Transcarpatii tigarilor ilegale
Stefan Candea / 2003-12-04 en
Acasa | Investigatii | Transcarpatii tigarilor ilegale
Share this story

Tibor trage adânc din tigara si ne scruteaza atent cu privirea pe fiecare dintre noi. Are în fata 2 români si un ucrainean, cu figuri obosite si nerase. Relaxati. Pentru Tibor, suntem oamenii unor „investitori” din România, care încearca sa intre în afacerea cu tigari de contrabanda din Ucraina. Cerem preturi, cercetam piata. Tibor nu are de unde sa stie ca suntem ziaristi care investigheaza productia de tigari ilegale din regiune. Altfel nu ar mai fi venit la întâlnirea fixata de unul dintre oamenii sai, iar noi ne-am afla într-un real pericol. Stam în jurul mesei, în barul unui motel din orasul ucrainean Berahovo, situat la granita cu Ungaria si la 30 de kilometri de Halmeu, punct de frontiera cu România. Este punctul central al unei regiuni întesata de tigari ilegale, cu sau fara timbre, originale sau falsificate în fabrici clandestine.

Fum.
Contrabanda cu tigari ca principala afacere în regiunea aflata la granita de nord a României cu Ucraina, s-a conturat în orasul Tiachiv. Am ajuns aici în puterea noptii, dupa un drum epuizant din directia Cernauti, prin inima muntilor Carpati. Ultima parte a drumului a fost îngreunata de lasarea întunericului. Nici o lumina prin satele strabatute, pe o sosea total necunoscuta. Tiachiv este un orasel cu o puternica minoritate maghiara. Orasul de granita are doar doua moteluri, din care unul aflat în paragina. Dimineata am aflat ca motelul modern în care înnoptasem apartine sefului adjunct al administratiei Raionului, Ivanovici Petrov. „Acum 2 ani toata lumea mergea cu marfa în România, dar lucrurile s-au schimbat. Este mult mai putina actiune” ne spune Petrov. Lucru partial confirmat de localnici: „Acum merg foarte multe tigari si benzina dincolo. Dar trebuie sa fii pe mâna cu autoritatile de aici, ca sa poti face asta” ne spune un tânar, la terasa din centrul orasului. Ne hotarâm sa vedem cu ochii nostri punctele de trecere a frontierei destinate numai localnicilor, folosite intens pentru traficarea tigarilor si a benzinei în România. Cel mai apropiat punct se afla la Teresia, un pod în apropierea a trei sate românesti: Slatina, Biserica Alba si Dibrova.


Cald. Nimerim un drum secundar care nu duce pe granita, ci în curtea unui sanatoriu cu paza. Dupa ce paznicul ne explica ce directie sa o urmam, întrebam la întâmplare: „Unde gasim tigari mai ieftine pe aici?”. Spre surprinderea noastra, paznicul se lanseaza într-un raspuns detaliat: „La Dibrova, casele sunt burdusite de tigari. Le fabrica în subsoluri, si le vând în bazar, le duc peste granita sau spre Ungaria.” Verificam bazarul din Slatina si spusele paznicului se adeveresc: peste tot tigari cu timbre vechi, la preturi incredibil de mici: Marlboro, LM, Monte Carlo. Aflam de la vânzatori ca afacerea merge foarte bine, si ca se face un troc intens cu românii, la Vinograd. Acestia aduc pietre de soba ieftine, cu mare cautare în partea ucraineana, si primesc în schimb tigari care se vând în Baia Mare, Satu Mare si Sighetul Marmatiei.

Fierbinte. Din informatiile pe care le detineam, tigarile traficate chiar se fabrica în regiunea cuprinsa între Dibrova si sud-vestul Ucrainei. Surse independente au confirmat existenta unor mici fabrici ilegale, în satele izolate din regiunea muntoasa a oblastului Zakarpatia. Satele despre care vorbim impresioneaza prin casele imense si moderne. De o parte si de alta a drumului se înalta vile demne de un cartier rezidential al Capitalei. Investigatiile noastre ne-au condus catre Dibrova, sat în care oricine te poate ajuta sa gasesti tigari de contrabanda. Am fost îndreptati catre casa lui Pavel, unde putem gasi pe lânga tigari si cafea Jacobs, Fort, si ness falsificat. Mai departe, ajungem la o cladire mult mai mare, unde un grup de barbati discuta în jurul unui microbuz. „Ati nimerit exact unde trebuie” ni se raspunde în româneste dupa ce întrebam de tigari. Ion ne duce direct în garajul spatios, unde sunt stocate zeci de baxuri de tigari. Ne spune care tigari se vând mai bine, dar precizeaza ca poate aduce orice fel de tigari. Ion, un munte de om brazdat de cicatrice pe fata, este nerabdator sa încheie o afacere cu noi. „Ne întelegem noi la transport. Cu politia nu veti avea nici o problema, pentru ca eu merg cu voi pâna la Halmeu, si înaintea noastra merge nacialnik – seful politiei.” Preturile oferite sunt din ce în ce mai mici, ajungând la 4 HRV pentru un pachet de Marlboro.

Sursa. Urmarind firul tigarilor ilegale am ajuns la Berahovo. Magazinul central din oras, organizat ca un duty-free, vinde tigari la acelasi pret ca cele din garajele de la Dibrova. Elibereaza si chitante. Dupa ce am strabatut toata regiunea, am înteles ca Berahovo este locul de unde pleaca tigarile spre vânzare. Retelele care se ocupa cu vânzarea sunt separate de cele care asigura productia, pentru ca fabricile ilegale sa nu fie descoperite usor. În barul unui motel din oras am nimerit peste Artur, un tânar care duce frecvent tigari de contrabanda peste granita, în Ungaria. Acesta s-a oferit sa-l cheme pe seful sau, pentru a negocia un transport mai mare catre România. Tibor a descins dupa un sfert de ora dintr-un VW Golf nou, cu numere locale. El a confirmat ca tigarile din Dibrova si din alte localitati din zona sunt comercializate de el si oamenii lui. Spune ca sunt fabricate în zona si garanteaza pentru calitatea tigarilor. Preturile sale sunt cele mai mici pe care le-am întâlnit, si Tibor este primul care ne-a oferit marci de tigari straine, fara timbru. El ne va asigura transportul pâna la Halmeu, de unde le vom prelua si vom achita marfa. Nu ne poate da pe loc toate preturile, dar facem schimb de numere de telefon si primim ulterior câteva preturi. Un cartus de Marlboro fara timbru este 6 USD (pretul unui singur pachet în UE), si poate livra o cantitate foarte mare.

Retea. Tigarile si cafeaua de contrabanda, venind din Ucraina s-au raspândit de-a lungul granitei, în orasele din România. Sunt vândute în piete si bazare. Pe strada chiar, dupa cum am vazut în Sighetul Marmatiei. Desi singurul punct international de trecere din Ucraina în România se afla la Siret, spre Cernauti, punctele de trecere destinate doar localnicilor sunt folosite cu succes înca. La fel si Halmeu, pe unde trec numai tirurile cu marfa. Cel mai important bazar de desfacere a marfurilor aduse din Ucraina, în mare parte ilegal, este bazarul de la Suceava. Aici ajung marfuri din Moldova, Turcia si China, care se dau la schimb cu marfa adusa din Ucraina.

Bazarul tuturor posibilitatilor

Orasul Suceava, sau cel putin o mare parte a lui, traieste de pe urma bazarului aflat la intrarea unui cartier muncitoresc. Bazarul - îngradit si pazit - s-a extins si în fosta parcare. Înauntru proprietarul este o companie privata, iar afara spatiile se închiriaza de la Primarie. Lunea bazarul este închis, iar pregatirile se fac noaptea pentru ca marti dis-de-dimineata marfa sa fie pe tarabe. La miezul noptii atmosfera devine agitata. Strada este invadata de masini, unele cu numere de Ucraina, Moldova sau judete vestice ale României. Din ce în ce mai multi ucraineni au început sa-si vânda marfa en-gros, la sosire, si sa nu mai stea la taraba în bazar. Deci strada din fata bazarului se umple de marfa si tarabe improvizate, care rezista pâna la orele 3-4 ale diminetii, când se deschide bazarul. Este în vigoare o regula nescrisa ca cei care stau noaptea la marginea bazarului sa nu mai vânda si ziua în interior. Multi încalca regula, si izbucnesc des conflicte violente între tarabagii. Pentru un vânzator în bazar, care are propriul stand, câstigurile nu sunt foarte mari. El lucreaza si ziua si noaptea, carând cu spinarea ori stând în ploaie. Dar pentru majoritatea celor care traiesc de pe urma bazarului, nu mai exista de mult alternative. Cea mai mare fabrica din oras a dat faliment, iar muncitorii s-au trezit pe drumuri de la o zi la alta. Majoritatea celor tineri au parasit orasul, mergând la munca în Occident. Cei care au ramas muncesc în bazar, aducând marfa din Ucraina. Faptul ca de ani de zile activitatea comerciala din bazar are multe aspecte ilegale, a permis multora sa acumuleze mari sume de bani. „Au strâns multa valuta, dupa care si-au deschis case de schimb, ca sa spele banii. Apoi au investit banii în imobiliare. Un apartament aici costa cât unul la Bucuresti” ne spune plin de naduf un taximetrist, care este de parere ca bazarul a schimbat pentru mult timp viata orasului Suceava.

Marfa. Pe tarabele bazarului poti gasi din ce în ce mai putina marfa ucraineana. Chiar daca vine din Ucraina, mare parte este chinezeasca. Bazarul este invadat de unelte si scule care poarta marca unei fabrici din Polonia: Toya Tools. Detergent, cafea, tigari si ness – majoritatea contrafacute. Parfumuri din Leviv, textile si pantofi din Turcia si China. Anti-radare aduse tocmai de la Moscova. „Marfa ne-o aduc cu camionul, nu mai mergem noi dupa ea în Ucraina. Dam comanda si platim dupa ce vindem. Ucrainenii nu mai stau prin bazar, aici trebuie sa fie cineva care se pricepe sa dea spaga la Garda” ne spune un vânzator de 20 de ani.
Într-adevar, toata marfa din bazarul de la Suceava se gaseste si la Cernauti, mult mai ieftina. La marginea orasului Cernauti se întinde un bazar imens, de câteva ori mai mare decât cel de la Suceava. Aceleasi marci de scule, aceleasi produse. Gasim la o taraba sursa de „export” a detectoarelor de radar. Vânzatorul pregateste un transport mai mare catre România, iar preturile cu care pleaca aparatele din Cernauti sunt la jumatate fata de cele cu care ajung în bazar la Suceava.

Trafic în crestere spre Uniunea Europeana

Ucraina pare sa fii progresat cu pasi mici în ceea ce priveste combaterea contrabandei masive de-a lungul granitei cu viitoarele tari UE – Polonia, Slovacia si Ungaria, cât si cu România – tara aspiranta. Se simte nevoia si a altor masuri, deoarece contrabanda ramâne un fenomen masiv de-a lungul granitelor tarii aflate la marginea unei Uniuni Europene în extindere. Cifrele guvernamentale arata o crestere cu 25 de procente a capturilor transporturilor de contrabanda, în primele noua luni ale 2003. Cifrele acestea nu au fost detaliate. Cele mai traficate produse din Ucraina sunt tigarile, alcoolul si benzina, aceste produse fiind de doua pâna la cinci ori mai scumpe în tarile învecinate. Este greu de stabilit dimensiunea exacta a traficului din regiune. Odata trecute de cealalta parte, bunurile sunt fie vândute imediat la cel mai apropiat bazar, pentru un profit rapid, fie sunt transportate mai departe catre Vest, în regiuni unde preturile sunt mai mari. Cu mai putina cautare dar la fel de profitabile sunt transporturile de unelte, electronice si chiar arme. Cifrele oficiale arata ca granita Ucrainei a fost încercata anul acesta de un numar dublu de transporturi ilegale de armament, în comparatie cu anul trecut. Transporturile de narcotice a crescut cu peste 60 de procente – în mare parte fiind vorba de heroina si cannabis. Majoritatea armelor si a drogurilor capturate patrund în tara din Rusia, Moldova si Transnistria.

Marfa ilegala de 3 milioane de dolari pe an la Siret

Aflam de la inspectorul Sticlet de la Politia de Frontiera Radauti ca procentul persoanelor care au trecut pe la punctul Siret a crescut cu 17 procente anul acesta. „Facem controale bazate pe informatii, ca sa nu strangulam economia locala” ne spune inspectorul. Ultimii ani arata ca exista o tendinta de organizare chiar si a micului trafic. Marfa este transportata din Cernauti în satul Siret aflat chiar lânga granita, unde este depozitata în case si garaje. De acolo este dusa periodic în bazarul din Suceava, cu tirul. Nici aglomeratia în punctul de trecere nu mai este asa mare. Înainte erau 5 curse de pasageri zilnice catre Cernauti, acum au ramas numai doua. Autoritatile monitorizeaza cel putin 70 de ucraineni si români care organizeaza micul trafic spre bazar, si care angajeaza chiar si carausi pentru marfa adusa de la Cernauti. Politia de frontiera a confiscat în anul acesta marfa ilegala de 1 milion de dolari, si a întors din Vama marfa de înca 2 milioane de dolari.

Productia de tigarete a Ucrainei s-a dublat

Companiile multinationale controleaza 95% din piata ucraineana de productie a tigaretelor. BAT, Reemtsma, Philip Morris, JTI si Gallaher îsi împart aceasta uriasa parte din piata ucraineana a tigarilor, fabricând atât marcile internationale cât si marci locale. O evolutie ciudata a avut-o productia tigarilor în Ucraina. În 1999 se fabricau 54 miliarde de tigarete iar productia a crescut constant. Anul acesta se preconizeaza fabricarea a 100 miliarde tigarete. Deci în numai 4 ani productia de tigari a multinationalelor s-a dublat aproape, desi piata fumatorilor ramâne constanta. Dupa ultimele cifre ar însemna ca întreaga populatie de 50 de milioane de ucraineni sa fumeze 5 tigari pe zi. Doar 3% din tigarile produse în Ucraina sunt exportate în Armenia, Georgia si Moldova. Desigur, traficul cu tigari peste granita, în directia România, Ungaria, Slovacia si Polonia, nu poate fi contabilizat, dar ar putea fii o explicatie pentru cresterea constanta a pietei fumatorilor. Oficiali ai multinationalelor nu au vrut sa comenteze problema traficului propriilor marci de tigarete.
Problema tigarilor fabricate ilegal pare sa prinda amploare în Ucraina. La începutul lunii octombrie, o fabrica de tigari Prilucky, afiliata grupului BAT, si-a suspendat productia de Pall Mall, pentru ca tigarile erau traficate în tari membre EU. Câteva zile mai târziu, câtiva kilometri departare de granita dintre Moldova si Ucraina, în interiorul Ucrainei a fost capturat un transport de tigari fara timbru, în valoare de câteva zeci de mii de dolari. Tigarile, Vogue si Super King, veneau din Transnistria si nu aveau nici documente însotitoare si nici timbre. În localitatile ucrainene din regiunea Zakarpatia ni s-au oferit de mai multe ori cantitati mari de Super King fara timbru, la preturi foarte mici.

Stefan Candea - Romania
Sorin Ozon - Romania
Roman Olearchyk - Ucraina
Foto - Stefan Candea

Proiect finantat de catre Asociatia Daneza pentru Jurnalism de Investigatie (FUJ) si coordonat de catre Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI).

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.