recuperat funcția.

 

 

3)      Partidul România Mare

 

Dumitru Badea

 

Fost deputat și senator PRM, fost șef al Consiliului Județean Neamț, Badea a recunoscut deschis cã a fost ofițer de informații pentru fosta Securitate și s-a arãtat deranjat de verificãrile CNSAS: „Pentru mine, decizia CNSAS nu are nici o relevanțã. Eu am declarat de mai multe ori, de-a lungul anilor, cã aceastã sintagmã, «poliție politicã», mã lasã complet indiferent“.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Olt

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Ion Toma

 

Firma lui Ion Toma, SC Scadt SA Slatina, a beneficiat de contracte importante cu Consiliul Județean, când la conducerea acestei instituții se afla Jenel Copilãu, pe vremea aceea vicepreședintele al filialei județene PSD și, implicit, subordonat politic lui Toma.

 

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Jenel Copilãu

 

Migrator politic: a început în Partidul România Mare (președinte al organizației Olt) în 2005, a dezertat la Partidul Popular – împreunã cu fostul peremist Ciontu; în 2006 a trecut la PSD, iar în 2008, înainte de alegerile locale, s-a înrolat în PNL. În declarația de avere a lui Jenel Copilãu pe anul 2006, veniturile sunt mai mici decât bunurile obținute. Astfel, potrivit declarațiilor din 2005 și 2006, veniturile din salarii și dividende ale familiei Copilãu au fost sub 150.000 lei, în vreme ce bunurile obținute prin construire sau cumpãrare depãșesc 269.000 lei. Familia Copilãu a dobândit în perioada 2004-2006 nu mai puțin de trei imobile: o casã de locuit în Slatina (moștenire) și douã case de vacanțã, una în județul Gorj, alta în județul Olt, la Teslui. Ultima a fãcut, alãturi de alte construcții în zonã, obiectul unor verificãri (nefinalizate) din partea mai multor instituții, pentru omiterea unor etape prevãzute în documentația cerutã de lege pentru construirea unei case.

 

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Gheorghe Buicã

 

Traseist politic: fost membru al PRM, în 2006 a trecut la PSD, iar din 2008 este în PD-L.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Prahova

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Georgicã Diaconu

 

Fost prefect de Prahova, om de afaceri apropiat de Liviu Luca și de Adrian Nãstase, cu ultimul învecinându-se la Cornu. Face parte din vechea gardã PSD a județului. Diaconu are o avere impresionantã, mare parte din ea provenind din afaceri cu statul. Firma Petro Construct, la care Diaconu a fost acționar, a înflorit în mandatul sãu de prefect, obținând foarte multe contracte publice sau primind pachete subcontractate în Prahova și Ialomița.

 

Alin Teodorescu

 

Fost deputat PSD de Brãila și fost șef al Cancelariei lui Adrian Nãstase. În 2004, a fost acuzat cã, prin intermediul institutului pe care-l controla, IMAS, oferea perspective pozitive candidaților apropiați PSD, inclusiv lui Adrian Nãstase. Același Teodorescu a recunoscut cã, în 1988, a scris mai multe note pentru Securitate, în urma unei cercetãri penale în care a fost obligat sã ofere detalii despre persoanele cu care intra în contact.

 

Sorin Chivu

 

Om de afaceri cu statul, consilier județean. Exploateazã de ani buni o parte a oborului din Ploiești, pentru care plãtește sume infime. Pînã în 2004 a fost „regele parcãrilor“, fãcând bani buni dintr-un contract dezavantajos pentru Primãrie. În 2007 a fost unul dintre inițiatorii unei hotãrîri de consiliu local care suna așa: „Se aprobã schimbarea destinației terenului în suprafațã de 12.000 mp. situat în strada Gãgeni, Ploiești, zonã parcuri și plantații de protecție, instituții și servicii exclusiv în domeniul agrementului, în zonã de locuințe cu regim mixt de înãlțime P+1-P+4 și funcțiuni complementare zonelor de locuit“.

 

Daniel Savu

 

Senator PSD de Prahova, fost ofițer SRI între 1992 și 1999, fost candidat la Primãria Ploiești. Savu a ajuns în Parlament în locul lui Antonie Iorgovan. Este cunoscut mai ales pentru escapadele amoroase, având patru copii cu trei neveste și o mulțime de amante pe care nu se obosește sã le ascundã. Este un împãtimit al jocurilor de noroc. Numele sãu a apãrut în stenogramele PSD, pe când era șef al AVAS Prahova, unde avea misiunea sã foloseascã logistica instituției pentru campania electoralã a PSD. Este acuzat de câteva privatizãri dubioase, dar și cã, în calitate de președinte al AGA la SC Hale și Piețe, a fãcut cadou apropiaților o mulțime de spații comerciale.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

George Severin

 

Traseist politic: a fãcut parte din PNȚCD, PC, PNL, iar acum PD-L.

 

 

 

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Teodor Meleșcanu

 

Senator PNL de Prahova, ministru al Apãrãrii și fost ministru interimar al Justiției în guvernul Tãriceanu. A fost membru de vazã al PDSR, ministru de Externe (1992-1996), senator de Prahova între 1996 și 2000. În 1996 a fondat Alianța pentru România (ApR), care în 2001 fuzioneazã cu PNL. Meleșcanu s-a aflat în mijlocul unor scandaluri legate de o presupusã colaborare cu Securitatea, din poziția presupusã de ofițer de informații. În 2005, fostul diplomat Mircea Rãceanu, condamnat de comuniști la moarte în 1989, a publicat o carte în care Teodor Meleșcanu era menționat ca fost ofițer de informații, alãturi de alte nume sonore de la vârful Ministerului de Externe, al Ministerului Apãrãrii sau Economiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Satu Mare

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Ovidiu Silaghi

 

Deputat, ministru pentru IMM-uri, Comerț, Turism și Profesii Liberale și președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agriculturã Satu Mare (CCIA); în dubla calitate de președinte al CCIA și ministru, a inițiat repetate acte normative prin care a încercat sã determine transferul Registrului Comerțului – cu tot cu bugetul acestuia de 48 milioane de euro – de la Ministerul Justiției la Camerele de Comerț, o situație de flagrant conflict de interese; presa reclamã o mulțime de situații în care a acționat în conflict de interese: în calitate de ministru și-a favorizat rude, asociați și medii liberale din Iași și Cluj; cumnatul sãu a fost promovat consilier al ministrului; firmele cumnatului au beneficiat de contracte cu administrația localã din Satu Mare (Direcția Copilului) dar și din Cluj (parcul industrial); una dintre primele firme care beneficiat de programul de finanțãri nerambursabile pentru IMM-uri, girat de ministerul condus de Silaghi, a fost firma în care acționari erau cumnatul și pãrinții lui, în timp ce cumnatul era consilier al ministrului; presa reclamã faptul cã ministerul sugera firmelor care candidau pentru aceste finanțãri sã foloseascã o firmã de consultanțã din Iași; ministrul este în ancheta DNA pentru presupuse fapte de trafic de influențã și șantaj: directorul de la Finanțe Publice Satu Mare s-a plâns cã Silaghi a intervenit în favoarea unei firme care ar fi urmat sã se ocupe de lichidarea unei companii, deși firma pe care o propunea practica un comision net mai mare decât firmele care fãcuserã oferte; directorul acuzã cã ar fi fost amenințat de ministru cu schimbarea din funcție. Mașina primitã ca parlamentar a fost folositã pentru aprovizionarea magazinului deținut de soția sa și sora acesteia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Sibiu

 

 

1)      Partidul Verde Ecologist

 

Dan Pîrnoiu

 

Migrator politic: PSD-PNL-PC-PVE.

 

2)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Viorel Arcaș 

 

Senator, acționar și, pânã în 2004, director general al Automecanica SA Mediaș, este unul dintre politicienii PSD cu firme datornice la stat; el este menționat într‑un raport al Grupului de Investigații Politice, care a centralizat datoriile la stat ale firmelor membrilor PSD: 238 de miliarde de lei vechi.

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Marcel Piteiu

 

Deputat PD-L și șef al Direcției de exploatare Romgaz SA, s-a asociat în afaceri (Matep SRL) cu Mircea Mureșan, ale cãrui firme au câștigat licitații în valoare de aproape 88 de milioane de lei (aproape 26 de milioane de euro) la Romgaz SA, în perioada 2001-2007. Omul de afaceri Mircea Mureșan și deputatul Piteiu dețin împreunã firma Matep SRL. Deputatul Marcel Piteiu are acțiuni la cele mai importante companii ale milionarului Gheorghe Cãlburean, Dafora SA și Condmag SA, ambele listate la bursã. Cele douã companii sunt cliente tradiționale ale Romgaz SA. Numai Dafora a obținut contracte de peste 90 de milioane de euro între anii 2001-2007. Dupã ce a devenit director la Romgaz, veniturile lui Piteiu s-au triplat comparativ cu perioada imediat anterioarã.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Suceava

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Gavril Mârza

 

Fost președinte al Consiliului Județean, vreme de trei mandate, pânã în 2008, este cercetat de DNA din 2005 și a fost trimis în judecatã în mai multe procese sub acuzații de corupție și trafic de influențã.

 

2)      Partidul România Mare

 

Gheorghe Acatrinei

 

Fost senator PRM, care la data alegerilor va fi trecut cu numai patru zile de 80 de ani. A fost primar comunist, renumit pentru rãutatea și duritatea lui. În afarã de Partidul Comunist, a mai încercat la Partidul Român pentru Noua Societate și Partidul Moldovenilor, pânã sã ajungã la PRM.

 

3)      Partidul Național Liberal

 

Ghiorghi Cornia

 

Fost primar de Fãlticeni din perioada 2000-2004, are la activ toate cele trei partide mari: PD, PSD, PNL. Gestionarea defectuoasã a banilor publici este principalul cap de acuzare în anchetele declanșate de succesorii sãi la Primãrie.

 

Aurel Burciu

 

În cei patru ani de când susține cã a intrat în politicã, prorectorul Universitãții „Ștefan cel Mare“ a fugit din PNL în FDR-ul lui Petre Roman, unde, însã, nu s-a simțit bine și a revenit în PNL.

 

4)      Partidul Democrat-Liberal

 

Orest Onofrei

 

A fost ales deputat, în 2004, pe listele Alianței D.A. A pãrãsit PNȚCD în 2003 pentru a se muta în barca liberalã, de unde a migrat dupã grupul PLD Stolojan-Flutur, în PD-L, dar nu odatã cu toatã platforma disidentã, ci în vara lui 2008, la patru luni dupã ce a fost retrogradat din funcția de prefect în cea de subprefect și abia când Flutur a putut anunța public cã Onofrei va candida pentru Senat din partea PD-L. În 2006 a fost condamnat la un an cu suspendare pentru accident rutier cu victime, dar a fost ulterior achitat de Curtea de Apel Iași. Într-o recentã declarație publicã, Arhiepiscopia Sucevei și Rãdãuților l-a acuzat cã a obstrucționat aplicarea sentințelor judecãtorești în cazul Fondului Bisericesc.

 

 

 

 

Petru Carcalete

 

Șef al Inspectoratului Școlar, a fost acuzat de mai multe ori public de foștii colegi din PNL, ca și de eternii adversari PSD, cã a primit mitã la examenele de titularizare și cã firma la care este acționar a obținut contracte de efectuare a unor lucrãri în școli din localitãți cu primari PD-L.

 

Sorin Fodoreanu

 

Comandor în rezervã, a fost inginerul șef al Unitãții de Aviație Specialã care se ocupa cu transportul Ceaușeștilor. Din preajma „elitei“ comuniste a sãrit la PNȚCD, pentru a ajunge, în acest moment, la PD-L. La funcția pe care a ocupat-o în regimul comunist existã suspiciuni cã Securitatea nu i-a fost chiar strãinã.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Teleorman

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Șerban Mihãilescu

 

A fost șeful de cabinet al lui Constantin Dãscãlescu, premier comunist. În mai 2006, CNSAS l-a gãsit maior SIE în perioada 1986-1989 (cea în care a fost șeful de cabinet al lui Dãscãlescu). Un an mai tîrziu, același CNSAS, dupã contestația lui Mihãilescu, decide cã el nu a colaborat cu securitatea. Ca fost șef al Secretariatului General al Guvernului (2000-2004) a devenit cunoscut pentru porecla Micky Șpagã. Are dosar la DNA pentru cã a cerut mitã 11 puști de vânãtoare de la consilierul sãu Fãnel Pãvãlache, pentru a-l menține în funcție, și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Tot Pãvãlache a susținut, în denunț, cã a plãtit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern. Susține cã i-a dat banii lui Nãstase, iar intermediar al afacerii a fost Micky Șpagã. A mai fost anchetat într-un dosar de DNA, dar a primit NUP în cele din urmã. Este vorba despre dosarul demarat în urma denunțului lui Octavian Ionescu, reprezentant al unor investitori care voiau sã bage bani într-un proiect de turism pe Valea Cerbului (Prahova). Ionescu a reclamat zece funcționari publici cãrora le-a oferit mitã pentru eliberarea unor acte. Unul dintre funcționari era consilier guvernamental, angajat la SGG și subordonat al lui Micky. Ionescu a susținut cã i-a fãcut cadou un ceas de 2.000 de dolari lui Mihãilescu și cã el știa de sumele de bani pe care le-a primit consilierul sãu.

 

Constantin Slãbescu

 

Conform unor imagini filmate cu camera ascunsã în vara acestui an, Slãbescu (la acel moment primar al Alexandriei) și Victor Drãgușin (atunci viceprimar, acum este primar din partea PSD) primeau drept cadou mai multe „atenții“, parfumuri, coniac și produse electronice, pentru „trucarea unei licitații“. La alegerile din 2004, același cuplu, format din Slãbescu și Drãgușin, a încercat sã cumpere 4.000 de voturi pentru Nãstase printr-o înțelegere cu coordonatorul local al campaniei Alianței. Voturile în plus pentru Nãstase ar fi fost obținute la numãrarea buletinelor, care ar fi fost fãcutã în defavoarea candidatului D.A.

 

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Alexandru Mocanu

 

ONG-urile care au format Coaliția pentru o administrație localã curatã l-au trecut pe Mocanu pe lista lor de candidați cu probleme. Candidatul PD‑L a fost acuzat cã a promovat interesele familiei sale prin inițierea proiectului de lege care propunea ștergerea datoriilor de 400 miliarde lei vechi a zece fabrici de bere. Printre acestea se numãra și SC Bere și Malț Robema, din Roșiorii de Vede, unde soția sa era inginer-șef. Aceastã societate avea o datorie de 203 miliarde de lei vechi.

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Timiș

 

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Viorel Coifan

 

Fost deputat, fost consilier al prim-ministrului Cãlin Popescu Tãriceanu; CNSAS a comunicat faptul cã Viorel Coifan a fost colaborator al Securitãții ca informator, cu precizarea cã dosarul lui „Virgil“ – numele de cod al lui Coifan – a fost distrus, deci nu se poate pronunța cu privire la natura faptelor.

 

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Cornelia Corescu

 

Fost director al Inspectoratului Teritorial de Muncã; presa a relatat cã, din poziția sa, Corescu a cerut unor angajați ai instituției de stat sã participe la renovarea unui apartament deținut în Timișoara de cãtre fiica ministrului Muncii din acea perioadã, Gheorghe Barbu. Corescu a fost acuzatã în presã de propriii subalterni cã a comis mai multe abuzuri. A fost demisã de ministrul PNL Paul Pãcuraru.

 

 

3)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Ilie Sârbu

 

Președintele Senatului; un fost lucrãtor al Securitãții a declarat cã Sârbu a fost colaborator; în 2003, CNSAS a emis un certificat care contrazice aceastã afirmație; în acest interval, CNSAS a intrat în posesia arhivelor Securitãții și se va pronunța din nou, în funcție de ce alte documente au apãrut.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Tulcea

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

 

Trifon Belacurencu

 

Președinte PSD Tulcea, fost subprefect și fost președinte al Consiliului Județean, Belacurencu este urmãrit penal de DNA pentru concesionarea fãrã licitație a unei amenajãri piscicole de 3.000 ha cãtre firma Piscicola Tulcea. Transferul s-a petrecut în 2004, cînd Belacurencu era încã președinte al CJ Tulcea. Același Belacurencu este apropiat al unor personaje precum Bittner și Verbina, pe care le-a sprijint sã-și dezvolte afacerile nestingherite în Delta Dunãrii. Totodatã, presã afirmã despre Belacurencu cã a „construit“ un drum fictiv în Delta Dunãrii, ca sã gãseascã astfel „clienți“ pentru fondurile Ministerului Transporturilor, condus atunci de Miron Mitrea, dar și niște bani de la UE.

 

Gheorghe Carpov

 

Supranumit și „omul bãlților“, candidatul PSD pentru Tulcea este asociat foarte des cu expresia „mafia subvențiilor din agriculturã“. Controalele Curții de Conturi au relevat câteva lucruri cel puțin dubioase la nivelul județului Tulcea pe vremea când Carpov a fost directorul Direcției Agricole și de Dezvoltare Ruralã. Astfel, Carpov este acuzat cã, în timpul mandatului sãu la DADR, ar fi semnat abuziv, în calitate de ordonator de credite, acordarea de subvenții semnificative cãtre diferite firme cu interese în agricultura localã.

 

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Constantin Gabriel Obreja

 

Apropiat al lui Bogdan Buzãianu, fost director al Energy Holding, Obreja a fost acuzat cã a facilitat, în calitate de consilier al primarului orașului Sulina, câștigarea mai multor licitații de concesiune a unor terenuri de cãtre diferiți „investitori strategici“ în energia eolianã. Numirea sa în grupul „G15“ pentru gestionarea fondurilor UE, alcãtuit de prefectul județului Tulcea la nivel local, este vãzutã ca o mișcare strategicã a „bãieților deștepți“ din județ.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Vâlcea

 

 

1)      Partidul Național Liberal

 

Emilian Frâncu

 

Admite cã a colaborat cu Securitatea, dar precizeazã cã nu a fãcut poliție politicã.

 

2)      Partidul Democrat-Liberal

 

Veronel Rãdulescu 

 

A migrat din PSD, prin PIN, la PD-L.

 

3)      Partidul Noua Generație – Creștin Democrat

 

Ion Marin

 

A fost cercetat de DNA într-un dosar privind o fraudã de 780 de miliarde de lei vechi produsã BCR Novaci, fiind acuzat de utilizare a creditelor în alte scopuri, înșelãciune bancarã, fals, uz de fals și asociere în vederea comiterii de infracțiuni. Potrivit anchetatorilor, Marin a obținut credite de peste 780 de miliarde lei vechi de la BCR, sucursala Novaci. Banii, dobândiți prin mijloace ilegale și cu încãlcarea normelor bancare, au fost utilizați în alte scopuri decât cele pentru care fuseserã acordați. În acest dosar, Marin a fost trimis în judecatã, în stare de arest preventiv, alãturi de fostul director al BCR Novaci și de alte persoane, pentru prejudicierea BCR prin infracțiuni asimilate celor de corupție. Ion Marin a fost arestat în luna iunie 2003 și pus în libertate de Curtea de Apel Alba Iulia în ianuarie 2005. În luna iulie 2007, Ion Marin a fost achitat, iar în luna mai 2008 dosarul „BCR Novaci“ a fost restituit la DNA pentru refacerea rechizitoriului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Vaslui

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Doina Silistru

 

A fost acuzatã de conflict de interese, atunci cînd Ordinul Geodezilor din România a dezvãluit cã senatoarea Silistru a adãugat câteva cuvinte la o lege, cuvinte care i-ar fi permis fratelui ei, de meserie artilerist, sã practice o meserie bãnoasã: cea de topograf.

 

Aristide Roibu

 

Trezorier al PSD, Roibu a lucrat cu bani mulți și nu neapãrat albi. În 2006, a fost chemat la audieri, la DNA. Atât ca sã dea declarații într-un dosar al lui Adrian Nãstase (de finanțare ilegalã a campaniei electorale din 2004), cât și într-un caz în care un om de afaceri acuza PSD, ca partid, cã ar fi primit șpagã. În nume propriu, înainte de 2000, Roibu, soția lui și alți doi asociați și-au deschis o firmã în Elveția care lucra cu banii statului român. Roibu era senator. Ceea ce, tradus, înseamnã conflict de interese.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Cristian David

 

A devenit unul dintre cei mai cunoscuți miniștri ai acestei guvernãri, dupã ce președintele Bãsescu a anunțat cã Poliția a cumpãrat, cu girul lui David, Loganuri de 70.000 de euro. Dupã acest scandal, a urmat un altul: fostul șef al Agenției Naționale Antidrog, chestorul Pavel Abraham, a dezvãluit cã, în 1995, David asista la consum de droguri în casa prietenei lui și e posibil sã fi și consumat.

 

Daniel Drãgan

 

Fost PRM-ist, Drãgan este directorul Agenției Domeniilor Statului. DNA a început urmãrirea penalã împotriva acestuia din septembrie 2008. Drãgan este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, prin care a prejudiciat ADS. Dosarul vizeazã împroprietãriri dubioase în zona de nord a Bucureștiului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Candidați Senat – Județul Vrancea

 

 

1)      Partidul Social Democrat – Partidul Conservator

 

Miron Mitrea

 

Fost lider sindical, deputat PSD și ministru al Transporturilor, a demisionat pe 3 septembrie 2008 din Camera Deputaților, în urma declanșãrii, de cãtre DNA, a urmãririi penale sub mai multe capete de acuzare. Unul se referã la pretinderea și primirea de foloase necuvenite (pe românește, șpagã) într-un dosar ale cãrui încrengãturi ajung pînã la termopanele din Zambaccian ale lui Adrian Nãstase. Mitrea mai este acuzat de abuz de funcție, instigare la fals în înscrisuri oficiale și uz de fals. Presa a relatat cã ministerul lui Mitrea a repartizat fonduri publice disproporționat de mari în județe dominate de „baronii“ PSD (Vrancea, Bacãu și Constanța), încãlcând procedura legalã de distribuire a fondurilor pentru infrastructurã. În perioada ministeriatului Mitrea, regii cu monopol din subordinea Transporturilor au cumpãrat reclamã pe bani publici. A vizitat DNA și pentru dosarul finanțãrii PSD în campania din 2004. Alte dosare penale pe numele lui Mitrea se referã la nerespectarea dispozițiilor legale la încheierea contractului pentru autostrada Bechtel, dar și la tunuri imobiliare cu terenuri ale regiilor controlate de Ministerul Transporturilor. Un scandal, politic, de data aceasta, a fost iscat în urma dezvãluirilor legate de modul în care a plãnuit discreditarea unor adversari în celebrul caz „Mitrea și Messenger-ul“.

 

Gicã Duțã

 

Consilier județean, fost director al Direcției Silvice Focșani, demis pentru exploatãri ilegale în 2004. Comisia de Disciplinã a Regiei Naționale a Pãdurilor a decis în 2005 cã trecutul profesional nu-i permite sã se mai ocupe de silviculturã pentru doi ani. Duțã a atacat în justiție decizia și a avut câștig de cauzã, dar s-a autosuspendat ca urmare a achiziționãrii unor mari suprafețe de pãdure.

 

2)      Partidul Național Liberal

 

Eugen Orlando Teodorovici

 

Secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, membru în numeroase AGA și CA-uri de pe urma cãrora câștigã sume fabuloase (conform declarației de avere, a încasat în 2007 141.000 de euro), ca și soția sa, director de programe operaționale în Ministerul Transporturilor și membru în AGA a Companiei Naționale de Drumuri. Cu toate acestea, a fost unul dintre cei care au primit dreptul de a-și achiziționa, prin credit, o vilã ANL. În responsabilitatea lui Teodorovici se aflã coordonarea Trezoreriei și a Asistenței externe nerambursabile, adicã a direcțiilor care gestioneazã fonduri europene – cum ar fi grantul ISPA pentru construirea podului Calafat-Vidin, atribuit constructorului de o comisie desemnatã și aflatã în subordinea soției lui Teodorovici.

 

Nicu Mazere

 

Consilier județean, intrat în conștiința vrâncenilor drept țeparul care s-a dat membru al Corpului de Control al Președinției, „dijmuind“ lumea afacerilor locale. El însuși om de afaceri, negociazã pânã la extrem, folosind, la nevoie, argumentul forței, în special când are de-a face cu adevãratele organe de control. În 2005, directorul adjunct al Direcției Sanitar Veterinare din județ a fost strangulat și bãtut de Mazere, pentru cã a dispus închiderea unui restaurant al sãu și pentru cã a refuzat sã demisioneze. Pe atunci, Mazere era consilier PD și a fost intens curtat de fostul șef al Vãmilor, Nini Sãpunaru, pentru a trece la PNL. În 2004, Mazere a tras focuri de armã înspre o mulțime de adversari politici (aproximativ o sutã de simpatizanți PSD). Face parte din grupul de afaceriști focșãneni investigați într-o amplã operațiune de spãlare de bani.

 

3)      Partidul Democrat-Liberal

 

Sorina Plãcintã

 

A preluat de la FPS principalele platforme textile din Focșani, dar a fost acuzatã ca a concediat câteva sute de salariați fãrã sã le acorde salariile compensatorii prevãzute Guvern. A fost și în miezul unui scandal legat de nerespectarea clauzelor de privatizare.

 

Dãnuț Popoiu

 

Profesor de matematicã, consilier local la Focșani, fost șef al Inspectoratului Școlar Județean, fost coleg de clasã cu ministrul Varujan Vosganian; a migrat de la PNL la PD-L, via PLD, dupã ce și-a pierdut funcția de inspector școlar general, poziție din care și-ar fi angajat mai multe rude în Inspectorat. Este unul dintre cei mai cãutați meditatori din Focșani, recunoaște cã dã meditații particulare, dar nu a plãtit niciodatã impozite de pe urma acestei activitãți.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Omis

 

Cãlin Popescu Tãriceanu* - Partidul Național Liberal

 

 

În timpul mandatului de ministru al Economiei din perioada guvernãrii CDR (1996-2000), a anulat o licitație pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier, ca sã încredințeze direct contractul firmei (pe atunci) SULZER (devenitã ulterior VA TECH); apoi, sub mandatele guvernelor Nãstase și, respectiv, Tãriceanu, afacerea „retehnologizãrilor în domeniul energiei“ a devenit una dintre cele mai pãguboase pentru economia țãrii, ea fiind cea care a generat sintagma „bãieții deștepți“. Compania VA TECH a devenit client al contractelor cu încredințare directã în valoare totalã de peste un miliard de euro, iar intermediarul acestor tranzacții – Energy Holding – cel mai important operator în domeniul energiei, beneficiar, între altele, al unui contract de achiziție de energie ieftinã (hidro) pânã în 2013; afacerea este subiectul unui dosar care s-a mutat, în urmã cu un an, de la DNA, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind reîncadrat la „subminarea economiei naționale“.

 

Cu o lunã înainte de campania electoralã, Guvernul Tãriceanu a împãrțit 350 de milioane de euro preferențial cãtre primarii PNL și PSD din colegiile uninominale.

 

* Candidat la Camera Deputaților în județul Ilfov, omis în lista din numãrul trecut.

 

 

Comisã

 

De ce Cristina Pocora nu e „pãtatã“              

 

 Deși este o politicianã din România, penelista Cristina Pocora are pasiuni foarte japoneze. Atât de japoneze încât și-a numit firma la care deține acțiuni Origami SRL (din București). Din acest motiv, probabil, niște jurnaliști din Ialomița au confundat firma Cristinei Pocora cu o alta, numitã Origani SRL (din Galați), și au scris cã politiciana penelistã nu și-a menționat-o în declarația de avere. Noi am preluat aceastã informație în „Lista candidaților pãtați“, dar o retragem acum și decretãm cã, de fapt, Cristina Pocora nu numai cã nu este pãtatã, ba dimpotrivã: este imaculatã precum o livadã de cireși japonezi înfloriți (cel puțin din perspectiva criteriilor „Listei candidaților pãtați“).

 

 

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.