LEGEA RAFO
Paul Cristian Radu / 2005-01-11
Acasa | Investigatii | LEGEA RAFO
Share this story

Scandalul Rafo a ajuns intr-o noua faza dupa schimbarea puterii. Proiectul de reorganizare a rafinariei, propus de actionarul majoritar, Balkan Petroleum, este in prezent stopat de noua guvernare, care a cerut o analiza a conditiilor in care a fost aprobat acest plan.

De cealalta parte, reprezentantii Balkan Petroleum spun ca planul a fost aprobat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si nu mai poate fi oprit. Si de o parte, si de cealalta sunt aduse acuze referitoare la imixtiunea politicului in afacerea Rafo. Jurnalul National va prezinta in numarul de astazi o radiografie a modului cum s-a ajuns la aprobarea planului de reorganizare a RAFO Onesti. Mentionam ca acest plan presupune transformarea datoriei de 18.000 de miliarde de lei in actiuni, statul urmand sa redevina actionar majoritar la o rafinarie privatizata in urma cu cativa ani in contul lui Corneliu Iacobov.

"NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE". Asa ne-a declarat Marin Anton, consilierul Balkan Petroleum, intr-o conversatie telefonica avuta ieri pe tema planului de reorganizare a Rafo. Intr-adevar, planul de reorganizare a Rafo a fost aprobat in baza Legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. De altfel, intr-o conferinta de presa sustinuta la sfarsitul anului trecut de catre Balkan Petroleum, reprezentantii acestei companii apreciau ca Legea 64/1995 a fost asul din maneca ce a dus la aprobarea planului de reorganizare.
O simpla privire aruncata asupra acestei legi arata ca ea a fost modificata in primavara acestui an in aceeasi perioada cand Balkan Petroleum si Rafo au inceput demersurile pentru reorganizarea rafinariei. Practic, pe 11 mai 2004, Parlamentul, sub semnaturile lui Nicolae Vacaroiu si Valter Dorneanu, a ratificat Legea nr. 149 din 11 mai 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri. La aceeasi data, si presedintele de atunci, Ion Iliescu, a decretat schimbarea Legii 64. In acest context trebuie spus ca, pe 1 martie 2004, Rafo si Balkan Petroleum au inaintat autoritatilor o cerere cu privire la un plan de reorganizare a Rafo. Mai apoi, pe 28 aprilie, a fost inceputa procedura de reorganizare, ce avea sa culmineze spre sfarsitul anului cu aprobarea planului propus de Balkan. Mai trebuie mentionat si ca propunerea de modificare a Legii 64/1995 a fost inaintata Camerei Deputatilor sub semnatura lui Petru Serban Mihailescu, fost secretar general al Guvernului, si a lui Adrian Nastase, fost prim-ministru.

IN SPIRITUL LEGII. Practic, noua lege privind reorganizarea judiciara si hotararea Guvernului Nastase de a transfera la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) datoriile pe care RAFO le avea fata de institutiile statului (n.r. - Vama, Ministerul Finantelor etc.) au inlesnit aprobarea planului propus de Balkan Petroleum. Datorita acestei legi a devenit imposibila refuzarea planului de reorganizare a RAFO. Practic, creditori precum Petrom, desi s-au opus planului, nu au mai avut nici o sansa sa-si impuna punctul de vedere.
Mecanismul aprobarii acestui plan a fost urmatorul. S-au constituit cinci grupe de creditori, dintre care trei trebuiau sa voteze pentru aprobarea planului de reorganizare pentru ca acesta sa fie aprobat conform Legii 64 modificate. Totodata, pentru a se considera ca o grupa se pronunta in favoarea planului, in virtutea aceleiasi legi, trebuia ca jumatate dintre membrii grupei sa fie de acord cu planul si mai trebuia ca valoarea creantelor detinute de cei care se pronunta in favoarea planului sa reprezinte peste 66% din totalul creantelor din grupa respectiva.

PLAN VOTAT DE CEI CARE L-AU PROPUS. Aceste prevederi au condus la situatia ca planul sa fie aprobat chiar daca Petrom sau statul s-ar fi opus reorganizarii. Astfel, din prima grupa au facut parte creditori ce detin creante de peste 10% din totalul datoriilor Rafo. Aici au fost incluse firmele Faber, un off-shore din Delaware si Petrom. Faber a votat pentru plan, iar Petrom impotriva planului, insa, deoarece Faber detine o creanta de 5.000 de miliarde asupra RAFO, in timp ce Petrom detine o creanta de doar 2.200 de miliarde, s-a
considerat ca aceasta grupa a votat pentru plan.
Din grupa a doua de creditori garantati au facut parte firme precum VGB Oil, Prospectiuni SA, Tender SA, care si ele au votat pentru plan.

PREMEDITARE. Guvernul a promovat fara rezerve un act normativ ce pare a fi fost facut cu dedicatie Asa cum era de asteptat, si salariatii RAFO, a treia grupa, au votat pentru planul de reorganizare. Cu aceasta grupa s-au intrunit conditiile pentru aprobarea planului conform Legii 64/1995 adnotate in primavara lui 2004. Mai mult, reprezentantii Balkan Petroleum sustin ca si grupa a patra, grupa reditorilor bugetari reprezentati de AVAS, a votat pentru plan. Singura grupa, a cincea, cea a creditorilor chirografari, nu a aprobat planul doar fiindca nu s-a intrunit acea conditie ca 50% din membrii grupei sa fie prezenti la votarea planului de reorganizare. Iata insa ca o privire atenta asupra celor care au votat planul arata ca ei sunt tocmai cei care l-au propus sau companii ce au stranse legaturi cu acestia. Astfel, presedintele firmei Faber este, potrivit lui Marin Anton, chiar Marian Iancu, presedintele Balkan Petroleum. VGB Oil face parte din grupul VGB, actionar si acesta in firma Balkan Petroleum din Anglia. De asemenea, firmele Prospectiuni si Tender SA ii apartin lui Ovidiu Tender, cel care se afla, potrivit spuselor lui Vasile Frank Timis, in spatele infiintarii firmei Balkan Petroleum. Mai mult, intre aceste persoane si companii exista legaturi de afaceri si in afara afacerii Rafo.
De exemplu, firma Faber este asociata cu firma VGB Oil in compania Aroma Rise din Onesti. La randul sau, Tender este asociat, prin firma Tender SA, cu grupul VGB in firma Topoil, din Bucuresti.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.