Terorist fabricat de fosta ”doi s-un sfert”
Sorin Ozon / 2003-02-24 en
Acasa | Investigatii | Terorist fabricat de fosta ”doi s-un sfert”
Share this story

UM 0962 a distrus viata unui român

În noiembrie 2002, unitatea condusã de generalul Ardeleanu a pus Europa pe jar, bazându-se pe „o sursã sigurã”. De fapt, „sursa sigurã” era o anonimã. Victimã: Florin Pãdure, un român stabilit la Leipzig.

„Turnat” cã vrea sã saboteze Summit-ul de la Praga, omul a fost „filat” de nemti, dar gãsit nevinovat.

Terorist fabricat de serviciul secret al Internelor

Viata unui român stabilit în Germania a devenit un cosmar dupã ce UM 0962 a pus Europa pe jar bazându-se pe o scrisoare anonimã
Stângãcia Directiei de Protectie Informativã a Ministerului de Interne a declansat o operatiune internationalã de spionaj. Tinta: Florin Pãdure, cetãtean român stabilit în Germania. Conform documentelor emise de serviciul de informatii pomenit, Pãdure ar fi urmat sã saboteze Summit-ul NATO de la Praga.
Caragiale scria în urmã cu mai bine de un veac: „Trebuie sã ai curaj ca mine, trebuie sã o iscãlesti, o dãm anonimã!”. Cine s-ar fi gândit însã cã, în zilele noastre, memorabila frazã va descrie cu acuratete modul de lucru al serviciilor secrete românesti? Rândurile urmãtoare vã vor înfãtisa, în premierã, amãnunte despre o operatiune secretã a serviciilor de informatii românesti – operatiune care a pus pe jar, anapoda, autoritãtile din mai multe tãri –, precum si felul în care, la 13 ani dupã Revolutie, autoritãtile române încã vâneazã „teroristi” în afara granitelor sale.

„Teroristul” Pãdure

Florin Padure
Florin Pãdure este cetãtean român, are 33 de ani si trãieste din anul 1995 în orasul german Leipzig. Pânã de curând, Pãdure era unul dintre multii români care au fugit cãtre o soartã mai bunã în vestul Europei. El a obtinut un loc de muncã în Germania si chiar s-a cãsãtorit cu o nemtoaicã. Viata pãrea cã s-a asezat pe un fãgas normal pentru tânãrul român.
La sfârsitul anului trecut însã totul s-a schimbat în mod radical. În luna noiembrie 2002, Florin Pãdure a fost unul dintre cei mai vânati oameni de pe teritoriul german. Timp de 10 zile, fiecare pas al lui Pãdure a fost monitorizat si înregistrat de cãtre autoritãtile germane într-o amplã actiune de urmãrire si supraveghere. Motivul? Pãdure era bãnuit la acea datã cã ar intentiona organizarea si conducerea unei grupãri teroriste! Ca urmare, telefoanele lui au fost interceptate, românul nostru fiind filmat si fotografiat la fiecare pas.
Toate persoanele pe care le-a contactat în acest rãstimp au fost, la rândul lor, tinute sub observatie, iar unele interogate. Monitorizarea operativã al cãrei subiect a fost Pãdure a luat sfârsit în seara de 21 noiembrie, chiar înainte de Summit-ul NATO de la Praga, unde România a fost invitatã sã adere la aliantã.

„Tintã”: Summit-ul NATO de la Praga

Sã ascultãm povestea lui Florin Pãdure, spusã de el însusi. „Politia germanã mi-a adus la cunostintã, la începutul lui decembrie, cã am fost bãnuit de organizarea unei retele teroriste, formatã din români stabiliti în Occident, care au ca scop subminarea Summit-ului NATO de la Praga prin actiuni violente. Am aflat si cã urma sã organizez câteva autoincendieri în fata unor clãdiri oficiale. Toate acuzele acestea fuseserã venite din România, prin Ambasada românã de la Praga. Autoritãtile germane m-au urmãrit zi si noapte, mi-au urmãrit prietenii si i-au interogat pe sefii mei de la lucru. Acum, când toate acestea s-au sfârsit, si ei si-au dat seama cã au pierdut vremea de pomanã. Eu însã am rãmas cu probleme imense pe cap. Sotia mea nu stie ce sã mai creadã, ne certãm foarte des, prietenii mei se uitã la mine lung, cu evidentã suspiciune. La serviciu am fost anuntat cã nu mi se reînnoieste contractul, deci am rãmas si fãrã loc de muncã. Sefu’ mi-a spus cã nu mai are de lucru, dar eu stiu cã are. Si mai stiu cã el a fost chestionat în legãturã cu mine si nu vrea sã aibã probleme din cauza mea. Chiar dacã acum s-a lãmurit problema, doar bãnuiala cã m-as putea ocupa cu asa ceva este înfricosãtoare pentru ei. Aici, dupã 11 septembrie 2001, lumea a devenit foarte sensibilã la orice se poate lega de terorism. Practic, viata mea a fost distrusã din cauza demersurilor venite din România.”

Pe mâna românilor

Am confruntat povestea lui Florin Pãdure cu hârtiile oficiale ale Politiei landului Saxonia. Aceste documente aratã cã, la data de 8 noiembrie, politia landului a primit de la judecãtorul de instructie mandat de a efectua o monitorizare de lungã duratã asupra lui Pãdure, fiind permisã utilizarea de tehnicã operativã ascunsã (audio, video etc.). Mandatul expira la 22 noiembrie.
Monitorizarea a început la 10 noiembrie, la ora 12:15, si a luat sfârsit la 21 noiembrie, ora 20:30. Decizia judecãtorului de instructie a fost motivatã de existenta unor informatii venite de la Ministerul de Interne (MI) român, care indicã faptul cã Pãdure ar fi intentionat sã organizeze actiuni violente de protest în timpul Summit-ului de la Praga. Deci, singurele informatii pe care s-au bazat autoritãtile germane au fost datele furnizate de MI român, care si-a clasificat informatorul ca fiind „de mare încredere”.
Încrezãtori în sursa românã datã ca sigurã de oficialitãtile de la Bucuresti, nemtii de la Oficiul de Criminalisticã al landului Saxonia au mai fãcut o singurã verificare suplimentarã: confirmarea adresei lui Pãdure.
Judecãtorul mentioneazã cã din moment ce aceastã primã informatie venitã de la români a fost confirmatã, atunci toate informatiile initiale ar putea fi veridice. Mai departe, judecãtorul se aratã impresionat de o posibilã amenintare la adresa altor persoane, ceea ce justificã o monitorizare de lungã duratã si implicit restrângerea unor drepturi ale lui Pãdure.

Bucuresti-Leipzig via Praga

Înainte de a ajunge din România la autoritãtile germane, informatiile referitoare la Pãdure au trecut prin Directia de Relatii Internationale a MI si prin Ambasada României de la Praga. Pe 12 septembrie 2002, ofiterul de legãturã al MI din cadrul ambasadei a comunicat datele primite sefului Politiei cehe. Desi în discutia telefonicã avutã cu noi, Valentin Bãlan, ofiterul de legãturã de la Praga, nu recunoaste acest lucru, documentele oficiale aratã clar cã un contact oficial între partea românã si cea cehã a fost stabilit la data de 12 septembrie 2002.
„Autoritãtile germane m-au urmãrit zi si noapte, mi-au urmãrit prietenii si i-au interogat pe sefii mei de la lucru. Acum si ei si-au dat seama cã au pierdut vremea de pomanã. Eu însã am rãmas cu probleme imense pe cap” Florin Pãdure

Concluzia MI: Pãdure ar avea „nemultumiri”

Dupã ce a primit scrisoarea anonimã, unitatea de protectie a cadrelor din MI a pornit la treabã. Dupã doar cinci zile, la Bucuresti s-au strâns destule date care – în viziunea autoritãtilor române – sã justifice o cercetare amãnuntitã în judetul Neamt, locul de bastinã al lui Pãdure.
Dupã cercetarea efectuatã de autoritãtile din Neamt, acestea au trimis, pe 11 iulie, un rãspuns la Bucuresti, mentionând cã Pãdure nu se mai aflã în tarã de câtiva ani, el fiind plecat în Germania. De asemenea, ofiterii din Neamt au informat cã suspectul ar fi avut anumite „nemultumiri”.

Justificare: „Contextul politic international”

Despre ce fel de „nemultumiri” ale lui Florin Pãdure este vorba, asta n-a mai precizat vigilentul ofiter al UM 0962. Cert este cã la Bucuresti s-a decis transmiterea acestor date cãtre Politia cehã. La 12 septembrie, seful acesteia a primit informatiile de la ofiterul român de legãturã. O lunã mai târziu, Pãdure era monitorizat nonstop de Departamentul Criminalisticã al landului Saxonia. UM 0962 nu a gãsit practic, referitor la Pãdure, nici o informatie care sã confirme cã scrisoarea anonimã detine informatii coerente. Dar – afirmã ofiterii – „contextul politic international în care a apãrut scrisoarea” a fãcut ca aceasta sã fie luatã în seamã. Mai grav este faptul cã Politia cehã si autoritãtile germane au primit asigurãri din partea românilor cã informatorul MI este „întotdeauna de încredere”. Ceea ce implica faptul cã MI cunostea identitatea informatorului si, de asemenea, cã a mai lucrat cu acesta. Ceea ce nu au stiut însã germanii si nici cehii este cã asa-zisul informator era o scrisoare anonimã.

Turnãtoria anonimã: „Dusman al poporului”, demascat de „un grup de revolutionari”

Mergând pe firul acestei informatii, am descoperit cã serviciul de protectie internã al MI (fosta UM 0215, zisã si „doi si-un sfert”) a initiat un dosar de urmãrire informativã pe numele lui Florin Pãdure încã din 27 iunie 2002.
INDICII. Informatiile care au stat la baza deschiderii acestui dosar sunt cuprinse într-o scrisoare anonimã, venitã pe adresa Ministerului de Interne de la Bucuresti, mai precis pe adresa ministrului Ioan Rus. Scrisoarea este semnatã „un grup de revolutionari” si redactatã de cãtre o persoanã obisnuitã cu hârtogãria politieneascã. Cel care a scris a lãsat o margine regulamentarã în stânga, de mai multi centimetri, si a scris pe douã foi separate, nu fatã-verso. Exact ca la declaratiile sau notele care sunt atasate la dosarele de politie.
PERICULOS. Scrisoarea îl demascã într-un mod tovãrãsesc pe Florin Pãdure, despre care se spune cã „a abandonat idealurile Revolutiei din decembrie ’89” si cã doreste sã împiedice România sã adere la NATO. Se mai spune acolo cã Pãdure are anumite nemultumiri, pe care le-a manifestat în public, si cã a fost un participant activ la Revolutie. Mai mult, se mentioneazã cã acesta s-a lãudat cã detine o serie de casete video din timpul Revolutiei, care ar putea compromite persoane importante dacã ar fi trimise cãtre presã.
ANTI-NATO. În scrisoare se gãsesc toate informatiile ajunse la autoritãtile germane, referitoare la actiunile de protest violente, la organizarea unei grupãri formate din români stabiliti în Occident, la faptul cã Pãdure ar conduce aceastã grupare si ar fi convins pe câtiva adepti sã-si dea foc la Praga în timpul summit-ului.
MASINÃRIE. Pare incredibil, dar informatiile cuprinse într-o scrisoare anonimã ajunsã la UM 0962, serviciul secret al MI – fostul „doi si-un sfert” –, a pus în miscare un angrenaj infernal, implicând mai multe servicii secrete, politii din câteva state, tehnicã de supraveghere etc. Ca sã nu mai vorbim de banii contribuabilului german, risipiti pentru a finanta o supraveghere de anvergurã, desfãsuratã pe parcursul a 11 zile neîncetat.

Serviciu intern cu atributiuni externe?

Implicarea UM 0962 într-un caz cu ramificatii internationale este cel putin suspectã, depãsind atributiunile serviciului secret al MI. Practic, UM 0962 a fost înfiintatã în ianuarie 1990 la initiativa lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în Guvernul Roman. La acea datã, 400 de cadre ale Directoratului IV al Directiei Securitãtii Statului si ale DSS Bucuresti au fost grupate sub denumirea UM 0215. Mai cunoscutã sub numele „doi si-un sfert”, unitatea avea ca obiect de activitate protectia cadrelor Ministerului de Interne. La comanda „doi si-un sfert” s-au perindat o seamã de fosti ofiteri de Securitate si personaje controversate. Între acestea îl amintim pe Florin Calapod, unul dintre sefii 0215, care a intrat în afaceri vânzând Viagra pe Internet. În 1999, sub comanda generalului Ardeleanu, serviciul a fost reformat, devenind UM 0962. Pe lângã atributiunile de protectie a cadrelor, noul serviciu a fost abilitat si sã culeagã informatii de pe piata internã.

Sorin Ozon, Stefan Candea, Paul Cristian Radu

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.