Dosarul “lemnul negru”
Stefan Candea / 2005-07-12 en
Acasa | Investigatii | Dosarul “lemnul negru”
Share this story

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitor la acest fenomen – de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru"

Fenomen. Dosarul "lemnului negru" e vast. Incepe de la asa-numitele furturi de subzistenta si ajunge la afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de functionari ai Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Grupuri de interese politico-economice fac jocurile in domeniul exploatarii lemnului. Doar un cerc restrans de oameni de afaceri au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase, chiar si in conditiile in care aceste licitatii se desfasoara corect. Initial, afacerile respective au crescut prin concursul acelorasi functionari RNP.

Conform datelor oficiale, prejudiciul total al taierilor ilegale de arbori din proprietatea publica si privata estimat in perioada 1991-1998 se ridica la circa 3.000 de miliarde de lei. Statisticile arata ca in ultimii ani 353.000 de hectare de padure au fost taiate complet. Conform Bancii Mondiale, pagubele provocate de taierile ilegale au fost estimate la circa 1,5 miliarde de dolari. In prezent nimeni nu stie cu exactitate ce suprafete impadurite se afla pe teritoriul tarii. In ultimele decenii, conform studiilor de specialitate, nu s-a efectuat nici un inventar al fondului forestier national. Consultam, de pilda, anuarul statistic din 2002. Aici scrie ca suprafata padurilor s-a pastrat aproape constanta : in 1998 era de 6.227.000 hectare, iar in 2001, de 6.225.000. Dar statistica nu spune daca pe mii de hectare de padure mai stau in picioare copacii.

La mijlocul anilor '90 au iesit prin Portul Constanta 266.000 tone de lemn de foc. In 1999, exportul de busteni a crescut de 3,7 ori fata de anul anterior, iar in 2000 a fost cu 22% mai mare decat in 1999. In 2002, doar prin Portul Constanta au fost exportate 850.000 tone material lemnos, plus alte mii de tone prin Portul Galati. In anul 2003, exportul de lemn a inregistrat cea mai mare crestere din ultimii 15 ani, depasind cu 110% exporturile anilor precedenti.

Din lipsa unei strategii guvernamentale menite sa estimeze si sa combata taierile ilegale de lemn nu se poate sti exact cat din lemnul romanesc este de provenienta legala si cat provine din taieri ilegale. Daca in Estonia, proaspata tara UE, 40% din lemnul, exploatat provine din sustrageri, conform sustinerii ministrul belgian al Dezvoltarii, se poate afirma ca situatia din Romania nu poate fi mai buna. Din informatiile disparate de presa se poate trage urmatoarea concluzie: cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor.

Eliminand cantitatea de lemn folosita de producatorii de mobila autohtoni rezulta o alta "cantitate neta de lemn negru", care hraneste piata externa. De unde vine acest lemn, care este sistemul prin care acesta este introdus pe piata, cat pierde statul din traficul ilegal sunt intrebari care nu vor primi raspuns prea devreme. Informatiile culese arata ca sistemul este compromis de la varful institutiilor menite sa protejeze padurile de jaful organizat. Nici Uniunea Europeana nu se simte confortabil cand vine vorba de importurile sale de lemn.

Desi in ultimii ani s-a creat o adevarata "prejudecata media" cum ca padurile romanesti sunt exportate in zona tarilor arabe, cifrele arata ca exporturile romanesti de cherestea si de busteni se indreapta in majoritate spre Uniunea Europeana. Spre exemplu, intr-o statistica oficiala a RNP din anul 1998, peste 60% din exporturile romanesti au luat calea Ungariei, urmata de Austria, Germania si, la departare de Turcia. Cele mai sensibile zone ale traficului cu material lemnos din spatiul UE sunt porturile belgiene, dintre care se remarca Anvers . Colette Burgeon, secretarul Camerei Reprezentantilor din parlamentul belgian, a atentionat asupra importurilor dubioase de lemn facute prin Portul Anvers. Parlamentul belgian intentioneaza modificarea cadrului legislativ al importurilor si acordarea unor prerogative suplimentare vamesilor belgieni. Els Van Weert, secretarul de stat in cadrul Ministerului belgian al Dezvoltarii, sustine ca 20% din materialul lemnos care este introdus in UE provine din zonele estice, implicit din Romania. Lemnul provine din taieri ilegale. Organizatia Greenpeace s-a implicat in ultimii doi ani in sensibilizarea oficialilor europeni pentru ca UE sa adopte un pachet de legi care sa stopeze importul de "lemn negru".

Romania a exportat in ultimii ani lemn in valoare de sute de milioane de euro, asemenea tarilor mari exportatoate de materii prime – America de Sud. Pretul vehiculat pentru lemnul brut e sub pretul pietei mondiale. Subevaluarea preturilor la export reflecta tendintele de evaziune fiscala si de export ilegal, se mentioneaza intr-un sudiu. In timp ce exporturile de lemn brut au crescut exponential de la an, la an, s-a constatat cresterea importurilor de semifabricate. Apoi, semifabricatele, transformate in mobila ajung in spatiul UE. In ultimul an, deprecierea monedei europene a micsorat exporturile de material lemnos, dar si de mobila. Ca rezultat al exploatarilor din ultimii 15 ani, Programul National de impaduriri specifica faptul ca refacerea suprafetelor de padure taiata va costa Romania in urmatorii cinci ani circa 600 de milioane de euro. Tot in ultimii ani Romania a ajuns sa scada sub media europeana a impaduririi, cu doar 26,7% din suprafata tarii acoperita de paduri.

In anii 1995 si 1998 au avut loc calamitati naturale pe teritoriul Directiei Silvice Harghita. Conform surselor avizate, in cei doi ani, au fost distruse peste 5 milioane de metri cubi de lemn, o cantitate egala cu cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor timp de 30 de ani. Conform estimarilor oficiale, in noiembrie 1995 s-au produs circa 4 milioane de metri cubi doboraturi de vant. Doboraturi masive au fost inregistrate pe valea Oituzului, la Miercurea-Ciuc sau Targu Secuiesc. Fostul director al DS Harghita Denes Dominic, demis pentru abuzuri, a fost acuzat ca la un an dupa producerea calamitatii a raportat mai putin de 50% din volumul real al doboraturilor, circa 1,6 milioane de metri cubi.

Marii beneficiari ai doboraturilor au fost societatile Petroforest, Romanel, Romforest, Foresta Tarcau, Forest Star, toate inregistrate in judetul Piatra-Nemt. Firmele au fost acuzate oficial ca, pe langa doboraturile de vant, au taiat paduri intregi in bazinul Giurgeului si in zona Tulghesului. Societatile foloseau autorizatiile de a exploata doboraturile drept pretext pentru a taia arbori sanatosi din zonele invecinate acestora. Asta in timp ce in raza Ocolului Silvic Sanmartin, zona Sangiurgeu, au fost depistati mii de metri cubi doboraturi de vant care au putrezit fara sa fie inventariate si luate in evidenta pana in anul 1998.

Aceeasi situatie a fost constatata si in padurile din Ciumani. Teoretic, dupa colectarea materialului lemnos rezultat din doboraturi exploatarea ar fi trebuit stopata, iar zonele afectate reimpadurite. O parte din societatile care au castigat licitatii pentru exploatarea doboraturilor nu a putut face fata volumului de lucru. Consecinta: sute de mii de metri cubi de lemn au putrezit in paduri.

Fostul deputat Bogdan Ionescu a declarat presei ca in 1995 statul a facut o greseala cand a declarat zonele afectate de doboraturi drept zone calamitate. Astfel, firmele care au dorit sa exploateze doboraturi de vant au primit facilitati fiscale pentru achizitionarea de utilaje performante. Dupa epuizarea doboraturilor, societatile respective au exercitat o presiune enorma asupra Directiei Silvice Harghita pentru a li se permite exploatarea padurilor. Aceeasi presiunea a stimulat furturile de lemn, pentru ca mai apoi societatile de prelucrarea a lemnului sa se transforme in colectorii cei mai siguri ai lemnului furat.

Sursele contactate de noi au sustinut ca declansarea "fenomenului lemnul negru" a fost cauzat in mare parte de modul in care au fost colectate uriasele cantitati de lemn provenite din doboraturi. Din informatii confidentiale, vehiculate si de presa, in Harghita, padurarii au taiat intentionat culoare speciale in padurile de versant, astfel ca vanturile sa se poata prelinge printre copaci si sa sfartece padurea. Asa s-ar putea explica si repetarea an de an a calamitatilor naturale care au distrus padurile din Harghita. La randul lor, aceeasi padurari au avut cel mai mult de castigat de pe urma doboraturilor.

Directia Silvica Miercurea-Ciuc a fost implicata intr-un lung sir de scandaluri ce dureaza din 1999 si pana in prezent. Problema afacerilor oneroase girate chiar de silvicultori in zona Harghita a fost cercetata inclusiv de Departamentul de Control al Guvernului si de comisii parlamentare. Nimeni nu a platit pentru "afacerea dobaraturilor de paduri" din anii 1995 si 1998. Conform rapoartelor celor doua comisii, "s-a confirmat participarea ca asociati sau actionari in cadrul unor societati comerciale care au ca obiect de activitate similar cu cel al Regiei Nationale a Padurilor a angajatilor Directiei Silvice Miercurea-Ciuc (DSH)". Societatile comerciale apropiate angajatilor DS Miercurea-Ciuc au profitat din plin de lemnul ieftin si la discretie. Afacerile cu lemn au fost girate in perioada 1995-1998 chiar de conducerea DSH.

Denes Domokos, fiul lui Denes Dominic, la data aceea directorul Directiei Silvice Miercurea-Ciuc (fost director al Regiei Nationale a Padurilor in perioada mai 1997-august 1998), era asociat la firma SC Vulturul SRL din Miercurea-Ciuc, ce avea ca domeniu de activitate exploatarea forestiera. SC Vulturul SRL a prestat servicii catre DS Miercurea-Ciuc si a exploatat masa lemnoasa. Denes Judith, sotia directorului Denes, era actionara societatii Carmen Silva, care a exploatat lemn atribuit de directia silvica condusa de sotul acesteia. In urma controlului din octombrie 1999 au fost demisi directorul Denes, directorul tehnic Kiss Ludovic si Virogh Terezia. Cei trei nu au suferit condamnari penale pentru faptele lor. Ioan Micu, seful compartimentului vanatoare, a fost doar sanctionat. Paradoxal, Ioan Micu va ajunge mai apoi, o data cu schimbarea puterii politice, in urma alegerilor din 2000, directorul DS Miercurea-Ciuc. Va fi implicat si el in scandaluri privind exploatarea forestiera.

Conform documentelor inspectorilor financiari din Harghita, firmele clanului Dominic au cumparat de-a lungul timpului cherestea la preturi minime de la DS Miercurea-Ciuc in baza unor comenzi preferentiale. SC Vulturul SRL a vandut utilaje si masini la suprapret directiei silvice. Aceeasi firma a vandut cherestea Centrului de Fructe Gheorgheni, institutie subordonata DS Miercurea-Ciuc, cherestea cumparata initial de la directia silvica. Alte acuze privesc modul in care societatea Abies din Roman a realizat mai multe lucrari silvice. Firma Abies a fost identificata in martie 2005 de silvicultorii din Suceava ca beneficiarul unor masive cantitati de lemn furat (2.600 de metri cubi de masa lemnoasa).

O alta practica des intalnita a fost trucarea licitatiilor forestiere. Lemnul rezultat din doboraturile din zona Gheorgheni a fost licitat la 27 iulie 1998 de Directia Silvica Harghita. In mod ciudat, societatile care au castigat licitatia aveau datorii fata de mai multe directii silvice si in mod normal nu ar fi trebuit sa li se permita participarea. Societatea Petroforest Piatra-Neamt (detinuta de Culita Tarata, viitor deputat PSD) avea la data licitatiei o datorie de 334 milioane lei catre DS Harghita. Petroforest a obtinut totusi dreptul de exploatare a peste 50.000 metri cubi de masa lemnoasa. Societatea Foresta Tarcau a avut 120 milioane lei datorii si, in urma admiterii la licitatie, a obtinut spre exploatare 35.000 metri cubi de masa lemnoasa. Cantitati mai mici au obtinut firmele Roghinton si Timeco, care aveau si ele datorii.

O alta zona afectata de doboraturi a fost Borsec. La 10 ani de la calamitatile naturale, efectele sunt inca vizibile. De-a lungul drumului dintre Gheorgheni si Borsec culmile montane distruse de vanturi se observa la tot pasul. Primarul orasului Borsec sustine ca au fost facute reimpaduriri in zonele afectate, dar la o simpla privire se observa contrariul. O alta zona afectata a fost aceea a parcului natural de la Lacul Rosu. Surse locale ne-au declarat ca firmele care au exploatat lemnul din doboraturi au ramas in zona si au taiat si padurea din jurul zonelor afectate de vant.

Activitatea firmelor a prejudiciat rezervatia naturala. Au fost construite drumuri forestiere pentru transportarea lemnului, reziduurile fiind aruncate in lac. Societatea Foresta Tarcau a construit un drum forestier pe malul nordic al paraului Suhard, aruncand pietrisul in parau. Conform unei marturii, "in zona cursului superior al paraului Belchia, la confluenta acestuia cu paraul Kisgyor, au fost executate galerii de cercetare pentru minereu". Aceste lucrari au scos la iveala zone minerale radioactive. Materialul radioactiv a fost acoperit cu steril care mai apoi a fost transportat de firme ca umplutura de drum. In celelalte zone afectate de doboraturi, Gheorgheni – Lazarea – Remetea, institutiile de control au constatat ca doboraturile au fost un prilej de jaf in padurile afectate. Garda de Mediu a constatat ca parte din doboraturi au fost provocate exact de taierile ilegale care au favorizat ruperile masive de arbori prin crearea de brese in corpul padurii.

Recent, organizatia nonguvernamentala "Kogayon" a anutat ca va solicita Parlamentului modificarea legii privind regimul ariilor protejate si infiintarea Agentiei Nationale a Ariilor Protejate. Mai multe ONG-uri lucreaza la un dosar cu dovezi despre neregulile si ilegalitatile din principalele arii protejate: defrisari, braconaj sau constructii ilegale.

 

Dosarul “lemnul negru” (II)

Hotii de lemn, mana dreapta a stihiilor

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitor la acest fenomen – de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru"

Dupa mai bine de cinci ani de la ultimul control serios in zona Harghitei, in toamna anului 2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare din Arad, Mures si Harghita au luat la puricat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale implicate in exploatarea forestiera din Bazinul Gheorgheni. De data aceasta, controalele s-au finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice harghitene. Nici pana acum, vreunul dintre presupusii vinovati nu a fost condamnat penal. Unele dintre dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".

Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si in afacerile oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia, si seful Ocolului Silvic Gheorgheni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in Bazinul Giurgeului. Cazul a ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor.

Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici de Garda de Mediu, nici de RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult, dintr-o adresa din 19 octombrie 2003, semnata de Melles Elod, trimisa senatorului UDMR Verestay Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o adresa din partea senatorului, in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive, sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al Ocolului a fost numit Florin Mihaila, fost brigadier la Ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul Silvic de la Gheorgheni a fost desfiintat.

Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorgheni sunt Emil Len, in zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, care detine societatea "Fundamenta", implicata in scandaluri privind furtul de lemn.

Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod alaturi de directorul tehnic al DS Harghita detineau societatea "Hardev-FPT", cu domeniul de activitate secundar activitatii silvice. Elod detinea 30% din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate "forestier".

Pentru a fenta legislatia, 15% din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu planificarea (activitate premergatoare taierilor), erau detinute de ONG-ul "Asociatia FSC Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni, in frunte cu Elod si cu sefii de districte (compartimente) ale institutiei silvice. Firma "Compos", implicit Asociatia FSC, a avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a 10% din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum in urma controlului din 1999 inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.

In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul-sef al Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleiasi institutii, si Incze Josef, fost sef de district in zona Ditrau, subordonat Ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului, derulate prin fundatii si firme detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopere afacerile oneroase.

"Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta. Ocolul Silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca ele sa fie efectuate in realitate. Unii dintre cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70% din reimpaduriri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la composesorate, au fost pur si simplu furati.

Timp de trei ani, pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile, in plus licitatiile pentru lemn au fost majoritatea trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furati peste 10.913 metri cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca, de la o cantitate de 3.700 de metri cubi aprobata spre taiere, s-a ajuns in final la 7.800 de metri cubi.

Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400 mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) – o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un volum de 42.400 mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 mc de lemn exploatat; personalul silvic a eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 mc de lemn au fost vanduti ilegal. In total au fost "spoliati" circa 200.000 metri cubi de lemn. Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.

Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua varfuri montane sunt complet defrisate oficial din cauza doboraturilor de vant, neoficial cu ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii Ocolului Gheorgheni. Directia Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa 100.000 de metri cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constatat sustragerea a peste 10.000 de metri cubi din padurea privata "Alsoerdo", in valoare de peste 14 miliarde de lei. Pe acel loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant, favorizate de furturile si distrugerea padurii.

O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 hectare de padure. Exploatarea si analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17 miliarde de lei. Au fost audiate peste 200 de persoane.

In privinta furtului lemnelor provenite din doboraturi, au fost audiate de politisti peste 400 de persoane. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul comunei Lazarea, Ferencz Carol, dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru efectuarea acestora. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea care lucreaza mana in mana cu padurarii. La fel, locuitorii din Lazarea au fost amenintati ca li se vor da foc la case daca dau declaratii privitoare la furturi, 27 dintre ei au depus plangeri pentru amenintare.

In comunele vecine localitatilor Remetea si Lazarea functioneaza, potrivit surselor, peste 100 de "gatere", care lasa in urma adevarati munti de rumegus din productia de cherestea. Rumegusul este depozitat in apropierea raurilor, ceea ce duce la distrugerea faunei acvatice.

Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute in locurile defrisate de hotii de lemn. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata de "specialisti". La marginea drumului forestier, padurea este intacta, pentru ca in interiorul ei copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant. Hotii au furat din padurile Primariei Toplita, precum si din cele particulare sau ale Ocolului Silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat Guvernului, in perioada 2001-2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din padurile Primariei Toplita.

Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati, desi "gura satului" vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul padurarilor si al sefilor Ocolului Silvic. Din informatii de presa rezulta ca o parte din lemnul furat a fost prelucrata de societatea lui Sorin Mandru, fiul ex-prim-procurorului din Toplita. La acea data, seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National Anticoruptie (PNA) Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de desfasurare.

Pe acelasi tipar, al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii Financiare Arad au constatat taierea abuziva a circa 1.200 de metri cubi de lemn (fara acte legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia Ocolului Silvic Tulghes. Lemnul a fost vandut la pretul derizoriu de 150.000 de lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe piata era 1 milion de lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC Harghita-Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de taierile din zona.

O statistica neoficiala acrediteaza ca circa 40% din padurile particulare au fost taiate in judetul Harghita, multe inainte de retrocedare, dar si dupa, deoarece nu au fost pazite deliberat de silvicultori. Conform legii, functinarii RNP au datoria sa pazeasca padurile particulare. Aceeasi situatie se intalneste si in zona Bilbor, proprietarii disperati cerandu-i intr-o audienta ministrului Agriculturii si Padurii, Gheorghe Flutur, sa le protejeze padurea. In zona Ditrau, hotii neidentificati inca au "devastat" padurile retrocedate ale Bisericii Reformate.

La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (10%) din "lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Presa din Toplita a relatat astfel de "cumetri" dintre hoti de lemn si reprezentanti ai statului, in urma unor declaratii venite chiar din partea celor care au participat la furturi. Fireste, acestia erau nemultumiti de faptul ca fusesera scosi din sistem. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De cele mai multe ori, proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de ocoalele silvice. Furturile se fac primitiv, fiind folosite animale pentru transportul bustenilor. Proprietarii ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii lasa pe afaceristi sa taie discretionar, pentru ca sunt mituiti. Paradoxal, "furtul de supravietuire" este mult mai atent supravegheat decat marele trafic cu lemn. Politia furnizeaza mandra statistici ale unor persoane care au zeci de dosare de furt de lemn, pentru ca au sustras cantitati derizorii, de cativa copaci.

Presa locala a relatat ca in zona Galautas-Toplita paznicul padurii, Geli Groza, se afla intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din padurile Primariei. Furturile s-au extins pe Dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut, face afaceri cu lemn prin intermediul unui om de afaceri local, Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt acuzati ca au impus o cota de 10% firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care primesc circa 3 milioane de lei (100 de dolari) pentru un transport. Politistii insotesc transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare, Florin Cadar). O data cu schimbarea politica din toamna anului 2004, noii sefi ai Politiei Harghita au dispus controale in zona Toplita in urma carora au cazut cativa mici "intermediari".

Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, in ultimii 5 ani prejudiciile cauzate de exploatarile ilegale s-au cifrat la numai 18 miliarde de lei. Conform IPJ, au fost confiscati doar 8.600 de metri cubi de lemn in acelasi interval si peste 2.000 de dosare penale care au ca obiect infractiuni silvice.

   

Dosarul “lemnul negru” (III)

Baronii bustenilor si-au impartit teritoriile

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitor la acest fenomen – de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru"

Attila Verestoy, lider important al UDMR, este un adevarat magnat local cu o avere estimata la circa 40 de milioane de euro. Senatorul Verestoy s-a ales chiar cu poreclele "Drujba lui Dumnezeu" sau "Kerestoy", din cauza afacerilor cu lemn pe care le-a desfasurat. Afacerile cu lemn le-a derulat in principal prin firma "IVO", la care Verestoy este actionar impreuna cu cumnatul sau, Ferenczy Karoly (aceasta societate este amintita intr-un raport al Ministerului Mediului, in contextul taierilor masive ale padurilor). Societatea era asistata juridic de fostul ministru al Sanatatii (1996-2000), Hajdu Gabor.

Profiturile realizate din lemn au fost reinvestite de Verestoy in afaceri cu alcool, industrie, agriculura sau mass-media. Zonele de interes si influenta ale senatorului au fost Odorheiul, Ciucul, Tulghes sau Borsec. In prezent, surse locale ne-au informat ca Verestoy si-a concentrat resursele in productia de mobila, avand capacitati de productie la Odorhei si Bacau , o alta zona "fierbinte" a afacerilor cu lemn. Acum, o parte din afacerile lui Verestoy a fost incredintata rudelor apropiate. Profiturile frumoase s-au facut in perioada doboraturilor de vant (1995-1998), in special in zona Borsec, unde a "recoltat" si firma senatorului Verestoy. Intr-un raport relevant din 1998 se arata ca 63,4% din productia de cherestea se indrepta spre Ungaria, iar exportul a fost dirijat prin firme din Miercurea-Ciuc (Carhent Impex SRL, Korax SA, Vulturul SRL – apropiate sefilor Directiei Silvice), Odorheiu Secuiesc (Ivo Impex, Alimpex SA), Sf. Gheorghe (Sumulur SRL, Prod Com Cerbul, Tamaris)

Fostul deputat PSD Culita Tarata a operat prin intermediul societatilor "Petroforest" si "TCE 3-Trei Brazi" in zonele Lacul Rosu-Cheile Bicazului (in prezent, rezervatie naturala protejata), Ciumani si Tulghes. Fosti ingineri silvici care s-au ocupat de aceasta zona ne-au declarat ca taierile masive de padure sanatoasa au fost facute in perioada doboraturilor. Dupa terminarea operatiunilor de curatare, taierile au continuat in jurul zonelor afectate, sub pretextul ca se lucreaza inca la doboraturi. Au fost folosite studii de amenajament (harta a padurilor), pentru a sprijini furtul, si estimari superficiale ale masei lemnoase. In aceasta zona au mai operat societatile "Romanel" si "Forestar" din Piatra Neamt . In ciuda afacerilor vechi si profitabile facute cu lemn in zona, pe anul 2001, Culita avea o datorie de 31,8 miliarde de lei (1,5 milioane de dolari) la bugetul de stat, acumulata de firma "Petroforest".

Datoria a fost esalonata din dispozitia colegului de partid Filip Georgescu, deputat PSD de Brasov si sef al RNP la acea data. SC Compil SRL, o alta firma a ex-deputatului Culita, avea datorii de 695 milioane de lei. Prin toate aceste firme, deputatul a mai avut de castigat si de pe urma returnarilor de TVA in valoare de zeci de miliarde. Conform declaratiilor fostului primar al localitatii Izvorul Muresului, chiar si fostul presedinte al Senatului si al Partidului Democrat, Petre Roman, a avut interese (legat tot de lemn) in zona Lacul Rosu. Informatia a fost confirmata de deputatul UDMR Garda Dezideriu, care a sustinut o interpelare parlamentara pe acest subiect.

Zona Toplita este controlata de politicieni romani (in judetul Harghita, majoritatea populatiei este reprezentata de etnici maghiari). Toplita este singurul oras din judet cu majoritate romaneasca. Unul dintre politicienii Toplitei este deputatul PSD Mircea Dusa, a carui ruda, Dragos Dusa, este in prezent sef al Ocolului Silvic Toplita. Surse din presa locala sustin ca nimic din ceea ce s-a petrecut in ultimii ani la Toplita cu padurea nu-i este strain actualului deputat, fost prefect de Harghita si primar la Toplita. Una din explicatiile logice ar fi ca majoritatea furturilor au fost facute in padurile administrate de Primaria Toplita. La fel, nici ceilalti primari de dupa 1990 (Bendris, Toader) nu sunt straini de afacerile cu lemn derulate in zona. Actualul presedinte a PD Harghita, Vasile Mihalcea, persoana extrem de importanta dupa castigarea alegerilor generale din 2004, deruleaza afaceri cu lemn prin SC Monolit SRL.

Dupa exploatarea obscura a marilor cantitati de lemn provenite din doboraturi de vant (anii 1995-1998), afacerile cu lemn s-au pseudo-legalizat. Grupurile de interese si-au albit profiturile din exploatarea lemnului, investindu-le in alte afaceri. Asta nu inseamna ca nu se mai fura. Zona Toplita este exponentiala pentru afacerile cu lemn, aici functioneaza numeroase societati comerciale. Zona este strategica, deoarece este plasata la punctul de intalnire a Moldovei cu Ardealul. Orasul nu are industrie, singura activitate de productie este exploatarea forestiera.

Cel mai cunoscut om de afaceri local, Vasile Mihoc, este originar din Satu Mare si a ajuns in zona o data cu doboraturile de vant din anii '90. Mihoc este consatean cu adjunctul Politiei Toplita, Ioan Simon. Deruleaza afaceri prin societatea "Rovidana". Ascensiunea lui Mihoc tine si de legatura acestuia cu ex-primarul Toplitei, Mircea Dusa, devenit mai apoi deputat PSD de Harghita. Mihoc si-a investit banii obtinuti din lemn si a devenit un magnat local. Detine mai multe cariere de piatra in zona Voslobeni-Dolomita.

Vasile Stoica lucreaza prin societatea "Moldotrans", iar in 2002 a dat lovitura cand a cumparat de la localnici dreptul de a le exploata padurile, lucru care l-a costat o cercetare de catre procurori, care s-a stins de la sine. Un apropiat al acestuia este afaceristul Teslovan Samir, suspect de implicarea in furturile de lemn. Alt om de afaceri este Sabin Olar, apropiat de PSD si de fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, actual deputat de Harghita. Puiu Miron, fostul presedinte al Cooperativei din Toplita, a stiut sa-si investeasca banii din lemn. Miron si-a construit un hotel la Toplita, detine mare parte din spatiile comerciale ale orasului, face afaceri imobiliare la Targu-Mures, Miercurea-Ciuc si Vatra Dornei. Alta societate prospera in afaceri cu lemn este "Industrial Grup" Sarmas, detinuta de Ioan Ardeleanu. Societatea a cumparat fabrica de mobila Hodosana de la Sarmas, unde in prezent se fabrica mobila sub celebra marca "Ikea". Acelasi tip de afacere a fost facut la Dej, unde "Industrial Grup" a cumparat fabrica Sortilemn, iar acum produce mobila pentru "Ikea". In fine, Cristian Ilisan este fiul lui Vasile Ilisan, angajat al Ocolului Silvic Toplita, si el fiind unul din afaceristii de succes ai zonei.

Deputatul UDMR Garda Dezideriu se afla in Parlamentul Romaniei de noua ani. De-a lungul timpului a avut peste 50 de interventii si interpelari care privesc padurile harghitene, de la semnalarea coruptiei din interiorul institutiilor silvice pana la furturi sau probleme legate de retrocedari. Deputatul sustine ca stie in amanunt modul in care Regia Nationala a Padurilor (RNP) a fost politizata in perioada 1996-2000, dar si cum a fost (re)politizata dupa anul 2000. Garda crede ca tot ceea ce s-a intamplat in silvicultura romanesca are implicatii ce duc pana la varful ierarhiei politice.

Recent, unul dintre fostii secretari de stat ai Ministerului Agriculturii si Padurii, responsabil de paduri, Adam Craciunescu, a intrat in vizorul anchetatorilor. De-a lungul timpului nu a existat vointa politica pentru a rezolva problemele padurilor romanesti. De fiecare data cand se discuta necesitatea unui control la Directia Silvica Harghita, termenii acestui control se negociau dinainte, povesteste deputatul. Mai mult, in perioada 2001-2003, institutiile de control (Garda Financiara, Garda de Mediu, Curtea de Conturi, Directia Silvica) au refuzat constant sa verifice activitatea ocoalelor silvice. De cele mai multe ori, aceste controale au fost musamalizate politic. Au cazut capete atunci cand ilegalitatile au fost mult prea evidente. Garda considera ca nici actuala putere politica nu pare dispusa sa trateze cu seriozitate "dezastrul padurilor" din Romania .

Deputatul isi aminteste cum era sa fie linsat de localnici in comuna Lazarea, pentru ca le-a vorbit despre necesitatea retrocedarilor padurilor sau de bizarul accident de masina in care era sa-si piarda viata. Garda sustine ca a devenit incomod chiar si pentru propriul partid, in care se regasesc oameni cu care el s-a luptat de-a lungul timpului.

Per ansamblu, la o simpla monitorizare a institutiilor de control silvic de la Suceava rezulta ca acestea sunt mai eficiente decat cele din Harghita. Curios este faptul ca, in ciuda volumului impresionant de cazuri de furturi depistate, directorii Directiei Silvice Suceava au ramas in functii, desi furturile nu sunt stopate sau macar diminuate. De unde rezulta ca acestia au avut un sprijin politic mult mai mare decat colegii lor harghiteni. Cele mai multe cazuri rezolvate sunt simple "ciupeli" de cateva zeci de metri cubi de lemn confiscate. La fel ca si la Harghita, doboraturile de vant si cresterea numarului de societati comerciale din sectorul forestier au impulsionat afacerile oneroase si furturile. Un fenomen general este "furtul de supravietuire", executat de localnici care nu au alta sursa de venit. Acestia sunt vanati cu insistenta de padurari. Lemnul furat ajunge la "gateristi" – firme specializate in producerea de cherestea, care il vand mai departe. Atunci cand inspectorii silvici surprind firmele in flagrant cu lemn furat, situatia se rezolva cu o simpla amenda si confiscarea marfii. Dupa cateva ore, "afacerile" se reiau.

Unul din epicentrele furturilor de lemn a fost Ocolul Silvic Stulpicani. Politistii si silvicultorii au depistat o retea de 30 de persoane care furau lemnul, faceau rost de documente justificative de la functionarii silvici, dupa care vindeau marfa. Asa-zisii capi ai retelei erau doi pensionari-agricultori, Iacob Hoffman si Viorel Scheuleac. Acestia cumparau lemnul furat de localnici si il plasau firmei " Silta Forest " din Stulpicani. In retea a fost cooptat Liviu Boca, angajatul Ocolului Silvic Stulpicani. Acesta obtinea foi de insotire pentru materialul lemnos. Furturile s-au desfasurat sub ochii contabililor Gheorghe Nica si Corneliu Barbuta, care au fost trasi la raspundere doar pentru neglijenta in serviciu.

Specific Sucevei este faptul ca in plasa institutiilor de control au cazut doar "pestii mici", in contextul in care personaje politice locale importante aveau afaceri in domeniul forestier, iar Directia Silvica Suceava era politizata. De unde rezulta ca raziile si controalele aveau rolul de a arunca o perdea de fum asupra afacerilor mai importante, dar si de a mima eficienta autoritatilor silvice. Din cauza legilor ineficiente, firmele care au fost depistate cu lemn furat nu au putut fi inchise, ci doar amendate cu sume simbolice, de cateva sute de euro. Pe lista firmelor cu probleme ale Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Suceava (ITRSC) sunt SC Marion SRL din Carlibaba (amendata cu 10 milioane de lei), SC Decomar SRL din Manastirea Humorului (confiscarea a 77 de metri cubi de cherestea), SC Mariolono SRL din Breaza (9 metri cubi de cherestea fara documente justificative), SC Forest Jucan SRL (7 metri cubi cherestea), SC Best Forest SRL Moldovita si SC Timeca Grup (amendate cu cate 10 milioane de lei pentru lipsa unor documente).

Aceste firme nu au folosit nici un fel de acoperire, pur si simplu au primit materialul lemnos si l-au prelucrat fara a-l trece in registrele contabile. De unde rezulta o slaba cunoastere a metodelor de evitare a institutiilor de control silvic. Activitatea ITRSC Suceava s-a concentrat pe depistarea hotilor de lemn din zona Humorului, Solca sau Cacica. Raziile au avut succes. Alt caz de "succes" a fost prinderea in flagrant a unui proprietar care si-a taiat singur padurea. Evenimentul s-a petrecut in localitatea Dorna Arini, unde patronul societatii "Alex Rusu" a taiat ilegal lemn de pe 5,5 hectare de padure. ITRSC anunta cu mandrie amenzi de cateva sute de milioane de lei si capturarea a catorva sute de metri cubi de cherestea. Saptamanal, ITRSC anunta capturi minore in presa locala, in timp ce marile afaceri au fost lasate in pace. Conform datelor oficiale ale Directiei Silvice Suceava, in anul 2002 au fost taiati ilegal 9.881 de metri cubi de lemn (mc), in 2003 au fost taiati 12.675 mc, iar in 2004, 11.409 mc.

Doi dintre oamenii de afaceri ai Partidului Social Democrat isi desfasoara activitatea in domeniul forestier la Suceava. Este vorba de fostii deputati PSD Culita Tarata si Dorel Craciun, considerati a fi adevaratii magnati ai lemnului din Romania. Cei doi au fost acuzati ca au exploatat lemn din padurile Episcopiei de Suceava, Episcopul Pimen al Sucevei acuzand PSD ca a jefuit padurile Bisericii. Dorel Craciun este director general al societatii "Forestind", cladita pe scheletul intreprinderii UFET din Radauti prin cumpararea actiunilor angajatilor. In anul 2003, potrivit informatiilor de presa, firma acestuia a exploatat 120.000 de metri cubi de material lemnos provenit din doboraturile de vant din zona Brodina. Societatea "Forestind" a vandut mai multe cabane Inspectoratului Silvic Suceava.

Deputatul Culita Tarata este mai cunoscut pentru concesionarea "Insulei Balta Brailei" de la Agentia Domeniilor Statului. Culita a facut afaceri cu lemn prin societatea "Peteroforest", in zona parcului natural Lacu Rosu din Harghita, si la Piatra Neamt sau Bacau. Sustinerea principala a celor doi deputati venea din partea lui Octav Cozmanca, fost ministru al Administratiei Publice in guvernarea PSD si deputat de Botosani. Presa a relatat ca Gheorghe Nechiforel, fostul sef al Directiei Silvice Suceava, este apropiatul lui Cozmanca. Nechiforel a fost acuzat ca i-ar fi favorizat pe deputatii Craciun si Tarata sa intre in posesia a 6 milioane de metri cubi de lemn (o cantitate de-a dreptul fabuloasa), lemn provenit din doboraturile de vant din anul 2000. Acelasi apropiat al PSD a fost acuzat ca a improprietarit cu 800 de hectare de padure diverse personaje. In toamna anului 2004, Gheorghe Nechiforel a fost pus pe listele de candidati ai PSD Suceava pentru Camera Deputatilor.

Un alt grup de interese din zona afacerilor cu lemn il are in centru pe fostul prefect de Suceava Ioan Cusnir. Acesta, alaturi de fiul lui, Gheorghe Gemanar (om de afaceri local), si de fiica presedintelui Consiliului Judetean, Marza, a infiintat societatea "Gemacu". Gemanar controleaza si societatea de constructii "Cominco", beneficiara a zeci de contracte publice. La aceasta firma a activat si Serban Mihailescu, fostul secretar general al Guvernului Nastase. Societatea "Gemacu" a beneficiat de finantari PHARE si are ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului. In 2003, firma inregistra datorii de 2,7 miliarde de lei catre Directia Silvica Suceava, cu toate acestea afacerile sale au prosperat.

In acest timp, prefectul Cusnir declara presei ca a fost amenintat cu moartea de "mafia lemnului". Inainte de alegerile locale din iunie 2004, "firma de partid" a incasat 204 miliarde de lei de la Directia Silvica Suceava. Un alt om politic de numele caruia se leaga Directia Silvica Suceava este actualul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur. Acesta a fost directorul directiei silvice pana in intervalul 1997-2000, cand a fost ales deputat pe listele PNL. Dupa schimbarea puterii, din 2001, pe numele lui Flutur au fost deschise patru dosare penale pentru abuz in serviciu.
Flutur a fost acuzat ca a prejudiciat directia silvica cu 10 miliarde de lei prin vanzarea de active subevaluate, comercializarea ilegala de lemn, realizarea de lucrari, investitii si reparatii fara respectarea prevederilor legale.

Cea mai mediatizata chestiune privitoare la retrocedarea padurilor a avut in centru Biserica Ortodoxa Romana, mai exact Episcopia de Suceava, reprezentata de Episcopul IPS Pimen. Scandalul, declansat de episcopul sucevean in pragul campaniei electorale din 2004, cand a acuzat partidul de guvernamant ca "ura diavoleasca le-a intunecat mintile", e departe de a fi incheiat.

Episcopia ortodoxa solicita retrocedarea a 90.000 de hectare de padure ce au apartinut inainte de 1948 BOR. In toamna anului trecut, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta pentru a inchide gura preotilor suceveni (in urma acesteia, Episcopia a primit inapoi padurea). Intre timp s-a dovedit ca ordonanta este neconstitutionala, situatia fiind nerezolvata. IPS Pimen a sustinut in timpul crizei ca padurea Bisericii a fost deja taiata de afaceristii PSD din Suceava. Pe acelasi tipar, in Secuime (judetele Harghita, Covasna), bisericile istorice maghiare solicita retrocedari forestiere masive. O parte din acestea a fost retrocedata si este administrata acum sub forma de composesorate. La fel, si aceste paduri au cazut prada hotilor.

Regia Nationala a Padurilor a sustinut vehement pana in 2003 faptul ca retrocedarile afecteaza siguranta padurilor. RNP a condus o adevarata campanie de media, pentru a avertiza ca noii proprietari isi taie padurile in mod necontrolat. In contradictoriu, proprietarii particulari acuza RNP si directiile silvice ca au refuzat sa le pazeasca padurile, astfel ca acestea au fost exploatate ilegal. Statisticile arata intr-adevar ca furturile masive au avut loc in padurile particulare. Mai grav, de multe ori, functionarii silvici au fost implicati in taierea si sustragerea ilegala de lemn – cazul Directiei Silvice Focsani sau cazurile composesoratelor din judetul Harghita.

Silviu MANASTIRE

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.