Oameni ai Securitatii, traficanti de droguri
Sorin Ozon / 2003-07-29
Acasa | Investigatii | Oameni ai Securitatii, traficanti de droguri
Share this story

Un flagrant organizat de Politie si Parchet în Bucuresti a scos la ivealã implicarea încã puternicã a unor oameni care au lucrat pentru companiile fostei Securitãti în retele de crimã organizatã. Gheorghe Schiopârlan si Cristinel Teddy Georgescu au fost trimisi în judecatã pentru trafic de droguri, mai precis cocainã de o calitate deosebitã. Ei au dublã cetãtenie, româno-australianã, si au petrecut ani buni în Australia, înainte de ’89.

Schiopârlan si Georgescu nu se aflã la prima condamnare legatã de droguri. Schiopârlan a fost aproape de retele de crimã organizatã (trafic cu pastile Viagra, trafic de masini si de droguri), dar totodatã a lucrat din Australia cu firme ale Securitãtii. Toate afacerile ilegale în care a fost amestecat sunt foarte aproape si de oameni implicati în fosta Securitate.

Flagrant în miez de noapte

Gheorghe Schiopârlan si Cristinel Teddy Georgescu au fost trimisi în judecatã la începutul lunii iulie, pentru trafic de droguri, si riscã pânã la 20 de ani de închisoare. Rechizitoriul este întocmit în urma unei actiuni a Directiei Antidrog din IGP, împreunã cu procurori ai Parchetului de pe lângã CSJ – Sectia Combatere a Criminalitãtii Organizate si Antidrog. Operatiunea Politiei si a Parchetului a implicat si munca unui agent si a unui investigator, ambii lucrând sub acoperire.
Întreaga afacere s-a derulat pe 16 iunie, când agentul sub acoperire al politiei a luat legãtura cu Schiopârlan prin telefon, în ceea ce privea o datorie neachitatã. Agentul l-a anuntat pe acesta cã are banii datorati si cã-l asteaptã la Bucuresti sã facã plata. Schiopârlan i-a rãspuns cã vine tocmai de la Craiova si cã va lua legãtura cu el mai târziu. La ora 11 noaptea, Schiopârlan a revenit cu un telefon, anuntând cã va mai întârzia. Atunci, agentul sub acoperire i-a cerut sã aducã cu el si jumãtate de kilogram „din aia albã”, referindu-se la cocainã. Agentul a promis cã va plãti cu 20.000 de dolari cocaina, în douã transe. Locul de întâlnire a fost stabilit pe o strãdutã din Cotroceni, la câtiva pasi distantã de locuintele parlamentarilor Radu Vasile si Vadim Tudor.

Traseul pungii cu cocainã

Schiopârlan si-a fãcut aparitia abia în jurul orei 2 noaptea, când l-a sunat pe agentul politiei ca sã-l anunte cã se îndreaptã cãtre locul de întâlnire din fata Complexului Cotroceni, venind din directia Bulevardului 1 Mai. La numai un sfert de orã de la discutia telefonicã, Schiopârlan a apãrut în masina personalã, un Ford Scorpio. A coborât din dreapta soferului, cu o pungã de plastic în mânã, în masinã rãmânând douã persoane: fiul sãu si un prieten din Pitesti. În acel moment au intervenit politistii, care i-au imobilizat pe toti trei. Pachetul din punga lui Schiopârlan a fost examinat de cãtre laboratorul IGP – continea jumãtate de kilogram de cocainã, de o puritate de 70 la sutã.
Din declaratiile fiului lui Schiopârlan si ale pasagerului masinii, Eugen Florea, s-a reconstituit traseul din acea searã al pungii cu cocainã: Schiopârlan s-a oprit în drumul sãu la intrarea în Pitesti, de unde l-a cules pe celãlalt pasager al masinii – Eugen Florea, care a venit la Bucuresti cu un Audi de vânzare. Cele douã masini s-au dus direct pe Strada Docentilor din Bucuresti, unde Schiopârlan l-a întâlnit pe prietenul sãu, româno-australianul Cristinel Georgescu. Acesta i-a dat punga de plastic în care mai târziu s-a descoperit cocaina si a plecat cu masina Audi.

Descindere în Cotroceni

Schiopârlan si Georgescu au fiecare câte o versiune diferitã a întregii povesti. Martorii din dosar, adicã agentul politiei, bãiatul lui Schiopârlan si Eugen Florea, sustin însã povestea de mai sus. Desigur cã pasagerii masinii lui Schiopârlan sustin cã nu stiau cã în punga respectivã se afla cocainã, dar amândoi afirmã cã Georgescu i-a dat în seara aceea punga lui Schiopârlan, iar acesta a plecat direct spre Cotroceni.
Am discutat si cu tatãl lui Cristinel Georgescu, care îl gãzduia pe acesta în vila lui de pe Strada Docentilor în noaptea aceea. Georgescu senior afirmã cã masina adusã de la Pitesti era pentru el, dar numai ca împrumut, si cã el nu stia nimic despre întreaga afacere. Casa lui a fost rãscolitã dupã organizarea flagrantului de cãtre politie. „Nu pot sã cred cã fiul meu este implicat în asa ceva!”, ne-a declarat acesta.

Traficanti cu state vechi

Georgescu si Schiopârlan nu sunt la prima tranzactie de acest fel. Împreunã cu agentul politiei, cei doi au vândut în ultima lunã peste 10.000 de pastile de ecstasy, douã kilograme de cannabis si alte câteva sute de grame de cocainã. Agentul afirmã cã cel care procura drogurile era Cristinel Georgescu, iar Schiopârlan se ocupa cu gãsirea clientilor. Pentru drogurile din ultima lunã, un intermediar fidel era un DJ dintr-o discotecã bucuresteanã, care îsi gãsea clientii în discotecã. (Stefan CÃndea, Sorin Ozon , [email protected], [email protected])

Cocainã si calitate

Conform celui mai recent raport al institutiei americane DEA (Drug Enforcement Administration) asupra evolutiei pietei de desfacere a cocainei, se relevã faptul cã puritatea acestui drog a scãzut simtitor în ultimii ani. Cocaina care provine din America de Sud atingea în 1998 o medie de 86 la sutã puritate. În ultimii ani, puritatea a scãzut în 2001 la 69 la sutã. Cererea mare a acestui drog, cât si retelele costisitoare de transport i-au fãcut pe marii traficanti sã amestece marfa cu diferite chimicale. Un kilogram de cocainã costã pe piata americanã aproape 30.000 de dolari. Vândutã la gram, cocaina costã în medie între 60 si 90 de dolari.
Având în vedere pozitia geograficã a României în comparatie cu Statele Unite, pretul si calitatea cocainei detinute de Schiopârlan sunt cu adevãrat remarcabile. O puritate de 70 la sutã pentru numai 20.000 de dolari indicã faptul cã Schiopârlan si Georgescu erau într-adevãr „prima mânã” în reteaua de distributie, primind marfa direct din afara tãrii.

Finul lui Ionut Dolãnescu

Schiopârlan este printre altele finul si bunul prieten al cântãretului de muzicã popularã Ionut Dolãnescu, care a cântat pentru mult timp în Australia si sub numele de Yannis Dolan. Contactat telefonic, acesta ne-a declarat cã nu stia de problemele lui Schiopârlan: „Eu îl stiu de mult timp pe Schiopârlan, l-am cunoscut în Australia, în casa tatãlui meu, în timpul unui turneu muzical. Este un iubitor de muzicã traditionalã româneascã”. Parlamentarul Ion Dolãnescu nu a vrut sã comenteze prea mult pe marginea relatiei sale cu Schiopârlan: „Îl cunosc din ’87, din Australia. Nu încercati sã mã implicati pe mine în toatã povestea asta. Fiecare a avut drumurile lui”. Trebuie sã mentionãm aici cã, în urmã cu un an, am mai purtat o discutie cu Ionut Dolãnescu despre o problemã pe care sotia sa M. Dolãnescu a avut-o în Australia, legatã tot de droguri. Existau informatii atunci cã sotia sa a fost implicatã într-o actiune a politiei australiene, fiind urmãritã pentru detinerea unei cantitãti mari de droguri. Ea a fost retinutã si cercetatã în stare de libertate pentru cã a plãtit o cautiune substantialã. Surse din comunitatea românã din Australia ne-au declarat cã aceasta a apucat sã arunce drogurile din masinã înainte ca politia sã intervinã. Mai mult, se vorbea despre legãtura dintre aceasta si un cunoscut traficant de droguri român, poreclit Fantomas.

Afaceri cu Securitatea

George Georgescu, tatãl lui Cristinel Teddy, s-a instalat în Australia înaintea fiului sãu.
În 1983, Georgescu senior s-a asociat la Melbourne cu un politician local, Rod Atkinson, cu care a înfiintat firma Argus Metal Marketing si un restaurant cu specific românesc – Bucuresti. Din declaratiile lui, afacerile au mers strunã între 1983 si 1986. Afaceri care, în mod ciudat, s-au desfãsurat tot cu România, unde Argus MM a deschis si o filialã. În firmã a fost cooptat si Schiopârlan, pentru cã acesta cunostea limba englezã si se pricepea la detalii tehnice pentru sustinerea sistemului de comunicatii al firmei.
ComerT. Relatiile dintre cei doi au fost cordiale la început, Georgescu fiind nasul primei fete a lui Schiopârlan. Ulterior însã, relatiile dintre angajati si Georgescu s-au înrãutãtit. El l-a concediat în ’85 pe Schiopârlan, pentru cã ar fi încercat sã facã afaceri necurate cu firme ale Securitãtii si cu ambasadorul României în Australia. Schiopârlan s-ar fi deplasat destul de des la Constanta împreunã cu ambasadorul Cristache. Georgescu sustine cã a fãcut fatã unor presiuni puternice pentru a trafica prin intermediul firmei sale armament si droguri. Georgescu spune cã presiunile veneau de la ambasadorul României deoarece firma australianã transporta mari cantitãti de fier din Portul Constanta în diferite locatii de pe glob. Afacerea a fost îngropatã definitiv în ’86. Dupã tot felul de drumuri între România, Australia si Statele Unite, în ’96 Georgescu s-a întors definitiv în România, în vila sa de pe Strada Docentilor.
Filialà În BucureSti. Aceasta a fost versiunea sustinutã de Georgescu. Din surse independente am aflat însã cã Argus Metal Marketing s-a ocupat si cu afaceri murdare, dirijate de la Bucuresti. Din actele noastre rezultã cã în 1984, Argus MM a deschis o filialã la Bucuresti, cu sediul în Hotelul Capsa. Ea avea relatii cu toate firmele de comert exterior ale Securitãtii, cât si cu firme din Elvetia sau Orientul Mijlociu. Principalul sãu obiect de activitate era transportul diferitelor produse din fier sau otel. La deschiderea firmei a venit în tarã si Rod Atkinson, politician din Melbourne si chiar primar pentru o scurtã perioadã de timp. Georgescu a fost numit directorul filialei din Bucuresti. Pentru aceasta, firma australianã plãtea taxe de peste 1.300 de dolari pe lunã. Este de neînteles cum un emigrant politic precum Georgescu s-a putut întoarce în tarã cu o cetãtenie strãinã si derula afaceri cu compania Securitãtii.
Lucruri ilegale. Totodatã, surse din comunitatea românã din Melbourne ne-au declarat cã la Restaurantul Bucuresti, cea de-a doua afacere a grupului Georgescu – Schiopârlan, se strângeau o multime de borfasi din zonã, pentru a pune la cale diverse escrocherii. Una dintre escrocherii era clubul de spiritism, prin care australienii erau pãcãliti frecvent. O altã afacere era organizarea în subsolul restaurantului a jocurilor ilegale de barbut.
Într-o discutie purtatã cu Schiopârlan, acesta admitea cã s-a ocupat si cu lucruri ilegale în Australia, dar ne-a dat de înteles cã reteaua era organizatã cu stiinta fostei Securitãti. El a ajuns la începutul anilor ’80 în Australia plecând din Japonia. Schiopârlan sustine cã dupã ’90 retelele s-au destrãmat, multi dintre românii care au avut probleme în Australia întorcându-se în tarã. Din câte s-a vãzut din actiunea politiei de la începutul lunii iulie, reteaua în care a fost implicat Schiopârlan functioneazã încã foarte bine, tocmai în domeniul drogurilor. Din informatiile noastre, cocaina capturatã a intrat în tarã prin

Aeroportul Otopeni.

Schiopârlan si Georgescu s-au cunoscut în Australia
Desi în primele momente ale anchetei din România, Schiopârlan declara cã nu-l cunoaste pe Georgescu, acestia sunt prieteni buni de peste 20 de ani. Ei se cunosc încã din 1981, din Australia, unde pe atunci erau proaspãt emigranti. Acolo, ambii au fost condamnati în 1990 pentru trafic de droguri. Ei au ispãsit atunci o pedeapsã de 4 ani, fiind închisi la Melbourne. La acel moment, Schiopârlan conducea un hotel în Melbourne, George Hotel, centru al tranzactiilor cu droguri din acea zonã.

Faima românilor

Traficantii de droguri români din Australia au ajuns în topul statisticilor politiei în ceea ce priveste eficacitatea, în anii ’80-’90. Diferitele materiale care se referã la acea perioadã subliniazã eficacitatea retelelor românesti, organizate de cãtre persoane apropiate structurilor fostei Securitãti. Din timp în timp, în sânul comunitãtii românesti din Australia au izbucnit diferite scandaluri, în care oficiali români sau chiar preoti erau acuzati de implicare în traficul de droguri si în retele de crimã organizatã.

Proaspãt gratiati

Conform unui acord între România si Australia, la sfârsitul anilor ’70, în Australia au fost trimisi peste 10.000 de muncitori români, care sã lucreze în conditii foarte grele la cãile ferate din nordul continentului. Majoritatea erau fosti delincventi de drept comun, cu pedepse de pânã la cinci ani în tarã, proaspãt gratiati. Ei s-au rãspândit în urmãtorii ani prin Australia. Mai mult, foste cadre ale Securitãtii care activau în acea perioadã în Australia ne-au declarat cã turneul oficial a lui Ceausescu de la mijlocul anilor ’80 din Australia a fost sponsorizat din activitãtile de contrabandã coordonate de fosta Securitate pe teritoriul australian, inclusiv traficul de droguri. (Stefan Candea, Sorin Ozon).

Afacerea „Viagra”

În anul 1997, Gheorghe Schiopârlan si avocatul Anton Pusztai, ungur stabilit în Australia, au început sã vândã pastile de Viagra prin Internet. Toatã afacerea se derula prin firma lui Schiopârlan, Romsoft, din orãselul australian Geelong. Afacerea a prosperat rapid deoarece clientii care apelau la serviciile firmei lui Schiopârlan rãmâneau anonimi si nu erau nevoiti sã treacã printr-un control medical jenant, consultatia fiind oferitã de la distantã. La sfârsitul lui ’97, afacerea s-a mutat pe insula australianã Norfolk Island, unde mãrfurile sunt scutite de taxe si astfel a luat fiintã o firmã nouã: Norfolk Men’s Clinic.

Afacerea se extinde si în SUA

Dupã nici un an, afacerea a depãsit granitele australiene ajungând în Statele Unite, unde a fost deschisã o filialã a Norfolk Men’s Clinic în Clanton, statul Alabama. Pentru clientii de aici a fost folosit un medic american, sub a cãrui semnãturã se eliberau medicamentele. Dar, conform Ministerului de Justitie american, acesta avea limitate drepturile în ceea ce priveste consultatiile. Pentru a înlãtura problema ivitã, Schiopârlan a venit cu ideea de a deschide o firmã paravan în România, unde putea gãsi cu usurintã si un medic atestat. Medicul s-a oferit sã ofere consultatii medicale prin Internet, fãrã a vedea pacientul, doar în baza unui formular completat de pacient.

Si în România

Astfel, în toamna lui ’98, Schiopârlan si Pusztai vin la Bucuresti, unde împreunã cu noul lor partener, Florin Calapod, fost lucrãtor al Securitãtii si sef al UM 0215, si un medic militar cu gradul de colonel pun la cale afacerea. La initiativa lui Schiopârlan ia fiintã în România firma Norfolk SRL, cu sediul la Sexy Club. El se retrage din afacere în vara lui 2000, când aflã cã pe numele Pusztai, FBI emisese un mandat de arestare pentru vânzarea ilegalã a pastilelor Viagra pe teritoriul american. Pusztai a stat ascuns în România pânã la începutul anului 2001, când a plecat în Germania, unde a si fost arestat. Cazul a fost finalizat în Statele Unite, unde Pusztai a primit o pedeapsã cu închisoarea si s-a stabilit un prejudiciu de milioane de dolari. De subliniat faptul cã fiul lui Pusztai declara cã tatãl sãu intra si iesea din tarã prin zona de protocol a Aeroportului Otopeni, fãrã sã fie controlat, desi avea un mandat international de arestare pe numele sãu.

Firmele lui Schiopârlan

La ora actualã, Gheorghe Schiopârlan figureazã ca actionar în douã firme românesti: Norfolk SRL si Compania Costin Mãrculescu SRL. Prima, o societate comercialã de activitãti de consultare pentru afaceri si management, îi mai are ca actionari pe fostul sef al UM 0215 Florin Calapod si pe Elena Necula. Cea de-a doua firmã se ocupã cu „alte activitãti de servicii prestate întreprinderilor” si beneficiazã de acelasi actionariat plus actorul Costin Mãrculescu, care detine 55% din capitalul social.

Trafic cu masini spre Republica Moldova

În ianuarie 2001, Schiopârlan a anuntat politia cã i s-a furat autoturismul marca BMW 730. Masina era asiguratã pentru 1,4 miliarde de lei, bani pe care urma sã-i recupereze de la firma de asigurãri. Politistii au descoperit cã Schiopârlan intrase în complicitate cu membrii unei retele de hoti de masini de lux. Acestia, cu împuternicire de la proprietari, duceau masinile în Republica Moldova, unde le vindeau si le schimbau identitatea. Când primeau cheile si asigurarea cã masinile au fost înstrãinate, proprietarii reclamau furtul, iar firmele de asigurãri îi despãgubeau. Schiopârlan a fost arestat sub acuzatiile de fals în declaratii si tentativã de înselãciune. Avocatul sãu în primã fazã a fost colonelul în rezervã Ion Soricicã, fost sef al Brigãzii de Politie Rutierã Bucuresti.

comments powered by Disqus
CRJI by crji.org is licensed under a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License if not otherwise stated. Based on a work at crji.org. This web application is Free Software (AGPLv3+), the source code is available on GitHub and waiting for contributions.