Legenda Intretinuta
Stefan Candea / 2006-08-01 en
Acasa | Investigatii | Legenda Intretinuta
Share this story
12 aprilie 2006: "Statul meu este atât de bogat acum, încât poate sã-ºi cumpere recunoaºterea internaþionalã" se mândreºte un vameº transnistrian în punctul de trecere al frontierei ucrainiene Platonovo – Goian. Suntem trei "turiºti" înghesuiþi într-o Lada veche, singuri în punctul de vamã pustiu ºi ascultãm prelegerile oficialului separatist. Declaraþia este cu atât mai interesantã cu cât pe parcursul lunii respective, Transnistria fãcea apeluri cãtre Moscova sã ajute populaþia separatistã adusã în pragul unei "crize umanitare" de cãtre o blocadã economicã impusã de Republica Moldova ºi Ucraina.

Un mit?

„Transnistria – gaura neagrã a Europei” este sintagma încetãþenitã printre oamenii politici. Privind îndeaproape asupra acestei republici separatiste, sintagma devine o glumã bunã. Sau dovada unui mit atent întreþinut. Transnistria nu este nicidecum o gaurã neagrã, ci este o plasã de interese economice ºi de crimã organizatã bine conturate, dirijatã în scop strategic de la Moscova ºi pãzitã cu arma în mânã. Grupãrile de crimã organizatã pot fi identificate în spatele fiecãrui obiectiv major achiziþionat prin privatizare în ultimii ani, chiar ºi numai în urma unor investigaþii jurnalistice. Legãturile politice ºi cu autoritãþiile ruse sunt ºi ele transparente. Iar interesul Moscovei de a-ºi pãstra influenþa ºi posibilitatea de a struni un conflict îngheþat, din mijlocul unei cazemate plantatã în coasta Uniunii Europene ºi NATO – este un interes mai mult decât transparent. Pe lângã toate acestea, mai adãugaþi câºtigurile ilicite ale funcþionarilor corupþi din Ucraina ºi Republica Moldova de pe urma republicii ºi veþi avea în faþã tabloul fidel al situaþiei din Transnistria anului 2006. Smirnov ºi ministrul securitãþii interne Antiufeev sunt doar niºte intermediari, administratori ai unei grupãri de crimã organizatã structuratã sub forma unui stat.

Nici mãcar republica Moldova nu ºi-a dat cu adevãrat silinþa sã rezolve problema transnistrianã. Anatol Þãranu, fostul consilier prezidenþial ºi negociatorul ºef al Chiºinãului cu separatiºtii, are o întrebare pertinentã: „de ce Republica Moldova nu s-a dus în faþa instanþelor internaþionale sã judece decretul ilegal al preºedintelui Elþin din 1992, prin care Armata a 14-a cu tot cu arsenalul militar a trecut sub jurisdicþia Federaþiei Ruse ? Decretul este ilegal ºi contravine acordurilor de constituire a CSI-ului, deoarece toate proprietãþile fostei uniuni sovietice care se gãseau pe teritoriul republicilor unionale treceau în posesia acestor republici”.

Implicaþii

Igor Smirnov
Indiferent de legendele din jurul republicii separatiste, existenþa acesteia produce efecte concrete. ªi chiar dintre cele mai periculoase. Situaþia actualã din Transnistria poate afecta direct cetãþenii Uniunii Europene. În primul rând, prin potenþialul permanent de declanºare a unui conflict armat la mai puþin de 200 de kilometri de viitoarea graniþã esticã a UE, ceea ce ar implica din nou un mare numãr de victime ºi refugiaþi. Strict legat de situaþia armamentului depozitat, un eventual accident la imensele depozite de armament incert întreþinute ar putea fi o catastrofã regionalã.

Potenþialul de poluare din zonã nu este un factor lipsit de importanþã, atâta timp cât nu existã un control eficient asupra activitãþilor ce implicã substanþe radioactive, iar ecologia este un domeniu neinteresant pe plan local.

Crima organizatã, la diferitele niveluri, constituie un motiv serios de îngrijorare pentru statele UE. În primul rând este vorba de producerea ºi traficul de armament, chestiune neelucidatã nici pânã în acest moment din lipsa accesului real ºi pe termen lung la fabricile complexului militar industrial. Aceste arme pot alimenta grupãri teroriste sau organizaþii criminale din orice colþ al lumii. Apoi este vorba de activitãþile masive de contrabandã organizatã, care odatã cu apropierea graniþelor UE are toate ºansele sã creascã în activitate. Produse contrafãcute, hranã necontrolatã, þigãri ºi bãuturi alcoolice, iatã doar câteva exemple de mãrfuri extrem de tentante pentru consumatori din Uniunea Europeanã, datoritã diferenþelor de preþ considerabile. Mãrfuri care ºi acum sunt traficate în cantitãþi uriaºe prin intermediul republicii separatiste. Nu în ultimul rând existã o activitate intensã de trafic de persoane dirijatã din Transnistria ºi s-a observat prezenþa ca investitori a reprezentanþilor unor grupãri apropiate de reþelele de trafic internaþional cu stupefiante. Faptul cã atât de aproape de Uniunea Europeanã existã un stat unde se pot ascunde ºi replia grupãri de crimã organizatã este un motiv în plus de îngrijorare.

În fine, chestiunea legatã de încãlcãri repetate ale drepturilor omului pare sã nu sensibilizeze foarte mult opinia internaþionalã. Însã în Transnistria, reprezentanþi ai autoritãþilor moldovene, presã ºi poprii cetãþeni sunt reþinuþi ºi anchetaþi abuziv, fãrã nici o posibilitate de intervenþie externã. Presa ºi ONG-urile independente sunt hãrþuite ºi scoase în afara legii.

Jucãtori...

SUA ºi UE sunt singurii factori care ar putea interveni eficient în rezolvarea crizei din Transnistria. Pânã acum au fãcut-o mai mult formal, dovedind mai degrabã o lipsã de interes. Rugãminþile ºi invitaþiile transmise cãtre Rusia sã-ºi respecte angajamentele ºi sã pãrãseascã zona sunt hilare. Discuþiile, negocierile ºi tratatele internaþionale din ultimii 15 ani ºi-au dovedit pe deplin inutilitatea. Atât în ceea ce priveºte Rusia cât ºi Transnistria. Între timp, afaceri profitabile se deruleazã între companii americane sau europene ºi firme ale separatiºtilor. Aºa cum am arãtat, bãnci ºi companii înregistrate în Occident asigurã bunul mers al afacerilor coordonate de grupãrile mafiote din republicã. În Occident, Transnistria nu costã voturi. Cu siguranþã cã va costa bani!

... ºi jucãtori

Anatol Taranu

Rusia ºi Armata a 14-a formeazã cel mai redutabil jucãtor în rãzboiul rece care se desfãºoarã în Transnistria. Straniu, deºi Rusia a fost implicatã în conflict, acum joacã rolul de pacificator neutru.

O serie de politicieni ruºi sunt direct implicaþi în sprijinirea separatiºtilor, fiind acuzaþi cã au înregistrat ºi câºtiguri economice de pe urma proceselor de privatizare. În lista lungã de deputaþi ai Dumei Ruse care fac propagandã pentru Transnistria, se disting Viktor Alksnis ºi Sergey Baburin, colegi în partidul Rodina. Baburin este vice-preºedinte al Dumei iar Alksnis este deputat, supranumit „colonelul negru” în urma funcþiei pe care a ocupat-o în armata roºie: comandant al trupelor speciale din cadrul armatei. Alksnis s-a remarcat prin cererea oficialã în plenul Dumei de a monitoriza internaþional ultimele alegeri prezidenþiale din Statele Unite. Prãbuºirea imperiului sovietic l-a prins pe Alksnis în Letonia, unde a organizat o opoziþie puternicã miºcãrii locale de obþinere a independenþei. Interesant este cã ºi ministrul transnistrian al securitãþii de stat, Antiufeev, s-a distins prin fapte de arme în aceeaºi direcþie tot în Letonia, din postura de comandant al trupelor speciale OMON. Baburin ºi Alksnis s-au implicat în privatizarea centralei de la Cuciurgan cãtre o firmã belgiano-rusã, firmã care a vândut apoi centrala cãtre compania de stat RAO EES. Presa îl acuzã pe Baburin cã a luat parte atât la decizia de privatizare cât ºi la procesul de legalizare a documentelor prin propriul birou de avocaturã, operaþiune care i-a adus 800 de mii de dolari. La momentul privatizãrii, ministrul transnistrian al justiþiei, Victor Balala, a sprijinit afacerea. Tot presa de limbã rusã semnaleazã cã dupã demisia ministrului din cauza privatizãrii pãguboase, acesta s-a angajat ca asistent al lui Baburin la Moscova.

Un alt episod care meritã menþionat este legat de implicarea GRU în conflictul transnistrian. În anii dinaintea conflictului, atât arhiva dosarelor informative ale GRU cât ºi cea a KGB au fost mutate de la Chiºinãu la Tiraspol. Arhiva GRU era pãzitã de Armata a 14-a, cea a KGB de cãtre ofiþeri locali. Cu puþin timp înaintea izbucnirii conflictului din 92, arhiva KGB a fost cuceritã de cãtre separatiºti, cu ajutorul trupelor paramilitare proaspãt înarmate din depozitul rusesc de la Colbasna. Nu se ºtie ce s-a întâmplat cu cele douã arhive, se vehiculeazã versiunea unor transporturi secrete cãtre Moscova. Cert este cã detalii ºi informaþii din arhiva localã a KGB au apãrut integral în presa din Tiraspol cât ºi în presa moscovitã, folosite chiar ºi de cãtre fostul comandant al Armatei a 14-a, Michail Bergman.

Este interesant de menþionat cã în timpul documentãrii noastre, am observat la Tiraspol pe data de 13 aprilie, o maºinã cu numãr de corp diplomat românesc, aparþinând Ambasadei Rusiei la Bucureºti. Din verificãrile noastre, a rezultat cã maºina VW cu numãrul CD – 156147, este folositã de un consilier al ambasadei, fãrã poziþie specificã. Stepan Schetinkin, consilierul despre care vorbim, nu a vrut sã comenteze în nici un fel prezenþa sa la Tiraspol, deºi maºina acestuia s-a deplasat de cel puþin trei ori în intervalul acelei luni, peste graniþa cu Republica Moldova.

Strategia

Strategia Rusiei meritã urmãritã cu atenþie. Încet dar sigur, statul rus acapareazã obiective economice importante, dupã o schemã bine pusã la punct. Întreprinderile ajung într-o stare economicã proastã, sunt privatizate cãtre firme off-shore aparþinând unor oameni de paie, dupã care sunt vândute companiilor de stat din Rusia. Sau într-o primã fazã unor oligarhi ruºi ori ucrainieni, cu legãturi strânse cu politicul. În cazul unor viitoare procese intentate de Moldova, Rusia se aflã în postura de cumpãrãtor de bunã credinþã. Iar în cazul unei retrageri a forþelor armate, regiunea este controlatã pe cale economicã.

Mai mult, Rusia a permis separatiºtilor sã desfãºoare activitãþi de crimã organizatã, chiar dacã unii oficiali ruºi au atras atenþia public asupra activitãþilor lui Smirnov ºi grupurilor sale de interes. Putem bãnui doar motivaþia „autofinanþãrii” permisã de serviciile speciale ruseºti, întrucât întreþinerea capacitãþii de luptã a Transnistriei este totuºi costisitoare.

Recunoaºteri ºi sancþiuni

Singurele state care recunosc oficial Transnistria sunt Abkhazia ºi Osetia de Sud, republici separatiste similare. Între cele trei s-a format ºi o uniune a republicilor separatiste, cu acorduri de sprijin reciproc, chiar ºi în ceea ce priveºte sprijinul militar. Nici un alt stat nu recunoaºte oficial Transnistria.

Singurele sancþiuni impuse pânã acum Transnistriei sunt: o interdicþie de a cãlãtori, de cãtre UE ºi apoi SUA ºi Canada, pentru 27 din cei mai importanþi lideri politici de la Tiraspol; obligativitatea impusã de cãtre Ucraina, pentru firmele din republica separatistã, de a se înregistra ºi la Chiºinãu pentru a putea efectua operaþiuni de export. Interdicþia de a cãlãtori, valabilã din 2003 pânã astãzi, a avut un efect imediat. Separatiºtii au permis Rusiei sã repatrieze tone de tehnicã militarã, însã pentru un foarte scurt timp.

Pentru sancþiunea de cãlãtorie, Transnistria s-a rãzbunat pe Republica Moldova, declarând „persona non grata” 14 oficiali moldoveni în frunte cu preºedintele. Pentru aºa numita „blocadã economicã” a avut grijã sã se rãzbune Rusia, care a interzis anul acesta importul de produse agricole, vinuri ºi alte bãuturi alcoolice din Moldova.

Refuzul la dialog

În cadrul documentãrii noastre, atât preºedintele Vladimir Voronin cât ºi liderul separatist Igor Smirnov au refuzat sã se întâlneascã cu echipa care a realizat acest proiect. Investigaþia jurnalisticã a fost finanþatã în cadrul proiectului Scoop (prin Asociaþia Jurnaliºtilor de Investigaþie danezi - FUJ) ºi de cãtre organizaþia Small Arms Survey de la Geneva.

Proiectul Transnistria este o investigatie jurnalistica a CRJI, finantata de catre SCOOP din Danemarca si SAS din Elvetia. La documentare au participat Vitalie Calugareanu (Chisinau), Vlad Lavrov (Kiev), Igor Boldyrev (Odessa) si Alexander Bratersky (Moscova). Foto Robert Ghement.

de ªtefan Cândea ºi Sorin Ozon, CRJI
comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.