Sportul maselor la frontierã: Tigariada
Adrian Mogos / 2008-02-05
Acasa | Investigatii | Sportul maselor la frontierã: Tigariada
Share this story

Afacerea cu þigãri a fost dintotdeauna foarte profitabilã, aceastã activitate cu prizã la public înflorind la graniþa cu Serbia. Grosul mãrfii vine pe Dunãre sau de la magazinele duty-free, iar contrabandiºtii sunt protejaþi de vameºi, poliþiºti de frontierã ºi de oameni politici.


România are graniþã cu Serbia cale de trei judeþe: Timiº, Caraº-Severin ºi Mehedinþi. Aproape sãptãmânal, în aceastã zonã se fac capturi importante de þigãri, cei care încalcã legea fiind amãrãºteni care trãiesc din ajutorul social, consilieri locali sau chiar poliþiºti. Autoritãþile aratã cu degetul spre operatorii duty-free, a cãror prezenþã nu se justificã economic la graniþa cu un stat unde preþul þigãrilor e mai mic decât cel din magazinele duty-free. Poliþia de Frontierã, Vama, Garda Financiarã, Serviciile de Investigare a Fraudelor din inspectoratele judeþene de poliþie, Crima Organizatã ºi Finanþele Publice dau amenzi, întocmesc dosare penale, fac arestãri. Degeaba, "þigariada" este de neoprit. Traficul cu þigãri scãzuse mult în perioada 1 ianuarie-25 mai 2007, când shop-uri-le duty-free au fost închise, dar datoritã presiunilor politice, acestea s-au redeschis.


PACT CU DIAVOLUL. La 22 septembrie 2007, într-o clãdire aflatã dupã punctul de trecere al frontierei de la Stamora Moraviþa, judeþul Timiº, au fost gãsite 21 de baxuri cu þigãri netimbrate în valoare de aproximativ 13.000 euro. La acþiune au participat ºase poliþiºti de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracþionalitãþii Transfrontaliere (CIT) al Direcþiei Poliþiei de Frontierã Timiºoara (DPF). Clãdirea, aflatã peste drum de magazinele duty-free din zonã, este foarte aproape de linia de demarcaþie dintre România ºi Serbia. Prin faþa ei trece un poliþist de frontierã în permanenþã, sau aºa ar trebui, pentru cã acela este sectorul lui. În urma acþiunii care pãrea a fi o reglare de conturi între diferite tabere de contrabandiºti, DPF a menþionat cã i-a recompensat financiar pe ofiþerii care au participat la acþiune, însã este ciudat cã unul dintre cei care au fãcut captura a ajuns sã pãzeascã, la puþin timp, parcarea punctului de tercere a frontierei. Dupã ce Jurnalul Naþional a dezvãluit dedesubturile afacerii, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã a trimis la Stamora Moraviþa echipe din cadrul Corpului de Control pentru a verifica cum au ajuns þigãrile în clãdirea respectivã. S-au constatat deficienþe "în modul de desfãºurare a activitãþii ºi îndeplinirea atribuþiilor specifice de cãtre poliþiºtii de frontierã din tura aflatã în serviciu în data de 21.09.2007" ºi a fost dispusã mãsura cercetãrii prealabile faþã de un ofiþer ºi ºapte agenþi, pentru abateri disciplinare de "neglijenþã manifestatã în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a ordinelor ºi dispoziþiilor primite de la ºefii ierarhici". Pânã la finalizarea cercetãrii prealabile, aceºtia nu îºi mai desfãºoarã activitatea în punctul de trecere, la controlul de frontierã", se aratã într-o adresã a IGPF.


VÂNZÅRI MARI. Totuºi, trebuie spus cã poliþiºtii de frontierã confiscã þigãri pe bandã rulantã. La 3 octombrie 2007, cei de la CIT din cadrul DPF Timiºoara au confiscat de la indivizi din Arad, Timiº ºi Olt în câteva ore 30.000 de pachete cu o valoare de aproape 30.000 euro. Explicaþia celor prinºi a fost cã tocmai gãsiserã þigãrile ºi cã se îndreptau spre poliþie sã le predea, dar, ghinion, au fost prinºi. DPF, care are în subordine inspectoratele Timiº, Mehedinþi ºi Caraº-Severin, a întocmit de la începutul anului 12 dosare penale pentru contrabandã cu þigãri. La rândul lor, IJPF Timiº a avut 3, IJPF Mehedinþi, tot 3 ºi IJPF Caraº-Severin – 0 (zero). În aceste dosare au fost cercetaþi 51 de români ºi patru cetãþeni sârbi. Din mai, de când s-au redeschis duty-free, DPF Timiº a confiscat peste 320.000 de pachete de þigãri în valoare de peste 310.000 euro. Pe de altã parte, aceastã cantitate este destul de micã, având în vedere cã în luna iulie 2007 s-au vândut 5.204.060 de pachete de þigãri, iar în august – 4.743.020. Marcel Bonþindean, adjunctul DPF Timiºoara, spune cã este un adevãrat furnicar la duty-free ºi oamenii nu pot fi opriþi sã cumpere: "La nivelul meu aici, am birou CIT unde lucreazã patru, cinci oameni ºi ei lucreazã separat de inspectoratele din subordine, care sunt mai degrabã o unitate de sprijin. Noi mergem pe acþiuni concrete, pe dosare penale, limita competenþei noastre fiind fâºia plus 30 km spre interior. Aceste duty-free-uri sã se închidã. La noi vin þigãri din zonele libere Curtici ºi Constanþa, dar orice maºinã care pleacã cu þigãri din zona liberã trebuie anunþatã la Vamã". Bonþindean mai spune cã poliþiºtii de frontierã solicitã de la duty-free intrãrile ºi ieºirile (aprovizionãrile ºi vânzãrile), dar cã este aproape imposibil de controlat, mai ales în ceea ce priveºte numãrul de persoane care trec frontiera, pentru cã nu se mai implementeazã în baza de date a Poliþiei de Frontierã. Confiscãrile sunt mai mari decât anul trecut, deºi anul trecut pentru cãlãtorie în Serbia era nevoie de vizã, deci era mult mai uºor de verificat persoanele care fac trafic. În schimb, în perioada vizelor, cei mai mulþi treceau peste fâºie, dar acum nu mai meritã sã îºi murdãreascã pantofii, pentru cã pot trece graniþa ori de câte ori vor. Mulþi dintre traficanþi spun cã sârbii nu le-au pus ºtampila de intrare în þarã în paºaport, iar poliþiºtii români nu au cum sã-i ia la rost pe sârbi. "Nu este stabilit nicãieri în legislaþia românã plafonul ãsta de douã cartuºe ºi un litru de alcool, dar sârbii au prevãzut acest lucru în legea lor. Dacã cineva trece de zece ori pe zi cu douã cartuºe, câºtigã aproape 2.000 de dolari pe lunã. Meserie bunã!", a mai adãugat Bonþindean.


CONSILIER PENELIST. Comisarul Dan Bardaº, ºeful DPF, spune cã "þigãrile vin din zona liberã Constanþa ºi problemele apar în special când instituþiile statului îºi aruncã mâþa de la una la alta". Întrebat fiind care este cel mai important traficant din zona Stamora Moraviþa, Bardaº l-a indicat fãrã preget pe Lucian Cotora, consilier local PNL: "La Moraviþa este un consilier local, Lucian Cotora, care se ocupã cu þigãri. Le spunea agenþilor cã de ce îl opreºte. Noi primeam informaþii pe comunicaþii legate de Cotora, dar nu a fost sancþionat, pentru cã el merge numai la sigur. Avem informaþii cã s-a lãudat cã scoate ºi 500 de baxuri. Poate sã lucreze cu intermediari care adunã marfã pentru el. Foloseºte oameni necãjiþi, care merg pe jos pânã la vamã ºi iau patru-zece cartuºe. ªtie toate miºcãrile noastre din punctele de trecere cu duty-free. Noi chemãm Garda pentru a-i descuraja, ei dau amenzi de la 200 de milioane la un miliard de lei vechi, dar ne facem un deserviciu, pentru cã, neaplicând noi amenzile, nu avem activitate". Cotora este cunoscut poliþiºtilor, mai ales cã refuza sã se supunã controalelor vamale ºi ameninþa cã o sã-i reclame la Cristian David, ministru de Interne, el fiind coleg de partid cu acesta. La Stamora Moraviþa era pustiu, pentru cã cei din IGPF erau în toiul controlului. Nici o miºcare, însã singurul care lua pulsul punctului de frontierã ca vodã prin lobodã era Cotora în VW sãu argintiu. Zâmbea ironic poliþiºtilor în timp ce-ºi flutura mâna scoasã pe geam. La sfârºitul lunii octombrie, dupã ani de afaceri cu þigãri, Cotora a fost prins cu 4.000 de pachete cu þigãri, iar ministrul David nu s-a sfiit sã se dezicã de consilierul local din Stamora atunci când acesta era la greu.


PORÞILE DE FIER. Pe aici nu se poate trece în Serbia decât cu maºini, pentru cã podul este un obiectiv strategic. Pe partea sârbã, podul este supravegheat de camere video permanent, în timp ce la noi poliþiºtii de frontierã încã mai tremurã în frig ºi dirijeazã traficul. Însã unii dintre ei parcã au o teamã sã se ia de traficanþi, deºi legea le permite. Numai în septembrie 2007, pe la Porþile de Fier s-au introdus în þarã legal 55.000 de cartuºe, mult mai multe decât în anul trecut, ceea ce dã mare bãtaie de cap ºi distribuitorilor de þigãri. Patronul unei astfel de firme care distribuie marfã în Mehedinþi, Caraº-Severin ºi Gorj a trebuit sã facã reduceri de personal, pentru cã în perioada în care au fost închise magazinele duty-free vânzãrile arãtau cantitatea realã cumpãratã de fumãtori, dar, dupã redeschiderea magazinelor, vindea sub 100 de baxuri lunar. Aceasta înseamnã ºi comisioane mai mici pentru angajaþii care nu reuºesc sã îºi îndeplineascã planul de vânzãri, deci salarii mai mici pentru cei care muncesc legal. Titu Neþoiu, ºeful Vãmii de la Porþile de Fier I, a avut ºi el probleme cu refuzul angajaþilor duty-free de a da documentele la control, fapt confirmat ºi de comisarul Florea Meche, ºeful punctului Poliþiei de Frontierã de aici, care a adãugat cã cei de la duty-free au refuzat sã facã acest lucru ºi în faþa structurilor superioare. "Au venit de la Regionala Vamalã Craiova sã cearã rolele-martor, dar se dau tot felul de rãspunsuri: cã s-au pierdut în arhivã, cã au fost în concediu. Mã întreabã cã de ce mã intereseazã pe mine cui le-a vândut. Eu la vamã am 40 de oameni, dar sunt ºi oameni lângã care trebuie sã stai, cã greºesc. La noi sunt magazine ale GFS, Euroavipo, Transeuro ºi Heinrig, dar GFS e problema. M-au reclamat cã le obstrucþionez activitatea. Legislaþia zice cã se vinde pentru consumul propriu, dar, dacã mã duc în Serbia, se ºtie cã acolo nu mã lasã decât cu un cartuº. Când erau vize aveam 20 de inºi pe care îi aveam sub lupã. Traficul este în creºtere în acest punct, pentru cã alt punct nu este. ªi acum vin ºi din zonele rurale ºi pentru cartuºul ãla. Vin câte cinci în maºinã! În loc sã fie control de frontierã, este percheziþie. Civilizat ar fi sã îi întreb dacã au ceva de declarat, dacã au nevoie de ajutor cu informaþii, ce materiale accizabile au. Dar, când mã uit în paºaport ºi vãd cã are 300 sau 400 de intrãri, ce sã mai zic?", a adãugat ºeful vãmii.


COADÅ LA ÞIGÅRI. La Porþile de Fier 1 nu se poate face contrabandã, pentru cã este dificil, deoarece contrabanda înseamnã sã ocoleascã punctul de frontierã sau sã sarã gardul cu þigãri. Aici, magazinele sunt dispuse lângã punct, podul este pãzit de jandarmi. În schimb se dau zeci de sancþiuni, pentru cã opresc pe pod sã ascundã þigãri, însã, de la linia de demarcaþie încolo, poliþia nu poate sã ia mãsuri. Cu toate astea, se încearcã toate metodele de a ascunde þigãri: unii se îmbracã în dresuri de femeie ºi reuºesc sã punã pe corp 85 de pachete, alþii începuserã sã vinã pe scutere, dar, dupã ce au fost percheziþionaþi pânã la piele, s-au potolit. "70% din timpul de control e pentru þigãri, în loc sã verifici autenticitatea documentelor, droguri, contrafaceri. Nu cumpãrã câte un cartuº, pentru cã spune cã are nevoie de mai mult, iar ºeful de magazin le-a zis angajaþilor sã vândã oricât. Ne reclamã cã restricþionãm vânzãrile, unii sunt recalcitranþi, instigatori, provoacã lucrãtorii vamali, poliþia. Fenomenul va lua amploare, pentru cã nu este prevãzutã cantitatea clarã de vânzare. Nu toate þigãrile vin în România, cam 60.000 de baxuri intrã la noi, 30.000 la sârbi. În septembrie a fost o medie de opt cartuºe de persoanã, iar dacã sârbii cautã Ronhill ºi Memphis, la noi se vând Marble", a mai spus Neþoiu.


IRITARE. ªefii magazinelor duty-free de la Porþile de Fier I nu îºi lasã clienþii sã intre în magazin, de teamã sã nu le fure produsele. De aceea, þigãrile sunt vândute la geam. Când au vãzut aparatul foto, unul dintre ºefii de magazine, care ºtia ºi de la ce publicaþie sunt, a ordonat intrarea clienþilor în magazin. Între timp au apãrut ºi lucrãtori ai Direcþiei Vamale Craiova, care au demarat un control în urma cãruia s-au dat sancþiuni ºi s-a propus suspendarea activitãþii de funcþionare a unor magazine, pentru cã nu au prezentat la control documentele care justificau vânzãrile. Trebuie spus cã aceste propuneri sunt analizate de Direcþia de Taxe ºi Impozite din Ministerul Finanþelor ºi, chiar dacã se contestã aceastã propunere în instanþã, magazinele trebuie sã îºi înceteze activitatea pânã la o sentinþã definitivã a instanþelor judecãtoreºti. Dar asta nu se întâmplã. Am încercat sã aflãm de la Ministerul Finanþelor cine sunt persoanele care decid dacã propunerile de suspendare nu rãmân numai la stadiul de propuneri. Am fost trimis politicos la ANAF, de unde nici dupã aproape trei luni nu am primit vreun rãspuns. ªi amenzile date persoanelor fizice pot fi contestate în instanþã, cei care au primit amenda susþinând cã au cumpãrat þigãrile sã fumeze împreunã cu soþia, pentru cã sunt ºomeri, iar decizia aparþine judecãtorului care îl crede sau nu pe contestatar. Din mai 2007, de când s-au redeschis magazinele duty-free, ºi pânã la sfârºitul lui septembrie 2007, deci într-o perioadã de patru luni, Transeuro a vândut 1.186.200 de pachete cu þigãri, GFS – 3.167.750, Euroavipo – 2.174.260, Heinrig – 399.930. Un total de 6.928.140 de pachete numai la Porþile de Fier, în condiþiile în care au ieºit aproape 110.000 de persoane din România, din care aproape 80% erau români, un raport dintre vânzãrile duty-free ºi numãrul persoanelor care au ieºit fiind de 4,5 cartuºe de þigãri de om. De la începutul anului pânã la 11 octombrie, aici s-au dat amenzi de aproape 36.000 euro, fiind confiscate peste 8.000 de pachete cu þigãri, reþinute aproape 1,5 milioane de pachete cu þigãri a cãror valoare se apropie de 70.000 euro ºi au fost abandonate þigãri în valoare de peste 12.000 euro. Nu numai românii se ocupã cu aceastã activitate, ci ºi sârbii. Pânã acum au fost prinºi la control, când voiau sã intre în România, nouã sârbi, care încercaserã sã aducã peste 5.000 de pachete de Floyd, Ronson, Mond, Viceroy, L&M. Împreunã au luat amenzi de aproape 6.000 euro.

Þigãrile, printre computere ºi în WC

Zachei Radu este controlor vamal la Stamora Moraviþa de aproape 20 de ani ºi considerã cã o problemã ar fi lipsa spaþiului de depozitare pentru þigãrile confiscate, cauzatã ºi de faptul cã cele trei mari companii producãtoare de þigãri din România – JTI, British American Tobacco ºi Philip Morris –, care ar trebui sã vinã sã ridice þigãrile, nu prea dau pe la ei, vameºii trebuind sã facã niºte operaþiuni pe care în mod normal nu intrã în atribuþiile lor. "Ne chinuim, nu existã magazie. Vama e chiriaº în clãdire, Poliþia zice cã nu are spaþiu ºi, atât timp cât circulã oameni, tiruri, maºini, se adunã þigãri. Dupã fiecare confiscare trebuie vameºul sã stea ºi sã separe þigãrile dupã producãtor, apoi se face înºtiinþare, proces-verbal de predare ºi ei cicã le distrug – (râde) – probabil chiar le distrug. Avem Marble, Ronson, Monte Carlo, toate sortimentele din lume", a spus Radu. Baxurile de þigãri au ajuns, din cauza lipsei de spaþiu, sã fie depozitate ºi printre computerele lucrãtorilor vamali, prin wc-uri care nu se mai folosesc, pe unde se gãseºte puþin loc. Ioan Popovici, ºeful Birou Vamal de la Stamora Moraviþa, a adãugat cã þigãrile pot fi introduse în þarã conform regulamentelor, dar cu condiþia ca ele sã nu fie achiziþionate din magazinele duty-free. De la redeschiderea magazinelor duty-free, vameºii de la Stamora Moraviþa au dat zece amenzi de peste 30.000 RON ºi au confiscat ori reþinut aproape 120.000 de pachete. Începând cu 13 octombrie 2007, amenzile au crescut simþitor, o altã mãsurã aplicatã fiind confiscarea vehiculele modificate pentru þigãri.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.