Lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989 (1)
Stefan Candea / 2004-01-27
Acasa | Investigatii | Lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989 (1)
Share this story

Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) a realizat, cu sprijinul "Academiei Catavencu" si a fundatiei Gheorghe Ursu, o lista cu cadrele Securitatii din perioada 1949-1989. Cercetatorii care au realizat aceasta lista sint Sorin Cucerai, Armand Gosu si Stejarel Olaru. Coordonatorul acestui proiect este istoricul Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii.
Asociatia pentru Educatie Cetateneasca (ASPEC) si Actiunea Populara (AP) deruleaza un program de monitorizare a vietii social-politice si economice din Romania. In cadrul acestui program, ASPEC si AP trimit periodic prezentari sintetice ale unor evenimente de interes public, precum si analize ale unor teme de actualitate.

Acesta este un material al Institutului Roman de Istorie Recenta (IRIR).

Partea I
[1]

1) Achim Victor - capitan MI, Directia I. În 1973 semneaza o nota informativa in care sursa "Ruxandra" ofera informatii despre sursele de venit ale lui Paul Goma.
La 3 iulie 1973, intr-o alta nota informativa, sursa "Ruxandra" informeaza despre discutiile lui Paul Goma cu diversi scriitori.
La 20 iulie 1973, in alta nota, raporteaza despre patrunderea in locuinta lui Paul Goma in vederea controlarii valizei cu care el a fost in iunie 1972 la Paris.
Dupa 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat incat sa renunte la vechea activitate, despre care spune si astazi ca a reprezentat cel mai important lucru din viata lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat in afaceri. Si pentru ca obiceiurile proaste nu se uita usor, Achim, care pana in 1989 a lucrat la "Arta si cultura", este acum proprietarul editurii Paco.
Daca il intrebi despre trecutul lui de securist, spune ca el nu a facut politie politica, ci munca de informatii. A slujit Patria. Astazi face acelasi lucru, din moment ce colonei si generali precum Dumitru Tabacaru, Marian Ureche sau Ion Stanescu publica la editura Paco carti despre rolul Securitatii in apararea sigurantei nationale.

2) Ady Ladislau (Mureseanu Alexandru) - ministru adjunct de Interne (1952-1955).
Dat afara din MAI in 1959, apoi arestat.

3) Agafitei Nicolae - in 1984 este lt., Inspectoratul Judetean Neamt Securitate.
La 25 mai 1984 semneaza o nota de analiza a DUI "Ursu" (Urzica Vasile) in care cere printre altele "verificarea in teren (domiciliu si loc de munca) a declaratiilor facute la ancheta de «Ursu» privind activitatile desfasurate in perioada aparitiei cazului «Pasarela»."

4) Agapi Dumitru - in 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova.
La 25 iulie 1972 da o nota informativa in care reda denunturi ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind optiunile politice ale acestuia.

5) Albescu Mircea - lt.-col. in 1973.
La 29 iunie 1973 primeste o nota informativa in care Vlaicu Birna comenteaza reactiile unor scriitori fata de "atitudinea provocatoare" a lui Paul Goma.

6) Alexandrescu - in 1969 colonel, CSS, Directia XIII.
Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu si a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresata colonelului Alexandrescu.

7) Alexandrescu - in 1989 este col., CID, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

8) Alexandru Ioan - gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952-1960).

9) Aliman Alexandru - mr., Directia XI, Securitate, 1955.

10) Ambrus Coloman - director Regionala de Securitate Timisoara.

11) Anastasiu Gabriel este in 1985 lt.-col., sef de serviciu, DSS, Directia I. Primeste o nota informativa care contine material referitor la Doina Cornea. În 1981 era maior, sef serviciul I, Inspectoratul Judetean Dolj al MI. Într-o nota din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori "anonime" prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.

12) Andre Mihail - in anii '70 era colonel, seful Securitatii Sibiu, Inspectoratul Judetean Sibiu.
Identifica persoanele din judetul Sibiu care sunt cercetate in problema "Eterul".

13) Andreescu Gh. - in 1969 este colonel, seful Inspectoratului Valcea, CSS, Inspectoratul Judetean Vålcea.
La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresata Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventiva pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu. În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judetean de Interne Valcea. Da o rezolutie pe nota informativa din 21 aprilie 1984: "O copie si pentru ofiterul de militie ce tine legatura cu cpt., sa dea o linie de conduita adecvata. Sau o informare".

14) Andrei Nicolae - in 1958 este lt.-maj.
La 13 august 1958 primeste o nota informativa care contine informatii despre Dinu Adamesteanu, oferite de sursa C.E. dupa calatoria acestuia in Italia.

15) Anghel Ion - in 1989 este lt.-col., sef serviciu, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 12 ianuarie 1989 face un raport cu "propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin «Ionescu Vasile» (Dumitrescu Alexandru)".

16) Apostol Nicolae este in 1964 capitan, seful sectiei "C", MAI, Directia Regionala Galati.
În 16 iunie 1964 semneaza o nota privind luarea in evidenta a lui Reus Mirza Vasile.

17) Apostolescu Ion - in 1989 este lt.-col., Directia de securitate si garda, sef Serviciul 4, Securitate.
În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

18) Ardelean Ioan este colonel, seful serviciului II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II.
Într-un raport propune "a se aproba punerea in discutia colectivului oamenilor muncii de la IMMR «16 Februarie» a faptelor savarsite de Filip Iulius".

19) Ardelean V. - in 1989 este colonel, sef colectiv, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 12 ianuarie 1989 semneza un raport cu "propuneri de excludere din reteaua informativa a persoanei de sprijin «Ionescu Vasile» (Dumitrescu Alexandru)".

20) Ardeleanu Dumitru - cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad 1952.

21) Ardeleanu Gheorghe - col., seful USLA.

22) Arghiropol Andrei - col., Directia VIII Tehnica, Securitate.

23) Aronescu Constantin - in 1981 este colonel, seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Bihor, Securitate, serviciul III.
La 12 iunie 1981 identifica intr-o nota persoanele din judetul Bihor care sunt cercetate in problema "Eterul".

24) Augustovschi V. - in 1981 este colonel, sef birou Directia pasapoarte, evidenta strainilor si controlul trecerii frontierei.
În 25 decembrie 1981 cere o decizie in privinta prelungirii vizei de sedere in Franta a lui Virgil Tanase, dat fiind ca acesta colaboreaza cu "Europa Libera"; "UM 0544 avizeaza FAVORABIL; UM 0610 avizeaza FAVORABIL".

25) Aurel Gheorghe - mr., sef Serviciul Bande, Militie, gen.-mr. in DGM, 1954.

26) Avram Sleim (Sloim) - slt., sef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judetean de Securitate Dorohoi in 1949.

27) Alexie Stefan - in 1969 este maior, adjunct sef serviciu I, ulterior colonel, seful Securitatii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 - Consiliul Securitatii Statului, Inspectoratul de Securitate al judetului Dolj, Serviciul I.
La 7 iulie 1969, prin cererea de incadrare informativa nr. 101/CI/1747, cauta sa obtina masura de incadrare informativa a unei persoane care are legaturi cu Vasile Gavrilescu.
La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicarii in Occident a unei scrisori "anonime" prin care sa fie compromis Vasile Gavrilescu.
În 1988 este gen.-mr., Securitate, sef UM 0625, secretar de stat.
O persoana cu numele de Stefan Alexie s-a numarat (alaturi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajati ai Gelsor care la 17 decembrie 1999 au incercat sa cumpere actiuni ale Bancii Internationale a Religiilor, in scopul preluarii acesteia de catre Gelsor. Fiecare dintre acestia intentiona sa cumpere aproximativ un milion de actiuni, la pretul de 10.000 de lei bucata.

28) Baba - slt., Biroul de Securitate, Sinca Veche, in 1953.

29) Bacal Dumitru - lt., loctiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava in 1949.

30) Baches Ioan - in 1956 este lt.-maj., sef de birou, MAI, serviciul "D".
La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de ancheta privitor la Reus Mirza Vasile si de intocmire a unui referat cu date amanuntite despre
activitatea lui Reus Vasile de pana la 23 august 1944.
La 11 iulie 1956 adreseaza o cerere grupei "D" din Penitenciarul Fagaras de analizare a posibilitatii de recrutare ca agent a lui Reus Mirza Vasile.

31) Badea Constantin - in 1981 este lt.-col., seful serviciului III, Inspectoratul Judetean Caras-Severin, Securitate.
Printr-o nota din iunie 1981 identifica persoanele din judetul Caras-Severin care sunt cercetate in problema "Eterul".

32) Badea Ion - in 1969 este lt., inspector I, CSS.
La 13 septembrie 1969 semneaza un raport in care ofera informatii despre Lungu Constantin si despre persoanele cu care acesta are legaturi in Bucuresti.

33) Badea Pavel - in 1989 este lt.-col., loctiitor sef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 29 ianuarie 1989 cere printr-o nota materiale informative referitoare la Banyai Petru.
La 18 noiembrie 1989 semneaza planul de masuri in DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa"; printre altele, in plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre "Banu".

34) Badica Ilie - mr., director general al Unitatilor de munca, Directia Penitenciarelor si Lagarelor de munca in 1950.

35) Bajenaru Ion - in 1984 este colonel, loctiitorul comandantului unitatii DSS, unitatea speciala "F".
La 2 noiembrie 1984 redacteaza o nota in care ofera informatii despre Popescu Gheorghe.
În 1987 devine col., seful Unitatii Speciale "F" (Filaj).

36) Balaceanu Ion este in 1973 maior.
La 11 iulie 1973, intr-o nota informativa primita de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul "Petrescu", se precizeaza ca "la intalnire a participat si tov. mr. Balaceanu Ion".

37) Balasoiu Radu - in 1989 este col., adjunct sef Directia IV
Contrainformatii militare, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Orient-'89.

38) Banciu Ioan este in 1978 col., Directia I Informatii Interne.
La 17 noiembrie 1978 semneaza raport informativ nr. 00 1590/6.

39) Bank - in 1953 este lt., sef Raion Securitate, Tg. Lapus.

40) Barbu Dumitru - in 1956 este lt., sef grupa 3, Directia Regionala Securitate Pitesti.

41) Barbu Lenobel - in 1953 este lt., Directia VIII (fosta V) Anchete Securitate.

42) Bartha Ladislau in 1953 este lt.-maj., sef Serviciul Inspectii din centrala Securitatii.

43) Bataga Tiberiu - in anii '70 este col., sef Serv. i/b, Mures.

44) Batia Gheorghe - in 1971 este maior, D.G.T.O., Directia IX. La 22 mai 1971 semneaza o nota care contine informatii asupra efectuarii unei analize grafice, din care rezulta ca "piesa aflata in litigiu nu a fost scrisa de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparatie".

45) Bijutescu Constantin - in 1967 este lt.-col., seful sectiei MAI, Directia Regionala Bucuresti, S II.
În iulie 1967 ofera informatii ale agentului "Ene" in urma deplasarii acestuia in Turcia si Italia.

46) Birzoi Gheorghe - in 1970 este lt.-col., seful serviciului D.G.T.O., Directia IX.
La 12 decembrie 1970 trimite Directiei XIII 26 file scripte de comparatie pe care s-a efectuat analiza grafica.

47) Bercaru Virgil - in 1989 este maior, sef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucuresti.
La 18 noiembrie 1989 semneaza un plan de masuri in DUI "Banu" (Banyai Petru): "apreciem ca se impune transformarea mapei de verificare in dosar de urmarire informativa"; printre altele, in plan se mentioneaza ca "se va coopera cu serviciul independent de investigatii, pentru obtinerea de informatii din mediul de la domiciliu despre «Banu»".
Bercaru Virgil a fost dupa 1989 colonel in cadrul Ministerului Justitiei.
Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA pana in ianuarie 2001, cand a fost demis de Rodica Stanoiu, in urma unui scandal de coruptie izbucnit la Penitenciarul Gherla. Ca o consecinta a scandalului, generalul Bercaru a facut cerere pentru a fi trecut in rezerva; cererea i-a fost aprobata. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiter de Securitate, Marian Ureche.

48) Bistran Iosif - in 1977 este lt.-col. MI, Directia Cercetari Penale.
Prin rezolutia din 12 aprilie 1977 dispune atasarea a doua benzi magnetice cu inregistrari ale emisiunilor postului de radio "Europa Libera" la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma.
La 1 aprilie 1977 dispune "inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, savarsita de GOMA PAUL".

49) Blaj P. - in 1966 este capitan.
La 6 august 1966 sursa George Stancu informeaza despre o intalnire avuta cu Paul Goma.

50) Bogdanovici Traian - in 1961 este capitan, seful sectiei "C", MAI, Directia Regionala Galati.
La 27 iunie 1961 semneaza o nota in care se ia hotararea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mirza Vasile.

51) Bogdan I. sHarit - in 1950 este mr., director adjunct, Directia Secretariat Securitate.

52) Bodea Teodor - in 1988 este lt.-col., (loctiitor) sef serviciu II, Inspectoratul Judetean Cluj, serviciul II.
La 4 aprilie 1988 cere informatii despre o persoana "care apare ca legatura a unui element lucrat de catre noi prin DUI".
Dupa 4 mai 1988 semneaza un raport potrivit caruia Filip Iulius "a fost avertizat ca pe viitor sa se abtina de la orice manifestari ostile tarii, poporului si societatii noastre socialiste, in caz contrar urmand a suporta, din nou, rigorile legii".
La 13 mai 1988 semneaza un plan de cooperare intre Securitatea Cluj si Securitatea Alba in cazul lui Filip Iulius ("Fodor"); "va introduce mijloace t.o. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaste activitatea in timpul prezentei in acest loc".
La 29 iunie 1988 trimite o nota catre Inspectoratul Judetean Iasi Securitate in care mentioneaza: "Discutiile purtate intre Filip si... s-au referit la probleme fara importanta, pana in momentul in care ambii au intrat intr-o camera de unde discutia lor nu a mai putut fi controlata".

53) Bojin M. - in 1973 este maior.
La 26 iulie 1973, intr-o nota-raport ofera informatii despre discutiile purtate de scriitorii aflati la 2 Mai (printre care si Paul Goma) si cei aflati la Neptun.

54) Bolintineanu Ioan - in 1969 este general-maior, inspector-sef CSS, Inspectoratul de Securitate al judetului Brasov.
La 15 octombrie 1969 ofera informatii despre o persoana care lucreaza la o fabrica de produse chimice din Brasov.

55) Bordea Aron - in 1985 este general-maior, seful Directiei I, DSS, Directia I.
În acelasi an semneaza o nota referitoare la Doina Cornea.
La 14 iunie 1982 ofera informatii "referitoare la masurile intreprinse asupra unor oameni de arta si cultura pentru implicarea lor in activitati de «MEDITATIE TRANSCENDENTALA»".
În 1975 era colonel, seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Dambovita.
La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

56) Borsan D. - in 1968 este col., sef Directia I Informatii Interne.

57) Bosca Dinu - in 1976 este cpt., sef Serviciul I, Inspectoratul Judetean Securitate, Satu Mare.

58) Bota Teodor - in 1959 este cpt. MAI, Rm. Valcea.
La 12 august 1959 primeste o nota informativa de la sursa Iosif Schmidt.

59) Botirlan M. - in 1981 este lt.-col., seful Serviciului III, Inspectoratul Judetean Iasi.
La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

60) Botoaga Valeriu - in 1958 era lt.-maj.
La 22 ianuarie 1958 ofera informatii despre o persoana care "injura regimul actual si afirma ca traieste in teroare. Face agitatie facand comparatie intre nivelul de trai din trecut si cel actual."

61) Bradeanu Marian - in 1984 este col., seful Serviciului I, Inspectoratul Judetean Neamt Securitate.
În iunie 1984 semneaza o nota-raport de "completare la planul de masuri asupra modului cum se va proceda pentru influentarea numitului «Ursu» (Urzica Vasile) pentru a renunta la conceptiile lui ostile".

62) Breban Iosif - in 1958 este lt.-col., seful Directiei Regionale MAI, Directia Cluj.
La 26 august 1958 redacteaza un raport: "despre detinutul Goma Paul nu posedam material informativ, insa a fost pedepsit disciplinar".

63) Breiner Gh. - in 1948 era lt., sef Sectia I, DRS Cluj.

64) Brestoiu M. - in 1981 este colonel, seful Securitatii Iasi, Inspectoratul Judetean Iasi.
La 1 octombrie 1981 ofera informatii referitoare la Virgil Tanase.

65) Briceag Nicolae - in 1950 este mr., sef Serviciu Judetean de Securitate Dej.

66) Brihac Florian - in 1981 este lt.-col., seful Securitatii, Inspectoratul Judetean Alba, serviciul III.
La 13 iunie 1981 identifica "persoane din judet care intretin sau manifesta intentii de a lua legatura direct sau prin intermediari cu posturi de radio straine" si "rude ale colaboratorilor sau angajatilor posturilor de radio straine".

67) Bucuci Mihai - in 1989 este col., adjunct sef Directia V de securitate si garda, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semneaza un Plan de masuri pentru actiunea Orient-'89.

68) Bucur Nicolae - in 1972 este gen.-mr., seful Directiei D.G.T.O., Directia IX.
La 6 aprilie 1972 ofera informatii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de catre o firma din RFG.
În 1969 era general-maior, seful Directiei IX, CSS, Directia IX, Bucuresti.
La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care mentioneaza printre altele: "avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)".

69) Bucura Vasile - in 1981 este col., seful Securitatii Gorj, Inspectoratul Judetean Gorj.
La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Gorj care sunt cercetate in problema "Eterul".

70) Bucurescu Gianu - in 1989 era gen.-mr., seful Securitatii Bucuresti, membru in Consiliul de Conducere al Securitatii (DSS).
Min. adj. de Int., 1985-1989.

71) Budisteanu N. - in 1958 era lt.-col., sef Directia III.

72) Buica Ion - in 1989 este mr., Directia de Securitate si Garda.
În decembrie 1989 semneaza Planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

73) Bula M. - in 1972 este capitan, sef serviciu MI, Directia III.
La 21 iunie 1972 prezinta discutia dintre ambasadorul RFG la Bucuresti, Erwin Wickert, si o sursa a Securitatii, discutie privitoare la Paul Goma.

74) Buleandra - in 1969 este lt.-col., ulterior colonel, seful serviciului I, Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975), Inspectoratul de Securitate al judetului Teleorman, ulterior la Inspectoratul Judetean Dambovita (conform documentului din 2 martie 1975).
La 30 august 1969 semneaza un plan de masuri in care afirma: "avand in vedere continutul si pericolul care-l prezinta activitatea ilicita despre care este vorba in scrisoare (in scrisoarea-manifest adresata lui Lungu Constantin) se impune a se actiona in mod operativ in vederea identificarii autorului(lor)".
La 2 martie 1975 ofera informatii despre o persoana neidentificata (probabil in legatura cu Lungu Constantin).

75) Bunea Dumitru - in 1989 este maior, Securitatea jud. Valcea.
La 7 februarie 1989 primeste o nota informativa de la sursa "Haiducu".
La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare in cazul lui Ion Gusetoiu.

76) Bunta F. - in 1981 este lt.-col., seful Securitatii Ialomita, Inspectoratul Judetean Ialomita.
La 12 iunie 1981 identifica persoanele din judetul Ialomita care sunt cercetate in problema "Eterul".

77) Burca Mihail - in 1948 era gen., director Directia Superioara Politica din MAI.
În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA.

78) Burtoiu Constantin - in 1989 este col., sef Inspectoratul Judetean de Securitate Vålcea.
În decembrie1989 semneaza planul de masuri pentru actiunea Cristal-'90.

79) Bodunescu Ion - in 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului si sef al Securitatii, Inspectoratul Judetean Dolj al MI, serviciul I.
La 3 iulie 1972, semneaza o nota in care releva caracterul "dusmanos" al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizeaza ca "in ziua de 30 iunie a.c. am intrat in mod secret in posesia scrierilor".
În 1974 este colonel de Securitate, oras Rosiorii de Vede.
La 10 iunie 1974, propune inchiderea DUI privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu aproba si cere "sa fie dat si in grija organelor de militie".
Bodunescu Ion este in prezent decanul Facultatii de Drept a Universitatii "Dacia" de la Baile Herculane. Desi acestei universitati i-a fost retrasa autorizatia de functionare prin HG 1026/2001 si 410/2002, ea continua totusi sa functioneze si in primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului "Armaghedon 7", Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca si al unor articole publicate, in prima parte a anilor '90, in revistele Romania Mare, Politica si Europa.

[1]
comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.